BusinessMagazin

Tag: detinuti

  • Închisoarea unde nu există gardieni, uniforme sau gratii iar prizonierii trăiesc alături de familiile lor – GALERIE FOTO

    Aceasta este cea mai bizară închisoare din lume, unde drogurile sunt produse în serie, copii zburdă în jur, iar deţinuţi au propriul sistem de justiţie.

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase penitenciare din lume. Aici sunt încarceraţi în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă, fără ca autorităţile să se opună, relatează Daily Mail.

    Locul a fost făcut faimos de către jurnalistul australian Rusty Young prin cartea sa “Marching Powder”, lansată în 2003. El a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri este în floare, iar prizonierii plătesc pentru celule şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Familiile deţinuţilor locuiesc în interiorul închisorii deoarce consideră că astfel copiii sunt în siguranţă în interior, mai în siguranţă decât dacă ar locui pe străzi. Bineînţeles, sistemul nu este unul sigur. O fetiţă de 12 ani  a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite. Nu de gardieni, ci chiar de puşcăriaşi. Prizonierii au un sistem de reguli şi legi care trebuiesc respectate. Astfel violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    Există şi paznici, dar nu în interior, ci la exterior şi la poţi, interiorul peniteciarului San Pedro este condus de deţinuţi. Acest model este unul ieftin, iar guvernul bolivian îl aprobă. 

  • Poveştile incredibile a unor deţinuti care au evadat de mai multe ori din închisoare. Unul dintre ei s-a pus într-o cutie mare şi s-a expediat singur din puşcărie

    Prison Break a fost un serial TV de succes ce a prezentat, cel puţin în primul sezon, un plan foarte complex de evadare din închisoare. Însă totul a fost ficţiune. Oamenii prezentaţi în articol au reuşit să evadeze de mai multe ori din închisori reale cu ajutorul a tot felul de trucuri.

    Willie Sutton, cunoscut şi ca Slick Willie, jefuia bănci. Se spune că a furat peste 2 milioane de dolari din bănci de-a lungul cariere sale. Acesta a fost încarcerat de mai multe ori. Prima dată a reuşit să evadeze după ce a pus mâna pe un pistol, a doua oară a trecut gardul închisorii cu o scară, iar a treia oară a fugit printr-un tunel săpat de alţi deţinuţi. Sutton a devenit consultat şi sfătuia băncile cum să-şi îmbunătăţească securitatea clădirilor. A apărut chiar în câteva reclame.

    Richard McNair s-a expediat singur din puşcărie. S-a pus singur într-o cutie mare, apoi cutia a fost expediată. A stat în libertate un an de zile când a fost prins din nou.

    Steven Jay Russell a evadat de câteva ori din puşcărie ca să fie împreună cu iubitul lui. Cei doi s-au întâlnit în puşcărie apoi au fost eliberaţi. Însă Russell a fost arestat iar pentru delapidare. Prima dată a scăpat din puşcărie după ce a pretins că este un judecător şi a scăzut cauţiunea de la 950.000 de dolari la 45.000.  A fost prins apoi a evadat din nou pretinzând că este un doctor. Iar  asta nu este tot. A convinsi autorităţile puşcăriei că are SIDA (deşi nu are) şi a fost eliberat către un centru de tratament care nu exista, a realizat acest lucru după ce a pretins că este doctor. A fost prins şi a primit 144 de ani de puşcărie. Viaţa lui a fost subiect de film, “I love you Phillip Morris”, iar rolurile principale au fost interpretate de Jim Carrey şi Ewan McGregor.

  • Cea mai BIZARĂ şi periculoasă închisoare din lume: Nu există gardieni, uniforme sau gratii. Cum se aplică pedeapsa cu moartea – FOTO, VIDEO

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase şi bizare penitenciare din lume. Aici sunt “încarceraţi” în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Aşa că, odată ce treci de porţile imense, pot fi văzuţi copii care se joacă pe străzi, prin celule sau restaurante, alături de criminali periculoşi. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă în acest loc, fără ca autorităţile să se sinchisească, relatează Daily Mail.

    Celule de lux, cu tot confortul, pot fi cumpărate pentru 1.000-1.500 de dolari, iar în “cartierele” sărace infractorii condamnaţi dorm pe afară sau se îngrămădesc în celule foarte mici. Între zidurile închisorii se află localuri, frizerii şi chiar un hotel.

    Locul a fost făcut celebru de un jurnalist australian, Rusty Young, în cartea sa “Marching Powder”, publicată în 2003. La ani distanţă, el a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri se face agresiv în închisoare, iar prizonierii trebuie să îşi plătească celulele şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Bizar este că familiile deţinuţilor se află şi ele în interiorul închisorii. Se porneşte de la premiza că soţiile şi copiii sunt în siguranţă în interior, decât dacă ar locui pe străzile sărace care împrejmuiesc zidurile penitenciarului.

    Cu toate acestea minorii devin de multe ori victime. Aşa s-a întâmplat şi în cazul unei fetiţe de 12 ani care a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi, în 2013. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite de “consiliu”.

    Prizonierii au conceput un sistem de reguli şi legi pe care le şi aplică, în condiţiile unei intervenţii minime din afară.  Violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    “Pedeapsa cu moartea se face prin bătaie, înec şi, uneori, prin electrocutare la ‘The Well’”, explică jurnalistul Rusty Young.

    Există paznici, dar sunt în exteriorul închisorii şi la porţi, dar odată ce intri în San Pedro deţinuţii conduc închisoarea, acesta fiind un model ieftin pe care guvernul bolivian îl aprobă. 

  • Ministerul Justiţiei: Deţinuţii fără mijloace financiare, scutiţi de taxa de timbru pentru acte de identitate – proiect

    Ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru completarea articolului 5 alineatul (1) din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru.

    Conform documentului citat, la alineaul 1 al articolului 5 din Legea 117/1999 care reglementează situaţiile de scutire de la plata taxei extrajudiciare de timbru după litera h) se introduce litera h1), cu următorul cuprins: „h1) eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute, arestate, condamnate la pedeapsa închisorii ori la detenţiune pe viaţă sau aflate în executarea măsurii educative a internării într-un centru educativ sau de detenţie care nu au asemenea acte sau a căror valabilitate este expirată şi care nu dispun de mijloace financiare”.

    “Având în vedere situaţia de excepţie a persoanelor private de libertate reglementată în art. 41 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, prevederile art. 76 alin. (3) din Legea 254/2013, precum şi faptul că multe persoane private de libertate nu dispun de resurse financiare în cont pentru a putea achita cheltuielile aferente eliberării actelor de identitate (cheltuieli de producere şi eliberare, taxa extrajudiciară de timbru, cheltuieli pentru fotografii, eventuale cheltuieli suplimentare pentru eliberarea în prealabil a actelor de stare civilă necesare emiterii cărţilor de identitate ş.a.) se impune iniţierea unor demersuri de către autorităţile şi instituţiile competente ale statului, prin care să se soluţioneze problematica intrării în legalitate a tuturor persoanelor aflate în custodie, cu acte de identitate expirate”, se arată în expunerea de motive.

    Potrivit MJ, dintre cei 30.192 de deţinuţi aflaţi în unităţile penitenciare, la 29 decembrie 2014, au fost identificate 5.709 de persoane fără acte de identitate sau ale căror acte de identitate au expirat.

    Totodată, numărul persoanelor private de libertate care nu dispun de resurse financiare în cont, aflându-se în imposibilitatea de a achita cheltuielile aferente actelor de identitate, este 3.775.

    Costurile totale necesare eliberării actelor de identitate pentru aceste persoane sunt estimate la 42.595 de lei.

    De asemenea, din cele 25.447 de persoane private de libertate cu drept de vot, 3.521 nu aveau acte de identitate sau aveau acte de identitate a căror valabilitate era expirată.

    Costurile la care se ridică eliberarea actelor de identitate pentru deţinuţii din penitenciare care au drept de vot, dar nu dispun de mijloace financiare în cont sunt estimate la 29.087 de lei.

  • Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti

    Penas Ciudad Barrios este o închisoare în care sunt închişi doar membrii ai Mara Salvatrucha, bandă de criminali foarte cunoscută în El Salvador. Închisoarea a fost creată pentru a ţine închişi 800 de oameni, dar acum are 2,500 de deţinuţi care şi-au creat propria societate, dotată cu o brutărie şi un spital, relatează Daily Mail.

    Membrii Mara Salvatrucha sunt atât de înfricoşători încât au fost lăsaţi de capul lor să conducă închisoarea. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti pentru a-i impiedica să scape. Corpurile deţinuţilor sunt împânzite de tatuaje care spun povestea crimelor săvârşite şi în onoarea cui le-au făcut. Aceştia sunt ucigaşi, traficanţi de arme şi de droguri şi foarte violenţi.

    Violenţele din El Salvador sunt în creştere, doar în august au avut loc 911 crime, dintre care 52 pe 23 august. Iar din ianuare până în augustu s-au înregistrat 4,246 de cazuri de omucidere, o creştere de 67% faţă de 2014.

  • Adevărul pe care nimeni nu a avut curajul să-l spună până acum. Care este cea mai mare afacere din puşcăriile din România

    În ultimii ani o adevărată afacere a înflorit în puşcăriile din România. De pe urma ei au beneficiat, de-a lungul timpului, deţinuţii cu ştaif. Iar preţul nu se calculează doar în bani.

    Care este cea mai mare afacere din puşcăriile din România

  • ANP va facilita, începând din mai, comunicarea online dintre deţinuţi şi familiile lor

    Directorul Direcţiei Reintegrare Socială din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Roxana Preda, a declarat, în cadrul unei dezbateri privind situaţia copiilor cu părinţi deţinuţi, că acest proiect, de facilităre a comunicării online, a fost testat în aprilie într-un penitenciar de femei, iar de luna viitoare urmează să fie extins.

    Ea a explicat că, deocamdată, această facilitate va putea fi asigurată doar pentru cei ale căror familii locuiesc departe de localitatea în care se află penitenciarul, asta din cauza faptului că la nivelul ANP nu există, deocamdată, dotările tehnice necesare pentru ca toţi deţinuţii să poată comunica online.

    Roxana Preda a precizat însă că intenţia ANP este de a generaliza această modalitate de comunicare. Ea a explicat că nu poate avansa o dată până la care acest proiect ar putea fi extins la nivelul tuturor unităţilor de detenţie, deoarece acest lucru depinde de resursele financiare de care va dispune ANP sau de sprijinul extern pe care l-ar putea primi în acest sens.

    Reprezentanta ANP a precizat că pentru asigurarea acestui tip de comunicare nu sunt necesare modificări legislative, întrucât acest lucru este prevăzut în Legea 254/2013.

    Directorul din cadrul Administraţiei Penitenciarelor a mai spus că asistenţii sociali din penitenciare vor identifica deţinuţii care ar putea beneficia de comunicare online cu familia, aceştia vor fi întrebaţi dacă doresc acest lucru şi se va face o evaluare iniţială.

    “Vor fi camere special amenajate şi persoane care să îi asiste şi să îi ajute tehnic”, a mai spus Roxana Preda.

    Dezbaterea publică cu privire la situaţia copiilor cu părinţi deţinuţi “Este nedrept să punem sentinţe pe visurile copiilor cu părinţi deţinuţi” a fost organizată de Asociaţia Alternative Sociale.

  • Suedia închide patru închisori din lipsă de infractori. Numărul condamnărilor atinge un minim istoric

    Autorităţile din Suedia au anunţat că vor închide patru penitenciare şi un centru pentru arestări preventive, ca urmare a numărului redus de condamnaţi care execută pedepse privative de libertate. În prezent, oficialii de la Stockholm raportează 4.500 de deţinuţi la o populaţie de 9,5 de locuitori.

    Numărul deţinuţilor din Suedia a scăzut cu peste o mie, în perioada 2005-2014, ca urmare a diminuării pedepselor pentru persoanele acuzate de trafic de droguri şi a programului de reeducare a deţinuţilor demarat de conducerea penitenciarelor. “Rolul nostru nu este să pedepsim deţinuţii. Pedeapsa este însăşi codamnarea, adică privarea de libertate. Pedeapsa constă în faptul că se află aici”, spune Nils Öberg, directorul general al administraţiei penitenciarelor suedeze.

    Numărul codamnaţilor a ajuns de la 5.722 la 4.500, iar rata recidivismului este de 40%, mult mai scăzută decât cea din Statele Unite ale Americii sau alte ţări europene.

    “Unele persoane trebuie încarcerate, dar scopul principal al unei închisori trebuie să fie acela de a-i integra în societate şi a-i aduce într-o formă mult mai bună decât cea în care erau când au intrat aici”, mai spune Öberg.

    Închisorile suedeze sunt dotate cu mese de tenis şi biliard, săli de pictură, sală de sport cu saună şi solar, sere şi stupi, iar fiecărui condamnat îi este alocat un ofiţer de legătură, direct responsabil de integrarea sa în societate. 

  • Peste 21.000 de deţinuţi şi-au exprimat intenţia de a vota în turul doi al alegerilor prezidenţiale

    Potrivit reprezentanţilor ANP, în prezent în penitenciarele din România se află 30.735 de deţinuţi, dintre care 25.492 au drept de vot. Dintre aceştia, 21.575 şi-au exprimat intenţia de a vota duminică.

    Pentru aceasta, 92 de secţii de votare vor trimite urne mobile în toate cele 45 de penitenciare din ţară.

    Conform legii, pentru a vota, persoanele lipsite de libertate trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să fie cetăţeni români, să aibă peste 18 ani, să deţină acte de identitate valabile şi să nu aibă interzis acest drept prin sentinţa de condamnare. Deţinuţii care au vrut să voteze, au făcut o cerere către reprezentanţii penitenciarului unde sunt încarceraţi., iar în urma aprobării acesteia, îşi pot exprima duminică opţiunea de vot.

    Persoanele aflate în arest preventiv pot vota în aceleaşi condiţii.

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.