BusinessMagazin

Tag: derulare

  • Sondaj Undelucram.ro: Feedback post-interviu, inexistent în România?

    Prin al doilea sondaj, desfăşurat în perioada 11-25 iunie 2017, cu participarea a 500 de persoane, UndeLucram.ro şi-a propus să observe evoluţia relaţiei dintre departamentele de resurse umane şi candidaţi în ultimii ani, în ceea ce priveşte feedbackul, iar rezultatele redau un trend pozitiv.

    Până nu demult, participarea la un interviu, în special la unul care nu se concretiza cu obţinerea unui loc de muncă, rămânea la stadiul de incertitudine, singurul răspuns pe care un candidat îl primea fiind clasicul şi aproape mereu inutilul „vă sunăm noi.” Rezultatele celui mai recent sondaj arată că, de-a lungul timpului 91.4% dintre candidaţi  – altfel spus, 9 din 10 candidaţi – nu au primit niciun fel de răspuns din partea companiilor la care au participat la un interviu.

    „Suntem cu toţii conştienţi că activitatea de HR nu este una uşoară şi că poate deveni foarte complicat să gestionezi câteva zeci sau sute de candidaţi. Totodată, în calitate de profesionişti, nu putem lăsa la voia întâmplării carierele a mii de oameni, prin omisiunea transmiterii unor informaţii esenţiale pentru ei, în condiţiile în care avem la dispoziţie tehnologii moderne, care permit comunicarea rapidă şi eficientă”, spune Costin Tudor, fondator şi CEO al UndeLucram.ro. 

    În ultimii câţiva ani însă, a existat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte feedbackul din partea angajatorului, fie el negativ sau pozitiv. Aproape 73% dintre participanţii la sondajul UndeLucrăm.ro au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă în ultima vreme li s-a comunicat un refuz în privinţa angajării după un interviu susţinut.

    Problema este, spun cei care au răspuns întrebărilor, că, deşi li se comunică refuzurile de angajare, nu li se transmit şi motivele acestor refuzuri. 98% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să ştie motivul refuzului, pentru a îmbunătăţi acele aspecte care, la interviurile viitoare, le-ar asigura o poziţie mai bună în faţa angajatorului.

    Când vorbim de modalitatea de comunicare post-interviu cu angajatorul, contrar tendinţei la nivel mondial, românii încă preferă să li se comunice verbal, prin telefon informaţiile necesare sau rezultatele. Doar 54% au optat pentru modalităţile de comunicare moderne ca mesageria instant sau emailul.

    În urma sondajului, putem constata o evoluţie a relaţiei angajator-candidat în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte comunicarea răspunsurilor după un interviu. Din păcate, aceste răspunsuri îşi pierd  utilitatea, dacă nu sunt însoţite de o motivare care să îl facă pe candidat să înţeleagă eventualele puncte slabe.

     

    Despre Undelucram.ro

    UndeLucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală.

    Proiectul oferă, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare, structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.

  • Sondaj Undelucram.ro: Feedback post-interviu, inexistent în România?

    Prin al doilea sondaj, desfăşurat în perioada 11-25 iunie 2017, cu participarea a 500 de persoane, UndeLucram.ro şi-a propus să observe evoluţia relaţiei dintre departamentele de resurse umane şi candidaţi în ultimii ani, în ceea ce priveşte feedbackul, iar rezultatele redau un trend pozitiv.

    Până nu demult, participarea la un interviu, în special la unul care nu se concretiza cu obţinerea unui loc de muncă, rămânea la stadiul de incertitudine, singurul răspuns pe care un candidat îl primea fiind clasicul şi aproape mereu inutilul „vă sunăm noi.” Rezultatele celui mai recent sondaj arată că, de-a lungul timpului 91.4% dintre candidaţi  – altfel spus, 9 din 10 candidaţi – nu au primit niciun fel de răspuns din partea companiilor la care au participat la un interviu.

    „Suntem cu toţii conştienţi că activitatea de HR nu este una uşoară şi că poate deveni foarte complicat să gestionezi câteva zeci sau sute de candidaţi. Totodată, în calitate de profesionişti, nu putem lăsa la voia întâmplării carierele a mii de oameni, prin omisiunea transmiterii unor informaţii esenţiale pentru ei, în condiţiile în care avem la dispoziţie tehnologii moderne, care permit comunicarea rapidă şi eficientă”, spune Costin Tudor, fondator şi CEO al UndeLucram.ro. 

    În ultimii câţiva ani însă, a existat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte feedbackul din partea angajatorului, fie el negativ sau pozitiv. Aproape 73% dintre participanţii la sondajul UndeLucrăm.ro au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă în ultima vreme li s-a comunicat un refuz în privinţa angajării după un interviu susţinut.

    Problema este, spun cei care au răspuns întrebărilor, că, deşi li se comunică refuzurile de angajare, nu li se transmit şi motivele acestor refuzuri. 98% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să ştie motivul refuzului, pentru a îmbunătăţi acele aspecte care, la interviurile viitoare, le-ar asigura o poziţie mai bună în faţa angajatorului.

    Când vorbim de modalitatea de comunicare post-interviu cu angajatorul, contrar tendinţei la nivel mondial, românii încă preferă să li se comunice verbal, prin telefon informaţiile necesare sau rezultatele. Doar 54% au optat pentru modalităţile de comunicare moderne ca mesageria instant sau emailul.

    În urma sondajului, putem constata o evoluţie a relaţiei angajator-candidat în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte comunicarea răspunsurilor după un interviu. Din păcate, aceste răspunsuri îşi pierd  utilitatea, dacă nu sunt însoţite de o motivare care să îl facă pe candidat să înţeleagă eventualele puncte slabe.

     

    Despre Undelucram.ro

    UndeLucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală.

    Proiectul oferă, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare, structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.

  • Cine este şi cum arată nevasta lui Wolverine. O să aveţi o surpriză! – GALERIE FOTO

    Actriţa din Australia este actriţă, producătoare şi derulează numeroase campanii pro-adopţie. Nu sunt de neglijat nici numeroasele sale acţiuni caritabile.

    Deborra-Lee Furness s-a născut în Perth, Australia pe 30 noiembrie 1955, fiind cu 13 ani mai în vârstă decât Hugh Jackman. Ea a crescut în Melbourne şi a urmat cursurile Academiei Americane de Arte Dramatice din New York, absolvind la începutul anilor ’80.

    Cei doi s-au cunoscut în 1995 pe platourile de filmare a serialului australian Corelli şi s-au căsătorit un an mai târziu.

  • Cine este şi cum arată nevasta lui Wolverine. O să aveţi o surpriză! – GALERIE FOTO

    Actriţa din Australia este actriţă, producătoare şi derulează numeroase campanii pro-adopţie. Nu sunt de neglijat nici numeroasele sale acţiuni caritabile.

    Deborra-Lee Furness s-a născut în Perth, Australia pe 30 noiembrie 1955, fiind cu 13 ani mai în vârstă decât Hugh Jackman. Ea a crescut în Melbourne şi a urmat cursurile Academiei Americane de Arte Dramatice din New York, absolvind la începutul anilor ’80.

    Cei doi s-au cunoscut în 1995 pe platourile de filmare a serialului australian Corelli şi s-au căsătorit un an mai târziu.

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: astăzi, cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Pe măsură ce vei ajunge să ai clienţi mai mari, lucrurile vor deveni ceva mai complicate: va trebui să înveţi identitatea fiecărui brand pentru a înţelege ce mesaje să serveşti clienţilor. Dar e ceva ce se poate învăţa în timp.

    Pentru a începe, ai nevoie de un site pe care îl poţi construi chiar singur, fără să ai studii de specialitate, pe site-uri precum Wix.com sau chiar WordPress. O să te coste în jur de 200 de lei şi multe ore pierdute. Apoi, sfatul meu este să începi să îţi cauţi clienţi prin prieteni sau cunoscuţi; ulterior, poţi să investeşti câte ceva şi în Google Adwords.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • Piaţa de publicitate online din România a avut creşterea cea mai puternică din Europa

    A două jumătate a anului 2016 a înregistrat o valoare de aproximativ 24 de milioane de euro (109,8 milioane lei), cu 36% mai mult faţă de semestrul anterior al anului 2016 şi cu 19% mai mult decât semestrul similar al anului 2015 – ambele procente exprimate „like-for-like”, adică ţinând cont de acelaşi eşantion al companiilor care se regăsesc în ultimele 2 ediţii ale studiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland România a înregistrat 9,6 miliarde lei cifră de afaceri în 2016

    Kaufland România are în prezent o reţea locală de 115 hipermarket-uri şi a încheiat anul 2016 cu un număr de 112 magazine. În cursul anului 2016, compania a investit peste 110 milioane euro în modernizarea şi extinderea reţelei, pentru a putea oferi românilor cea mai modernă experienţă de cumpărături.

    „Pentru noi, contează foarte mult rezultatul din spatele cifrelor, pentru că avem o misiune care pune în centru oamenii şi calitatea vieţii. De aceea, rezultatul este o veste bună că suntem o echipă puternică, împlinită, gata oricând să ajute şi că avem votul de încredere al clienţilor care ne arată că suntem alegerea numărul unu pentru ei”, declară Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Pe parcursul anului, Kaufland România a investit în proiecte pentru comunitatea locală peste 26 de milioane lei, cu 13% mai mult decât în 2015, oferind sprijin ce a venit în beneficiul a peste 700.000 de români – copii, adulţi sau vârstnici. În 2016, Kaufland a susţinut peste 200 de proiecte de CSR derulate împreună cu ONG-urile partenere, din domenii precum: cauze sociale, sănătate, educaţie, sport, protecţia mediului şi evenimente culturale.Printre programele dezvoltate de Kaufland anul trecut se numără: prima reţea publică de încărcare rapidă a maşinilor electrice (cu Renovatio), programul de certificare GLOBALG.A.P. a calităţii culturilor româneşti de legume-fructe, dar şi dezvoltarea de inovaţii pentru clienţi, precum lansarea primei aplicaţii mobile Scan & Pay din România.  

    Tot în 2016, Kaufland România a anunţat creşterea salariului minim al lucrătorilor comerciali la suma de 2000 lei brut cu tichete de masă – ceea ce reprezintă cu 60% mai mult decât salariul minim în România  – şi a acordat o zi în plus de concediu de odihnă tuturor angajaţilor.Salariul mediu brut al unui lucrător comercial în companie este în prezent 2.164 lei brut la care se adaugă şi tichetele de masă. În plus, pe măsură ce câştigă vechime, angajaţii obţin progresiv mai multe zile de concediu de odihnă suplimentare, putând ajunge până la 27 de zile.

    Kaufland a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortiment regional şi colaborări cu producători locali. În prezent, Kaufland România se numără printre puţinii retaileri cu peste 50% sortiment local şi derulează programe extinse de susţinere a producătorilor români, colaborări prin care contribuie la dezvoltarea sectorului agro şi susţinerea economiei locale.    

  • PwC: Investiţiile în securitatea informatică sunt impulsionate în principal de cerinţele de reglementare

    În schimb, companiile care sunt active pe pieţe puternic reglementate, aşa cum este sectorul financiar spre exemplu, sunt de obicei mai bine pregătite pentru a face faţă unor ameninţări cibernetice.

    Aproape 60% dintre companiile intervievate aveau în plan să majoreze bugetul de securitate informatică în următorul an financiar, iar 20% mizau pe menţinerea bugetului la nivelul actual, în vreme ce 23% dintre companii nu aveau încă o idee clară despre bugetul viitor.

    Având în vedere că 40% dintre companiile româneşti intervievate au arătat că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată, în vreme ce doar 10% au atins nivelul necesar de maturitate organizaţională în care strategia este definită, implementată şi optimizată, sondajul arată că securitatea informatică este un subiect încă nu pe deplin înţeles şi susţinut la nivelul Consiliilor de Administraţie ale companiilor.

    Expertiza de securitate informatică este de asemenea limitată, ca urmare a faptului că organizaţiile din România se bazează în continuare preponderent pe resursele interne, inerent limitate. Acest lucru este o caracteristică a pieţelor emergente, în vreme ce organizaţiile mai mature din economiile dezvoltate se bazează mai mult pe furnizori specializaţi de servicii de securitate informatică. Pe măsură ce companiile din România se dezvoltă şi se confruntă cu ameninţări de securitate informatică din ce în ce mai sofisticate, precum şi cu cerinţe de reglementare din ce în ce mai stricte, este probabil să vedem tot mai multe companii să adreseze aceste provocări apelând la serviciile unor firme specializate de securitate informatică, sau să exploreze beneficiile oferite de serviciile de cloud computing.

    În ceea ce priveşte provocările de securitate informatică, 87% dintre respondenţi au declarat că sunt preocupaţi de scurgerile de date, 73% sunt îngrijoraţi de atacurile de tip malware (inclusiv ransomware), 70% de potenţialele întreruperi ale activităţii companiei ca urmare a unor incidente de securitate informatică, iar 70% sunt preocupaţi să asigure protecţia organizaţiei de atacurile ţintite.

    În privinţa factorilor care pot avea un impact pozitiv asupra securităţii informatice a organizaţiilor, marea majoritate a respondenţilor s-a concentrat pe creşterea nivelului de conştientizare în rândul angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice (inclusiv prin programe de training), şi de asemenea pe creşterea nivelul de înţelegere şi de sprijin al consiliilor de administraţie pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Un alt factor pozitiv este considerat aplicarea cerinţelor cadrului de reglementare specific (77%). Acest lucru ar putea să reflecte cerinţele de reglementare tot mai stricte cu care se confruntă organizaţiile, îndeosebi pe pieţele puternic reglementate.

    Nevoia de a angaja resurse adiţionale (67%) şi de a face schimb de informaţii şi de bune practici cu alţi jucători din domeniu (57%) au fost de asemenea invocate de către o bună parte dintre respondenţi ca fiind factori importanţi sau foarte importanţi pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Acest lucru pare să reflecte faptul că echipele de securitate informatică din companiile româneşti se confruntă cu un deficit de personal specializat, precum şi speranţa că se poate învăţa din experienţa altor organizaţii.

    Cei mai mulţi respondenţi ar prefera să investească în sisteme de data backup şi data recovery (20%), în îmbunătăţirea accesului pentru sistemele de management al accesului la reţelele informatice (19%), în soluţii de prevenţie a scurgerilor de date (16%). Acest lucru poate să reflecte preferinţa respondenţilor de a investi în domenii care au un impact major şi rapid în situaţia lor de securitate informatică, sistemul de protecţie şi acces la date.

  • Tehnologia care salvează vieţi

    ”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.

    ”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.

    Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.

    ”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.

    Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.

    Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.

    Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.

    Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.

    în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.