Tag: decret

  • Respingerea OUG 13 şi aprobarea OUG 14 au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 24 februarie a.c., următoarele decrete: Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penal”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, în timpul ceremonieie de învestire în funcţie a noilor miniştri din cabinetul Grindeanu, că va promulga cele două legi.

  • Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Anei Birchall în funcţia de ministru interimar al Justiţiei

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului prin demisia lui Florin Iordache din funcţia de ministru al Justiţiei, precum şi decretul pentru desemnarea Anei Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene ca ministru interimar al Justiţiei.

    Guvernul a anunţat joi că ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, este propunerea premierului Sorin Grindeanu pentru a asigura interimatul la ministerul Justiţiei. Anunţul a venit în condiţiile în care Florin Iordache a declarat joi că demisionează din fruntea Ministerului Justiţiei.

    “De când am venit la Ministerul Justiţiei, mi-am propus şi am efectuat toate demersurile legale pt a remedia o serie de probleme existente şi destul de sensibile. Aşa cum aţi văzut şi dumneavoastră, toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale. Proiectele propuse sau aflate în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiţiei, iar acum sunt în dezbatere parlamentară… Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hot să-mi înaintez demisia din funcţia de ministru al Justiţiei“, a spus Florin Iordache, după şedinţa Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit Trump să anuleze, în câteva secunde, zeci de ani de negocieri

    Cu o simplă semnătură, miliardarul-devenit-preşedinte Trump a reuşit să distrugă zeci de ani de negocieri între Statele Unite şi partenerii săi. Comerţul liber, un ideal pentru state precum Japonia sau Australia, a dispărut odată cu venirea sa la putere.

    „Am realizat ceva excelent pentru oamenii care muncesc în Statele Unite“, a declarat Trump după semnarea decretului. Sigur pe el, noul preşedinte nu a vrut să discute despre alte posibile parteneriate sau renegocierea celor existente, aşa cum este NAFTA (Tratatul de liber comerţ în America de Nord – n.red.); a preferat să se bucure de victoria lui, ignorând apelul în favoarea Acordului de Parteneriat Transpacific (TPP) formulat de companii precum Nike sau Wal-Mart.

    „Decenii de-a rândul am îmbogăţit industrii străine în loc să avem grijă de ale noastre“, a spus Donald Trump. „Am plătit pentru armatele altora şi am apărat graniţele altora, refuzând în acelaşi timp să le protejăm pe ale noastre. Şi am cheltuit miliarde de dolari în străinătate, în timp ce infrastructura Americii s-a degradat.“

    Acordul de parteneriat transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în februarie 2016, economiile combinate ale acestora reprezentând 40% din economia globală. Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane de persoane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene. „Nu cred că am mai avut un preşedinte care să fie iniţiator al protecţionismului“, remarcă Dan Ikenson, director al unui centru de studii al politicilor comerciale. „Comerţul Statelor Unite s-a îndreptat, în ultimii 80 de ani, către liberalizare şi internaţionalizare.“

    Chiar şi membri ai Partidului Republican şi-au arătat neîncrederea faţă de deciziile lui Trump; John McCain, fost candidat pentru fotoliul de preşedinte, consideră că abandonarea TPP este un lucru greşit. „Mergând înainte, este imperativ ca America să aibă o agendă comercială pozitivă în zona Asia-Pacific, pentru că asta va ţine companiile americane la un nivel competitiv în regiunea cu cea mai rapidă creştere economică din lume.“

    Asociaţia Naţională a Producătorilor de Carne de Vită din S.U.A., care reprezintă interesele a peste 230.000 de fermieri, a anunţat recent că dispariţia TPP ar putea costa în jur de 400.000 de dolari zilnic. Dacă s-ar ajunge şi la anularea NAFTA, preţul cărnii de vită ar creşte atât de mult încât cea importată ar fi mai ieftină. „TPP şi NAFTA au fost pentru mult timp sacii de box ai clasei politice, dar în realitate comerţul exterior a reprezentat una dintre cele mai de succes poveşti din istoria Americii“, a transmis grupul. Cifrele dau dreptate fermierilor: de la intrarea în vigoare a NAFTA, în 1993, exportul de produse agricole s-a dublat.

    Principalele victime ale dispariţiei TPP vor fi însă marii producători; Mark Parker, CEO-ul Nike, a declarat anul trecut că acordul va ajuta la crearea locurilor de muncă. Argumentul său este unul pertinent: Nike produce în jur de 40% din încălţăminte în Vietnam, stat care a aderat la TPP. Astfel, economiile obţinute ca urmare a scăderii taxelor vamale ar fi reprezentat investiţii în unităţi din Statele Unite, iar asta ar fi dus la angajări în aceste noi unităţi.

    Aldo Group, producător canadian de încălţăminte, şi-a mutat unităţile de producţie din China în Vietnam, încercând să speculeze avantajele acordului de parteneriat transpacific. „Suntem dezamăgiţi, cel puţin pe termen scurt, pentru că vorbeam de o eliminare a taxelor care ajung la aproape 18%“, a spuns Bryan Eshelman, COO-ul companiei.

    Premierul nipon Shinzo Abe declara, la sfârşitul anului 2016, că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens“. Cu toate acestea, alte state precum Noua Zeelandă sau Mexic par dispuse să arunce mingea în curtea chinezilor. Dar lucrurile se complică şi mai mult: structura ar trebui schimbată radical, pentru că în cea actuală sunt implicate state aflate deja în conflict cu China, aşa cum este cazul Vietnamului sau al disputelor teritoriale din Marea Chinei de Sud. „Nu există claritate în ceea ce priveşte noul guvern american şi planurile sale legate de domeniul economic sau acorduri comerciale“, a declarat Eric Schweitzer, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Germaniei. Poziţia sa reflectă sentimentelor celor mai mulţi lideri europeni; confruntaţi pe de-o parte cu Brexitul, ei trebuie acum să regândească şi strategia comercială faţă de Statele Unite. Nu că Trump ar fi anunţat vreo schimbare în această direcţie, dar noua administraţie de la Washington pare a fi una imprevizibilă.

    Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, în cazul în care administraţia Donald Trump va iniţia un război comercial cu China, a declarat şi vicecancelarul Sigmar Gabriel, criticând abordarea protecţionistă a preşedintelui Donald Trump. „Cred că trebuie să ne pregătim pentru un parcurs dur“, a afirmat Sigmar Gabriel într-un interviu acordat postului ZDF. În opinia liderului Partidului Social-Democrat (SPD), victoria electorală a lui Donald Trump este rezultatul „radicalizării negative“. Întrebat despre avertismentele lansate de Donald Trump, inclusiv privind impunerea unor taxe vamale mari companiilor care fabrică autovehicule în Mexic şi le vând în SUA, Sigmar Gabriel, care este şi ministru al economiei şi energiei, a precizat: „Cred că vorbeşte extrem de serios. În discursul inaugural am auzit o serie de tonuri naţionaliste. Germania şi UE trebuie să rămână unite şi să îşi apere interesele. Dacă Statele Unite vor iniţia un război comercial cu China şi cu toată Asia, noi, ca europeni şi germani, suntem parteneri comerciali corecţi. Europa şi Germania au nevoie de o strategie orientată spre Asia şi China, avem noi oportunităţi. Nu trebuie să fim obedienţi sau să ne temem“, a mai spus el.

    Donald Trump are posibilitatea, aşadar, de a duce comerţul internaţional într-o zonă a incertitudinii şi a dezacordurilor. Poate consilierii săi îl vor face să înţeleagă consecinţele; poate că reacţia Chinei va fi suficientă pentru a-l face să-şi regândească strategia. Momentan, toate butoanele sunt la Trump, iar el e singurul care poate decide pe care să apese mai întâi.

  • ”Mi-e RUŞINE de el” sau “Cred că mai bine o trimiţi pe Melania înapoi” – MESAJELE starurilor pentru Trump şi decretul său

    Numeroşi artişti, printre care Rihanna, John Legend, Miley Cyrus şi Nancy Sinatra, şi-au exprimat, atât în mediul online, cât şi la evenimente care au avut loc sâmbătă în SUA, nemulţumirile faţă de ordinul semnat de Donald Trump vineri.

    Numeroşi artişti, printre care Rihanna, John Legend, Miley Cyrus şi Nancy Sinatra, şi-au exprimat, atât în mediul online, cât şi la evenimente care au avut loc sâmbătă în SUA, nemulţumirile faţă de ordinul semnat de Donald Trump vineri, care suspendă primirea refugiaţilor şi impune controale dure pentru cetăţenii a şapte ţări predominant musulmane care vor să viziteze Statele Unite.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • ”Mi-e RUŞINE de el” sau “Cred că mai bine o trimiţi pe Melania înapoi” – MESAJELE starurilor pentru Trump şi decretul său

    Numeroşi artişti, printre care Rihanna, John Legend, Miley Cyrus şi Nancy Sinatra, şi-au exprimat, atât în mediul online, cât şi la evenimente care au avut loc sâmbătă în SUA, nemulţumirile faţă de ordinul semnat de Donald Trump vineri.

    Numeroşi artişti, printre care Rihanna, John Legend, Miley Cyrus şi Nancy Sinatra, şi-au exprimat, atât în mediul online, cât şi la evenimente care au avut loc sâmbătă în SUA, nemulţumirile faţă de ordinul semnat de Donald Trump vineri, care suspendă primirea refugiaţilor şi impune controale dure pentru cetăţenii a şapte ţări predominant musulmane care vor să viziteze Statele Unite.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Igor Dodon cere retragerea ambasadorului moldovean de la Bucureşti, cel care l-a apărat pe Traian Băsescu

    Preşedintele R.Moldova s-a declarat deranjat de declaraţiile ambasadorului moldovean la Bucureşti, care a susţinut că decretul de retragere a cetăţeniei lui Băsescu ar putea fi declarat neconstituţional, spunând că va cere revocarea şi înlocuirea acestuia cu cineva care înţelege mai bine interesele ţării.

    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, şi-a exprimat surprinderea vizavi de declaraţiile ambasadorului moldovean la Bucureşti, care a susţinut că nu crede că decretul privind retragerea cetăţeniei lui Traian Băsescu poate influenţa foarte mult relaţiile intense dintre România şi ţara sa şi că, potrivit experţilor în domeniu, documentul ar putea fi declarat neconstituţional, relatează Unimedia.

    “Sunt surprins că descopăr că unii ambasadori au devenit avocaţi ai unor politicieni din ţara de reşedinţă şi au cam uitat cărui stat servesc. E şi mai grav cînd aceştia fac comentarii politice în raport cu autorităţile statului care i-a trimis în misiune.

    Aceasta vorbeşte fie despre calificarea proastă profesională a respectivului ambasador, fie despre angajamentele lui politice în detrimentul propriului stat şi a conducerii acestuia. Anume în aşa mod pot fi etichetate declaraţiile ambasadorului moldovean la Bucureşti, care şi-a permis comentarii impertinente şi incompatibile cu statutul său de Ambasador”, a scris Igor Dodon pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriza momentului: Băsescu rămâne fără cetăţenie

    Igor Dodon, preşedintele ales al Republicii Moldova, a declarat că săptămâna viitoare va anula decretul privind acordarea cetăţeniei moldoveneşti fostului lider de la Cotroceni, Traian Băsescu, informează site-ul Report.

    Declaraţiile lui Igor Dodon au fost făcute în cadrul unei emisiuni care a fost difuzată pe un post de televiziune din Republica Moldova.

    Dodon susţine că cetăţenia moldovenească acordată lui Traian Băsescu a fost făcută prin încălcarea unor proceduri. În cazul în care fostul preşedinte al României va dori să recapete cetăţenia moldovenească, acesta va trebui să solicite din nou acest lucru, urmând ca cererea acestuia să fie examinată, ulterior.

    Traian şi Maria Băsescu au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova, aceştia depunând jurământul la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti la data de 3 noiembrie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru înfiinţarea unui nou consulat al României, la Miami

    Ţara noastra avea până în prezent consulat general la Los Angeles, New York şi Chicago, în Miami existând doar un consulat onorific.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi-a petrecut sărbătorile de iarnă în ultimii ani în Florida, la prieteni

  • Iohannis l-a eliberat din funcţie pe şeful Parchetelor Militare, Ion Vasilache

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a eliberat joi din funcţie pe Ion Vasilache, procuror militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a pensionării.

    Decretul privind eliberarea din funcţie a generalului-locotenent Ion Vasilache a fost semnat de şeful statului, a anunţat Administraţia Prezidenţială, după ce, începând cu 1 iunie, şeful Parchetelor Militare a fost trecut în rezervă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Dumitru, de la conducerea Universităţii din Bucureşti la Ministerul Educaţiei

    Mircea Dumitru, propunerea premierului pentru ministerul Educaţiei, este profesor univeristar, rector al Universităţii din Bucureşti şi membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

    Propus marţi pentru Ministerul Educaţiei, după demiterea lui Adrian Curaj, Mircea Dumitru ar urma să îşi preia mandatul după ce preşedintele Klaus Iohannis va semna decretul de numire a sa în funcţie şi după depunerea jurământului, cel mai probabil miercuri.

    A mai deţinut poziţia de rector al Universităţii din Bucureşti în perioada 2011-2015 şi prorector între 2008-2011.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro