BusinessMagazin

Tag: designeri

  • Cum arată brazii licitaţi la Gala Festivalul Brazilor de Crăciun (GALERIE FOTO)

    Fondurile colectate vor fi folosite pentru programele educaţionale Educaţie Preşcolară, Şcoală după Şcoală şi A Doua Şansă, în care sunt incluşi aproximativ 2.000 de copii şi familiile lor.

    Pentru ediţia de anul acesta au fost creaţi 23 de brăduţi originali, din care următorii 13 brazi au intrat în licitaţia serii:

    1 Bradul Bucharest Design Center (Anca Fetcu) – 6.300 de euro, achiziţionat de RA-RA Parc, Adina Plopeanu
    2 Bradul lui Alexandru Ghilduş –  4.000 de euro, achiziţionat de Class Living, Camelia Şucu
    3 Bradul Doinei Levintza –  3.800 de euro, achiziţionat de Anca Vlad
    4 Bradul Ramonei Filip – 3.400 de euro, achiziţionat de Clifford Chance Badea, Daniel Badea
    5 Bradul DIZAINĂR – 3.400 de euro, achiziţionat de Luxoft, Cosmin Potlogeanu
    6 Bradul Agatha Blank & Bucharest Shopping & Bonpoint – 3.100 de euro, achiziţionat de LIDL, Georgiana  Tugearu
    7 Bradul Malvina Cervenschi – 2.800 de euro, achiziţionat de Fundaţia Alexandrion, Nawaf Salameh
    8 Bradul Iris Şerban – 2.000 de euro, achiziţionat de Emagic Concerts, Guido Janssens
    9 Bradul Stephan Pelger – 1.200 de euro, achiziţionat de LIDL, Georgiana  Tugeanu
    10 Bradul Carmen Ormenişan – 1.200 de euro, achiziţionat de Emagic Concerts, Guido Janssens
    11 Bradul Lena Criveanu – 1.000 de euro, achiziţionat de BMW România, Amalia Năstase
    12 Bradul Wilhelmina Arz – 700 de euro, achiziţionat de Tonica Group, Otilia Spătaru Ostroţki
    13 Bradul Salvaţi Copiii – 4.000 de euro oferiţi de BMW, BCR, Ioana Iordache

    Cum arată brazii licitaţi la Gala Festivalul Brazilor de Crăciun (GALERIE FOTO)

    Festivalul Brazilor de Crăciun este un eveniment de strângere de fonduri organizat anual de Salvaţi Copiii România, care are ca centru de interes o licitaţie specială de brazi de Crăciun, creaţi exclusiv pentru această ocazie de unii dintre cei mai cunoscuţi designeri români.

    Festivalul Brazilor de Crăciun a facilitat până acum accesul la educaţie pentru 18.700 de copii din mediile defavorizate prin strângerea sumei de 2.669.100 de euro în ediţiile anterioare. Aceşti bani au fost folosiţi pentru reintegrarea şcolară a copiilor care muncesc  şi prevenirea abandonului şcolar în comunităţile sărace, dându-le copiilor dreptul la educaţie. De asemenea, familiile lor au primit ajutor financiar şi consiliere în centrele educaţionale Salvaţi Copiii România.

    Comitetul de Organizare al Festivalului Brazilor de Crăciun din acest an i-a avut în componenţă pe Amalia Năstase (manager Eventures), Andreea Raicu, Andi Moisescu (realizator TV), Corina Bârlădeanu (manager 2activePR), Ioana Iordache (general manager, Leo Burnett), Liviu Sfrija (director general Terrabisco), Tereza Munteanu (managing partner Wunderman), Gabriela Alexandrescu (preşedinte executiv Salvaţi Copiii România).

    Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală activă în domeniul promovării drepturilor copilului din 1990. În cei 23 de ani activitate, peste 750.000 de copii au beneficiat de programele organizaţiei.
     

  • Noua tinereţe a pantofilor Guban. Cum poate reînvia un brand românesc vechi de peste 50 de ani

    Am făcut un pariu cu fabrica timişoreană, pentru că Guban este o marcă românească puternică. Şi am constatat că preferinţele românilor tind să se întoarcă spre brandurile româneşti, după ce au avut acces la piaţa internaţională„, spune Marius Ion, administratorul firmei. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors, iar Marius Ion se ocupă împreună cu colegii săi de şapte companii cu activităţi industriale.

    „Cele şapte firme au specific de industrie grea, cu excepţia Guban, care este partea frumoasă a «pachetului»„, spune mai în glumă, mai în serios Marius Ion. Are 32 de ani, a terminat Managementul Înteprinderilor la Paris şi de aproape doi ani a fost recrutat de NCH Advisors. Şi până atunci lucrase tot în zona industrială, povesteşte el, dar în domeniul deşeurilor periculoase, şi s-a ocupat de proiecte în domeniul energiilor regenerabile.

    Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore, explică Ion. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. Anul trecut, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfa-cerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. „Revânzătorul spune: «Eşti scump, nu-mi place, ia marfa înapoi, pe asta n-o plătesc».

    Întotdeauna lucrurile tind să se complice. Şi marjele sunt mici„, afirmă Marius Ion. Cifra de afaceri a Guban a ajuns anul trecut la 6,5 milioane de lei, cu o marjă de profit de până în 5%, iar previziunile pentru anul în curs se referă la o marjă care ar putea ajunge la 10%, cu o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei. „Rezultatele financiare, la fel ca în toate societăţile din grup, sunt pe trend crescător de trei ani„, precizează Ion.

    Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, administratorul a propus deschiderea de magazine proprii, iar de la idee până la inaugurarea primului spaţiu propriu, în Băneasa Shopping City, a trecut cam un an. Nu amenajarea a consumat mult timp, ci căutările, povesteşte el. Chiar lângă fabrica timişoreană, pe porţile căreia prima pereche de pantofi a ieşit în 1959, se află un spaţiu de vânzare, care va fi reamenajat anul viitor şi unde marfa „se vinde foarte bine, în jur de 10% din cifra de afaceri, având expuse în jur de 1.000 de modele„.

    Magazinul din Băneasa Shopping City are 82 mp, iar investiţia s-a plasat în jurul a 100.000 de euro, bani ce includ deopotrivă amenajarea şi stocul. „Ne aşteptăm să devină campion în termeni de vânzări„, spune Marius Ion, care precizează că acest lucru se traduce în rezultate echivalente cu „măcar zece procente din cifra de afaceri„.

    Este doar o estimare pe datele actuale, care însă ar putea să se schimbe mult, în cazul în care proiectele de export vor fi concretizate. Guban şi-a prezentat recent colecţiile în cadrul celui mai mare târg de încălţăminte, care se desfăşoară de două ori pe an la Milano, şi a înce-put deja colaborarea pentru magazine din Elveţia, Italia, Slovenia şi Nigeria. „Ne-au dat deja primele comenzi şi suntem în faza de reglare a contractelor pentru a putea începe livrările în primăvară.„

  • Brandul Dolce&Gabbana dispare?!

     Stiliştii italieni Domenico Dolce şi Stefano Gabbana au fost condamnaţi de Tribunalul din Milano la o pedeapsă de un an şi opt luni de închisoare pentru fraudă fiscală.

    Tribunalul din Milano a reţinut împotriva celor doi un singur delict, din cele două de care erau învinuiţi, “nedeclararea anumitor venituri”, renunţând la acuzaţia de “declaraţie falsă de venituri”. În plus, din suma de 1 miliard de euro de care cei doi creatori au fost acuzaţi, iniţial, că au sustras-o de la fiscul italian, tribunalul a reţinut în final doar nereguli în valoare de 200 milioane de euro.

    “Dacă merităm sentinţa, nu va mai fi nimic de spus. Dar nu o merităm, motiv pentru care, din nefericire, vom fi nevoiţi să închidem”, a spus Gabbana.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Cum se transformă sticla la periferia Bucureştiului în marfă de lux pentru export

    A construit soţul o maşină de tăiat sticlă şi am început să facem tuburi pentru seringi în apartamentul nostru cu două camere„. Aşa descrie Gabriela Ştefănescu începuturile afacerii cu sticlă pe care a pornit-o în urmă cu mai bine de 20 de ani.

    Acum, compania Adrian Sistem şi brandul Gabriela Seres vând în toată lumea, ajungând chiar să facă decorul vitrinei magazinului Cartier din Paris. Printr-o tehnologie folosită de puţini dintre sticlarii renumiţi ai Europei, suflarea printr-un tub de sticlă, specifică producţiei de obiecte de laborator, cei doi fac obiecte de decor cu preţuri care pornesc de la 10 euro şi pot să ajungă la 2.000 de euro, în cazul candelabrelor.

    Acestea sunt vândute exclusiv pe pieţe din afara ţării şi au adus companiei soţilor Ştefănescu o cifră de afaceri de circa 400.000 de euro, în 2012. Implicarea lor într-o astfel de afacere nu este întâmplătoare: ambii au lucrat la o fabrică de sticlărie tehnică din Bucureşti. „În 1992, pluteau în aer privatizările şi începuse să se observe un dezinteres din partea conducerii fabricii„, spune Gabriela Ştefănescu. Deşi exista posibilitatea investiţiei în fabrica de sticlărie de laborator prin metoda MEBO (privatizare prin vânzare de acţiuni angajaţilor), cei doi soţi au preferat în acea perioadă să îşi deschidă afacerea lor, în propria locuinţă.

    Cu un echi-pament improvizat şi bazându-se pe experienţa de la fabrică, au început să facă tuburi pentru seringi. „Am început să mă duc cu oferte pe la institute de cercetare şi, pentru că produceam mai ieftin decât fabricile de atunci, am reuşit să trăim o perioadă astfel„. Mai mult decât atât, au crescut afacerea şi au mutat-o într-un alt spaţiu, o casă închiriată, unde lucrau la sobe speciale cu trei oameni care veneau după amiaza „pentru că nu am îndrăznit să îi angajăm definitiv„.

    Temerile lor au scăzut odată cu găsirea primului client din afara ţării şi comanda sa de sticle cu fruct în interior, foarte populare în acea perioadă. În paralel, au continuat să facă sticlărie de laborator iar, treptat, nici spaţiul din casă nu a mai fost suficient pentru comenzile primite. 

    DUPĂ ÎNCHIDEREA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE STICLĂ – cu vaste spaţii de producţie şi unde se făcea odinioară fibră şi sticlă optică – cei doi au reuşit să închirieze un spaţiu la institut, în 1995.
    Au urmat participările la târguri de specialitate şi promovarea mai mult „din vorbă în vorbă„ care au adus colaborările cu designeri internaţionali. Primul târg unde au expus a fost MACEF Milano, unde s-au prezentat cu „lucruri mărunte„.

    Un italian i-a contractat atunci pentru mărturii de nuntă pentru câteva zeci de mii de euro. Apoi, un brand american de mobilă a dorit să îşi diversifice activitatea prin intermediul lor. Alături de acesta, Ştefănescu a început să conceapă produse noi, potrivite pentru interior, din segmentele Arts de la table şi decoraţiuni interioare.

    Alte comenzi au venit din partea unor firme americane specializate în produse pentru masă şi decoraţiuni interioare, Anthropology, (cu care au semnat cel mai mare contract, în valoare de 50.000 de euro) şi Arte Italica, dar şi din partea unor designeri europeni cum ar fi francezii Laurence Brabant – pentru o colecţie de obiecte destinate mesei sau Matteo Messervy – care a folosit candelabrale de mari dimensiuni făcute în atelierul soţilor Ştefănescu în decorarea unor centre comerciale din Franţa şi chiar la vitrina magazinului de bijuterii Cartier.

    „Produsele executate de noi au ajuns şi la o vitrină Hermes din Geneva sau Paris, ca urmare a colaborării cu designeri din străinătate„, spune Ştefănescu, pentru care nu este o problemă că designerii cu care colaborează nu obişnuiesc să menţioneze numele firmei sale când expun produsele. „Ei vând în nume propriu, iar produsele sunt luate din diverse ţări, de la firme care corespund gustului lor„. Deşi multe din produsele care se vând folosesc designul desenat de Gabriela Ştefănescu, ea respectă condiţiile celor care le vând în nume propriu.

     

  • Din ceea ce iese din mâinile lui scotea în vremurile bune 300.000 de euro

    Piaţa modei de lux din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Oamenii consumă altfel, caută alte tipuri de produse, cantităţile nu mai sunt chiar atât de mari, iar exuberanţa de altădată din domeniu pare să fi dispărut„, descrie pe scurt situaţia industriei de fashion de lux Ovidiu Buta, unul dintre cei mai cunoscuţi critici de modă de pe plan local, director de modă al revistei GQ şi colaborator al unor renumite case de modă din ţară şi din străinătate.

    Recesiunea a lovit domeniul exact în plină perioadă de consum, când românii de-abia prinseseră gustul modei de lux şi începuseră să cheltuie din ce în ce mai mult pentru haine. Şi nu scăderea vânzărilor a fost cea mai mare problemă pentru competitorii din domeniu, ci faptul că „elanul din perioada de boom s-a tăiat brusc, fără să se închidă un cerc complet”, vorbeşte Buta despre lipsa unui răgaz pentru consumatori de a-şi compune o garderobă de lux şi a încetini în mod natural cheltuielile înainte de a reîncepe achiziţiile. Altfel spus, „n-au apucat să se sature de hainele de marcă, iar când a venit criza oamenilor parcă nu le venea să creadă că nu-şi mai pot permite să cumpere ce vedeau în vitrine„, spune criticul.

    Conceptul democratizării luxului a fost, după părerea lui, o altă problemă de care s-a lovit domeniul. S-a făcut astfel o confuzie între lux şi hainele pentru publicul larg, în principal din dorinţa industriei de a face profit într-o perioadă dificilă, iar moda de lux a pierdut atunci din strălucire. „Un produs Yves Saint Laurent nu trebuie să aibă aceeaşi calitate ca unul de la H&M şi diferenţa să o facă doar preţul, deşi acest lucru s-a întâmplat la un moment dat. Acum, industria luxului încearcă să se reaşeze„, spune Ovidiu Buta.

    O tendinţă pe care o observă în domeniul modei de lux este faptul că oamenii sunt mult mai atenţi la ceea ce cumpără şi nu mai sunt dispuşi să arunce cu banii pe orice, chiar dacă poartă o semnătură prestigioasă. Experienţa de mai bine de două decenii în domeniu îi permite acum lui Buta să speculeze brandurile şi piaţa. Deşi şi-a dorit să devină scenograf, motiv pentru care a şi studiat comunicarea audio-vizuală în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, precum şi design la Universitatea Româno-Americană, viaţa l-a împins spre modă, despre care nu doar scrie şi o critică, ci şi contribuie la creaţia ei.

    A lucrat timp de cinci ani în atelierul Doinei Levintza, la începuturile carierei sale, iar de atunci a realizat proiecte de modă peste tot în lume, la Londra, New York, Shanghai, Berlin, Chicago, Paris, Sao Paulo sau Milano. Acum, urmează să lanseze împreună cu Mihaela Glăvan o nouă linie de încălţăminte, ceade-a treia de până acum, cu Stephan Pelger a creat o linie de tricouri „ironice, obraznice chiar„ şi mai are în lucru alte două proiecte despre care încă nu poate să dea prea multe detalii. În plus, împreună cu Irina Schrotter s-a implicat în organizarea celui mai important eveniment de modă de pe plan local, Romanian Fashion Week.

    Întreg businessul lui Ovidiu Buta a ajuns în perioadele bune de dinainte de 2010 la aproximativ 300.000 de euro pe an, mare parte din ceea ce ieşea din mâinile lui – idei creative transformate în realitate împreună cu designeri – mergând către export. Acum, este în proces de relansare a majorităţii proiectelor sale. „România a fost multă vreme un soi de El Dorado pentru fashionul de lux„, spune Buta. Acum însă sunt destule componente care încă lipsesc industriei, mai cu seamă în contextul în care piaţa este încă la început. „Dacă nu venea criza şi treceam de perioada de consum exploziv, când lumea s-ar fi săturat de ceea ce oferea piaţa foarte zgomotoasă la acel moment pe brandurile străine de lux, am fi ajuns în mod firesc în epoca designerilor români„, observă criticul de modă.

    Acum, designerii români de prestigiu sunt încă destul de puţini, în cea mai mare parte prezenţi în domeniu de multă vreme. În urmă cu un deceniu, povesteşte Ovidiu Buta, dacă întrebai la New York ce înseamnă modă românească, răspunsul ar fi fost Doina Levintza. În Germania, aceeaşi întrebare ar fi primit drept răspuns Irina Schrotter sau Stephan Pelger, iar francezii ar fi spus probabil Venera Arapu. Aceleaşi nume sunt în frunte şi acum, dar din urmă au venit şi câţiva tineri designeri care au reuşit să-şi facă loc nu doar pe piaţa din România, ci şi în lume. Maria Lucia Hohan este doar unul dintre exemple.

    Ovidiu Buta admite totuşi că fashionul şi în special cel de lux a fost unul dintre cele mai afectate domenii de contextul economic dificil, iar asta s-a văzut cel mai mult în obiceiurile de consum ale românilor. Cheltuielile românilor pentru lux se ridică acum la 200 de milioane de euro pe an, cifră cu mult în urma celor vehiculate în alte pieţe din regiune precum Polonia, Ungaria sau Ucraina şi din care aproximativ jumătate înseamnă de fapt vânzările de automobile de lux, potrivit unor estimări recente ale ZF.

    Pentru restul de 100 de milioane de euro se luptă nu doar designerii de modă şi bran-du-rile străine de lux prezente pe plan local, dar şi producătorii de bijuterii şi ceasuri scumpe, toţi adre-sându-se unei pături subţiri de clienţi care încă îşi permit luxul de a cumpăra lux. Lucrurile încep însă să se schimbe. Iar moda are toate şansele să se întoarcă şi în România la vremurile bune de altădată.

  • Se întoarce moda înapoi la nailon? (FOTO)

    Aceştia apreciază în special poliesterul, nailonul, neoprenul, poliamida sau alte materiale sintetice, considerând că sunt mai indicate pentru transpunerea viziunii lor, pentru că sunt mai maleabile.

    Balenciaga a folosit neopren în combinaţie cu alte fibre textile, iar Alexander Wang a combinat mohairul cu neoprenul, obţinând un material uşor, dar cu volum.

    Casa Talbot Runhof s-a remarcat prin utilizarea polipropilenei, a poliesterului sau a unui material din care se fabrică filtre pentru aparatele de dializă.

  • Târg de bijuterie contemporană cu număr record de expozanţi

    Expozanţii sunt: Ana Wagner, Andra Lupu, Anamaria Dobraş,  Alexandru Lupu, Anca Pandrea,  Alina Carp, Andreea Bololoi, Alis Lalu, Andreia G Popescu, Alliage, BashoU, Romana Ţopescu, Carla Szabo, Raluca Buzura,  Ovidiu Sbancu, FashionMachine, Alina Simion, Ioana Enache, Moogu, MyPrecious Buzztard, Cornelia Brustureanu, Atelier Pezzidisogni, Prochaine, Ostra Berdo, Odette Lupu, Noha Nicolescu, Mihaela Zvîncă, Maria, Maria Filipescu, Mihaela Ivana, Mădălina Stoica, LivingenBermudas, Lidia Puică, Liana Sălăgean, Lady Magpie, Karakter, Iuliana Asoltanei, Isabela Groza, Irina Raichici, Sergiu Alin Ioana, Horaţiu Weiker, Grigore Mitrea, Doru Dumitrescu, Cristina Barsony, Expression by Alexandra Ungurelu. În premieră la această ediţie AUTOR vor participa şi trei designeri din străinătate: Clarisse Bruynbroeck (Belgia), Neva Balnikova (Bulgaria), Kalina Chankova (Bulgaria).

    Târgul Autor dedică şi la această ediţie o secţiune specială tinerilor designeri români de produs, care propune publicului vizitator unele dintre cele mai proaspete şi spectaculoase obiecte destinate decoraţiunilor şi amenajărilor interioare (obiecte de iluminat cu personalitate, corpuri de mobilier, instalaţii cu plante suspendate, obiecte de veselă, ceasuri de perete) şi obiecte cu funcţii diferite (de la portofele până la căşti audio realizate din lemn).  Designerii si studiourile de design participante în acest an la AUTOR – Târg de Bijuterie Contemporană sunt Agnes Keszeg, The Awesome Project, Constantin Alupoaiei, Anca Fetcu, TheCraft Lab, Alexe Popescu, Dragoş Dogaru, Ramona Bejan, Silva Artis, Alina Turdean, Ioana Ciurea şPrototip Studioţ, arhiDOT design, Irina Alexandru şi 11am architects.

    Tot la această ediţie de AUTOR, Assamblage Şcoala de Bijuterie Contemporană va prezenta un nou curs în colaborare cu Ioana Avram: “Concept şi protopipare în bijuteria contemporană – de la obiect la set şi de la set la colecţie”. Cursul reprezintă un pas important în evoluţia de la partea tehnică la cea conceptuală şi o oportunitate de dezvoltare a designerilor români de bijuterie contemporană. Cursurile vor pune accent pe teme precum mind mapping, brainstorming, mood boarding şi creative thinking. Tehnici creative aplicate în designul de bijuterie, teme de studiu individuale şi colective, machetare în hârtie, lut şi lucrul cu materiale neconvenţionale vizează zona formării conceptelor şi exprimării creativităţii.

    Evenimentul va avea loc săptămâna viitoare, între 20 şi 21 aprilie, la Sala Dalles din centrul Capitalei. Organizat de platforma AUTOR Bijuterie Contemporană, târgul va fi deschis publicului între orele 11 şi 20.
    Târgul AUTOR este un eveniment bianual cu o ediţie de primăvară şi o ediţie de toamnă. Ediţia trecută a avut loc pe 3 şi 4 noiembrie şi a înregistrat un număr record de peste 3000 de vizitatori.
    Preţul unui bilet de intrare va fi de 10 lei.

  • Cocor, magazinul celor 34 designeri romani de moda

    Este joi, ora 12 si magazinul Cocor pare adormit. Oamenii trec
    prin fata centrului comercial, insa sunt grabiti catre alte
    destinatii. Inauntru, magazinele isi asteapta clientii care au
    preferat sa se aseze la una dintre cafenele mai degraba decat sa
    colinde in cautare de cumparaturi. Galeria Designerilor Romani nu
    face exceptie. In magazinul Catalin Botezatu nu este nimeni. Nici
    in magazinul lui Mihai Albu. “Am venit acum pentru prima data in
    magazinul Cocor dupa ce a fost redeschis. M-am uitat prin
    magazinele designerilor romani, insa nu am gasit nimic sa imi
    placa”, spune Roxana, o cumparatoare care a plecat din Cocor fara
    sa-si fi luat nimic.

    Vremea nu este nici ea incurajatoare. De altfel, unii dintre
    chiriasii Cocor se asteptau la o luna ianuarie slaba, dupa un
    decembrie bun in pofida crizei financiare.

    “In luna ianuarie, vanzarile nu au mers foarte bine, insa
    potential exista. In luna decembrie insa, prima mea luna de
    prezenta in acest centru comercial, nu au mers rau vanzarile.
    Trebuie sa recunoastem totusi ca in decembrie e mai bine peste
    tot”, spune designerul de incaltaminte Mihai Albu, care a deschis
    magazinul din Cocor pe data de 5 decembrie. Albu este doar unul
    dintre designerii romani ale caror creatii populeaza etajul al
    doilea al Cocor, respectiv Galeria Designerilor Romani. Alaturi de
    el mai sunt Liza Panait, Anca & Silvia Negulescu, Cristina
    Nichita, Agnes Toma, Elena Perseil, Violeta Costin Gaburici, Norina
    Stoica, Angela Vasiliu, Mirela Diaconu, Rhea Costa, Mihaela Glavan
    si Catalin Botezatu.


    Magazinul Cocor nu mai are, nici inauntru si nici afara, nimic
    din fostul magazin. Asta daca exceptam numele, cunoscut romanilor
    de toate varstele. In urma cu 20 de ani, Cocor era o destinatie
    pentru romancele in cautare de metraje, covoare sau electrocasnice.
    Dupa ’90 magazinul, ramas in constiinta consumatorilor, a devenit
    doar o destinatie secundara de shopping. La finalul anului trecut,
    in urma unei investitii de 24,5 de milioane de euro si dupa circa
    doi ani de renovari, a fost inaugurat un nou Cocor pe cinci etaje
    plus parter si subsol, pe o suprafata de 10.000 de metri
    patrati.

    Magazinul ofera atat produse ale unor branduri internationale de
    lux, prezente in magazine multibrand, precum Max Mara, Gucci,
    D&G sau Givenchy, cat si produsele mai multor designeri romani.
    Galeria Designerilor Romani din Cocor reuneste 34 de nume si a
    inregistrat in primele trei luni de la deschidere si in ultimele
    trei luni ale anului trecut vanzari de 775.000 de lei, respectiv
    185.000 de euro. “Vanzarile inregistrate in primele 3 luni de la
    deschidere ilustreaza tendinta tinerilor de a achizitiona creatii
    semnate de designeri romani. De aceea, obiectivul pe 2011 este de a
    creste numarul designerilor din Galerie, astfel incat sa oferim
    clientilor nostri posibilitatea de a gasi tot ce au nevoie intr-un
    singur loc”, a declarat Dan Barbulescu, presedintele Consiliului de
    Administratie al Cocor.


    Mihaela Glavan, unul dintre chiriasii galeriei, crede ca
    aducerea de noi designeri ar putea contribui la cresterea
    traficului si a vanzarilor designerilor: “Initiativa de a reuni in
    acelasi loc mai multi designeri romani a fost una buna, deoarece
    multi dintre acestia nu au o retea de retail pentru a-si expune
    produsele. Cei mai multi au doar showroom.” Produsele creatoarei
    sunt expuse in Cocor de la inceputul lunii octombrie; de la
    deschidere si pana in prezent, vanzarile au fost de circa 10.000 de
    euro. Preturile produselor variaza intre 250 de lei si 1.000 de lei
    si reprezinta linia de produse comerciale.

    Vanzarile Mihaelei Glavan au oscilat destul de mult: “Inceputul
    a fost spectaculos, peste asteptari, insa ulterior vanzarile s-au
    redus. Luna noiembrie a fost o luna calduroasa si nu una de iarna
    cum era normal, de aceea a fost dificil sa vindem botine sau cizme
    cand afara erau 20 de grade. Nici luna decembrie nu s-a ridicat la
    nivelul estimarilor noastre”.Creatoarea de pantofi, care mai detine
    un magazin propriu in zona Ateneului Roman si vinde si in Mario
    Plaza si Baneasa Shopping City in magazinele Mescal si respectiv
    Fiorangelo, este insa optimista si spera ca in 2011 vanzarile vor
    merge mai bine: “Dureaza pana cand clientii vor include Cocorul in
    circuitul lor de shopping”.

  • Metamorfoza Cocor: de la magazinul cu cele mai bune cojoace si covoare la mallul brandurilor romanesti

    Compania Cocor Bucuresti, care a investit circa 25 de milioane
    de euro in renovarea, modernizarea si extinderea suprafetei
    inchiriabile la 10.000 de metri patrati din Cocor, a anuntat ca
    vanzarile prognozate ale magazinelor pentru primul an de la
    deschidere se ridica la 50 de milioane de euro, in prezent gradul
    de ocupare fiind de 85%.

    Dan Barbulescu, presedintele Cocor, spune ca nivelul mediu al
    chiriei este de 50 de euro pe metru patrat fara TVA, nivel
    confirmat si de chiriasi. Sunt de asemenea magazine care platesc o
    chirie procentuala, intre 8% din cifra de afaceri, in cazul
    magazinelor de bijuterii sau cosmetice pana la 25%-30% in cazul
    designerilor romani, potrivit lui Barbulescu.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Ce urmeaza dupa Romania: deschidem magazine la Sofia, New York sau Milano

    Cristina Batlan duce magazinele Musette la New York. Am vazut
    stirea prima data la sfarsitul lui august in New York Magazine, in
    articolul intitulat “Musette ajunge in Soho pe platforme de 12 cm”,
    prin care revista anunta ca “desi brandul de origine romana Musette
    a aparut la inceputul anilor ’90 si detine 15 magazine in Europa,
    in Statele Unite numele nu spunea foarte multe. Asta pana acum”. La
    doar cateva zile distanta, pe 1 septembrie, The New York Times
    anunta la randul sau deschiderea celui mai nou punct Musette, urmat
    de mai multe editii online si bloguri americane.

    Stirea este relativ noua si pentru Romania: magazinul Musette,
    un brand 100% romanesc, va deschide in franciza primul magazin
    peste ocean, in inima New Yorkului – in West Broadway, cartierul
    Soho din Manhattan – langa nume precum D&G, Swatch, French
    Connection sau Bracciallini. Reteta aplicata de Musette in SUA suna
    astfel: 2 surori romance, 50 de metri patrati, 250.000 de euro,
    zero taxa de franciza, pantofi si genti. Dupa o reteta similara, un
    doilea magazin, “mult mai mare”, este asteptat tot in New York, in
    august-septembrie 2011.

    Extinderea in Statele Unite, dar mai ales in “cartierul modei”
    Manhattan, face parte dintr-un plan mai amplu ar creatoarei de
    genti si pantofi, a carei afacere a inceput sa se dezvolte in anii
    ’90, atunci cand Cristina Batlan a intrat in afaceri importand
    tesaturi, s-a extins catre marochinarie, iar ulterior si-a deschis
    propria fabrica de genti si pantofi cu care a lansat reteaua
    Musette.


    Dezvoltarea afacerii in Romania a avut suisurile si coborasurile
    ei – printre acestea din urma numarandu-se cateva inchideri de
    magazine in 2008-2009, pe fondul crizei economice. Insa Cristina
    Batlan spune ca reteaua de 12 magazine din Romania este acum “o
    retea constanta si matura, cu toate punctele profitabile”, iar
    dezvoltarea pe plan local nu-si mai gaseste sensul. In schimb,
    “distractia” de peste hotare a brandului Musette abia a inceput.
    Acum, Cristina Batlan detine patru magazine in strainatate – doua
    la Sofia (Bulgaria), unul in franciza la Ashdod (Israel) si altul
    tot in franciza la New York (Statele Unite), dar are si o prezenta
    regulata la targurile de moda si la alte evenimente de profil, unde
    “vanzarile pot fi destul de consistente”.

    Daca pentru Romania nu mai are in plan nicio deschidere in
    urmatorii ani, Cristina Batlan are totusi destule planuri de noi
    magazine: pentru 2011, lucreaza la deschiderea a trei magazine in
    Germania – dintre care unul in Frankfurt -, “fie in franciza, fie
    magazine proprii”. Si pentru Israel s-a conturat deja un nou
    proiect, la Tel-Aviv, iar acestuia i se alatura mai multe
    solicitari de franciza. Dupa 2011 vor veni la rand Ungaria si
    Austria. Nu mai repede de 2011 cu siguranta, iar datele deschiderii
    pentru acestea doua din urma nu sunt sigure, deoarece grupul nu
    poate suporta mai mult de cinci deschideri pe an.

    Conform explicatiilor Cristinei Batlan, “desi compania este
    interesata sa se extinda, acest proces nu poate fi foarte rapid
    pentru ca nu se poate mari peste noapte capacitatea de productie”.
    Iar extinderea e mai mult o chestiune de oportunitate: “Este noua
    noastra strategie, sa mergem la targurile internationale, sa ne
    extindem in franciza sau prin magazine proprii, in functie de
    partenerii pe care ii gasim. Nu ne intereseaza foarte mult o harta
    anume. Intentionam sa ajungem la Frankfurt , dar nu tinem mortis sa
    ajungem acolo. Daca vom gasi un partner potrivit la Hamburg, vom
    deschide intai la Hamburg”, afirma Cristina Batlan din biroul sau
    decorat nu doar cu genti vintage si pantofi, ci si cu imagini
    alb-negru din New York , cel mai nou punct pe harta Musette.