Profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) al Telekom România a fost de 175 de milioane de euro, în scădere cu 14,6% faţă de anul precedent, când a raportat un profit EBITDA de 205 milioane de euro.
Veniturile la 12 luni ale Telekom Romania Communications au fost de 602,5 milioane de euro, mai mari cu 0,14% faţă de anul 2015. La nivel de trimestru, veniturile au înregistrat o creştere de 4,89%, comparativ cu trimestrul patru din 2015, la 166,8 milioane de euro, şi cea mai importantă evoluţie faţă de celelalte trimestre, potrivit datelor transmise de compania din România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Daniel Dăianu, membru în consiliul de administraţie al BNR, crede că euro se va deprecia din nou puternic dacă scrutinele electorale din Europa vor alimenta teama privind soarta monedei comune.
În Europa, în acest an, sunt mai multe alegeri care vor indica încotro se îndreaptă Europa. În mai, în Franţa, vor fi alegeri prezidenţiale, iar pe primul loc în sondaje se află Marine Le Pen, o eurosceptică şi o promotoare a revenirii la francul francez.
Mai mult, leul s-a depreciat şi faţă de moneda americană, cursul pe piaţa interbancară urcând cu 0,5%, la 4,19 lei/dolar.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat marţi un curs oficial de 4,5038 lei/euro, în creştere cu 0,07%, şi de 4,2072 lei/dolar, în scădere cu 0,1%.
Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi seară proiectul de lege privind graţierea şi unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar şi ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor penale. Potrivit anunţului din Monitorul Oficial, Ordonanţa intră în vigoare odată cu publicarea sa, cu excepţia articolului 1, care va intra în vigoare la 10 zile de la publicare.
În acelaşi timp, leul s-a depreciat şi faţă de moneda americană, cursul pe interbancar urcând cu 0,5%, la 4,19 lei/dolar.
Cursul oficial anunţat marţi de BNR a fost de 4,5038 lei/euro, în creştere cu 0,07%, şi de 4,2072 lei/dolar, în scădere cu 0,1%.
La ora 10.00, cursul era cotat în intervalul 4,5250-4,5270 lei /euro.
”S-au trezit investitorii străini şi când au văzut proteste în stradă au început să cumpere. Totuşi,cred că cursul va rămâne în jur de de 4,52 lei/euro pentru că la acest nivel toţi localii vând euro”, a menţionat un dealer.
Pe piaţa titlurilor de stat, randamentele (dobânda efectivă) sunt în uşoară creştere pentru că există o tendinţă de vânzare a titlurilor. În ultima săptămâna, randamentele la titlurile de stat au crescut cu 5%, ceea ce arată o creştere a riscului. Atunci când randamentele cresc, investitorii văd un risc mai mare şi de aceea cer o dobândă mai mare.
Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi seara proiectul de lege privind graţierea şi unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar şi ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor penale.
Soros a devenit celebru dupa ce, în anul 1992, a facut un profit de un miliard opt sute de milioane de dolari, mizând la bursa pe deprecierea lirei sterline. Ulterior, autoritaţile britanice au fost nevoite sa scoata lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.
Citiţi mai multe pe www.one.ro
În 2017, cursul leu/euro ar putea să fluctueze în intervalul 4,4-4,6 lei/euro, după cum anticipează unii analişti, nefiind excluse episoade de volatilitate, determinate în principal de factori externi.
Moneda naţională a închis anul 2016 pe depreciere în faţa principalelor trei valute – euro, dolar şi franc elveţian -, cea mai puternică pierdere fiind în raport cu moneda americană.
Leul a cumulat o depreciere de 3,75% faţă de dolarul american, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul elveţian a pierdut aproximativ 1%. Deprecierea leului faţă de euro în 2016 a fost de doar 0,4%.
Până în octombrie, moneda naţională era pe apreciere în faţa principalelor trei valute.
Anul trecut, rubla rusească le-a adus cel mai mare câştig investitorilor care au ales să parieze pe această valută, de 24,4%, şi a fost urmată în topul valutelor care s-au apreciat cel mai mult faţă de leu de yenul japonez şi dolarul canadian, cu avansuri de 6,9%.
De la lansarea Abenomics (nume care reuneşte măsurile economice promovate de premierul Japoniei, Shinzo Abe şi care se bazează pe ”trei săgeţi”: stimuli fiscali, relaxare monetară şi reforme structurale n.red) la începutul lui 2013, Banca Japoniei (BJ) a diminuat agresiv politica monetară, cunoscută în mod obişnuit ca „prima săgeată a Abenomics”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei de asigurări de credit Coface. Această măsură a inclus introducerea „Relaxării monetare cantitative şi calitative (RMCC)” în Aprilie 2013, modificarea „RMCC cu o rată negativă a dobânzilor” în Ianuarie 2016 şi cel mai recent anunţ, „Relaxare monetară cantitativă şi calitativă cu control asupra curbei de randament”, în Septembrie 2016. La doar 3,5 ani de la lansare, impactul primei săgeţi a devenit mai puţin eficace, mai ales asupra exportului şi a Yenului Japonez.
De ce deprecierea yenului, care a apărut în timpul succesului timpuriu al primei săgeţi, nu a mărit volumul exporturilor de mărfuri în Japonia ?
Impactul deprecierii yenului asupra exporturilor poate fi explicat de către puterile externe ale creşterii mondiale economice subpare, care au început să cântărească în activităţile de tranzacţionare de mărfuri la nivel global, incluzând exporturile Japoniei. Un motiv este comportamentul de „stabilire a preţurilor în piaţă” ale exportatorilor japonezi. Aceştia menţin preţurile la echivalentul în valută costurilor de pe piaţa internă – în ciuda nivelului yenului. Acest lucru limitează stimularea cererii pentru export, în Japonia.
Ce industrii ar putea fi afectate cel mai mult când preţul yenului fluctuează?
Din cauza acestui comportament de stabilire a preţurilor la piaţă, creşterea profiturilor operaţionale ale producătorilor japonezi imită fluctuaţiile yenului. Stimulul monetar agresiv al BJ ar fi trebuit să îi bucure pe producătorii japonezi. Un alt factor important ce determină un impact al fluctuaţiilor yenului asupra profitabilităţii producătorilor japonezi poate fi ponderea încasărilor în valută ale exporturilor. Industriile cu un grad mai mic de diferenţiere a produsului exportat, rezultând într-o pondere mai mică a încasărilor în yeni, sunt mai sensibile la fluctuaţiile yenului. Jucătorii acestor industrii sunt prin urmare mult mai vulnerabili în perioadele de consolidare ale yenului, dar se bucură de o creştere a profitabilităţii pe durata slăbirii yenului.
Combinând aceste evaluări teoretice şi empirice, industriile textilelor şi chimice sunt mai vulnerabile în perioadele de consolidare ale yenului, în timp ce industria generală a maşinăriilor este mai puţin afectată.
Politica monetară expansionistă pare să piardă viteză. Ce se va întâmpla în continuare?
În teorie, o creştere a masei monetare, pe fondul politicii monetare expansioniste, ar trebui să ducă la deprecierea monedei. Cu toate acestea, în contextul turbulenţelor de pe pieţe în 2016, statutul de siguranţă a yenului japonez a rămas la un nivel puternic, în ciuda politicii monetare expansioniste a ţării.
„Ultimele cifre sugerează că Japonia ar putea, încă o dată, să fie într-o capcană a lichidităţii. Ceea ce este şi mai alarmant este că au fost puţine semne de avertizare ale riscului deflaţiei. Cu puţin spaţiu pentru politica monetară sau fiscală, guvernul japonez are nevoie să efectueze dereglementări îndrăzneţe şi reforme structurale pentru a stimula productivitatea şi creşterea salariilor. În caz contrar, situaţia Japoniei de creştere lentă şi deflaţie s-ar putea prelungi”, spune Jackit Wong, economist Coface Asia-Pacific.
Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).
Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.
„Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.
Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.
Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.
Mulţi dintre noi aleg o maşină second-hand din cauza preţurilor mari pe care le au maşinile noi.Un al doilea motiv este că toată lumea consideră maşina un bun care se depreciază fix a doua zi de la achiziţie. Dacă nu cumpărăm maşina de la o sursă de încredere apropiată, atunci intrăm pe site-uri. Pe oricare am intra funcţionează un nou tip de înşelătorie. Un român care era cât pe ce să ajungă victima acestui sistem a explicat într-o scrisoare tot mecanismul din spatele “scamatoriei” care te lasă fără bani.
IATĂ AICI SCRISOAREA ÎN CARE E DESCRIS NOUL MODEL DE ŢEAPĂ ROMÂNEASCĂ VIA POLONIA