BusinessMagazin

Tag: declin

  • Italia, prima ţară europeană care a simţit impactul pandemiei, a înregistrat o scădere economică de 12,8%. Cheltuielile de consum, în cădere liberă în T2

    Economia italiană a suferit o contracţie de 12,8% în T2 drept rezultat al restricţiilor impuse pentru a controla numărul de infecţii cu coronavirus, notează Associated Press.

    Biroul naţional de statistică – ISTAT – a declarat că declinul se datorează în mare parte nivelului redus al cheltuielilor de consum. Economia italiană este în prezent cu 17,7% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ISTAT declara la sfârşitul lunii iulie că rezultatele pentru perioada aprilie-iunie vor ajunge la 12,4% şi 17,3%.

    Italia a devenit în martie prima ţară europeană care a simţit efectele totale ale pandemiei şi a impus unele dintre cele mai stricte serii de restricţii de lume. În primele trei luni ale anului, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 5,4%, potrivit thelocal.it.

    Cheltuielile gospodăriilor au scăzut în T2 cu 11,3% faţă de primul trimestru, în timp ce exporturile au înregistrat un declin de 26,4%. Per total, cheltuielile de consum din Italia vor pierde 16 miliarde de euro până la sfârşitul anului, o medie de 1.900 de euro per locuitor.

    Peninsula va suferi cea mai gravă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial, experţii estimând că PIB-ul va înregistra în 2020 o scădere cuprinsă între 8% şi 14%. Cel mai probabil, economia zonei euro se va contracta cu 8,7% anul acesta, iar şomajul în masă rămâne în continuare o posibilitate.

     

  • Una dintre cele mai bogate ţări de pe glob intră oficial în recesiune

    Economia Elveţiei a scăzut în al doilea trimestru cu 8,2% faţă de primele trei luni ale anului, de vreme ce pandemia de COVID-19 a generat cel mai mare declin din ultimii 40 de ani, potrivit Reuters.

    După o scădere de 2,5% în T1, Elveţia se confruntă cu cele mai proaste rezultate economice de când au început să fie raportate datele trimestriale, adică din 1980. Declinul a fost puternic alimentat de recesiunea globală, în condiţiile în care Elveţia este o ţară care se bazează masiv pe exporturi.

    Ultima recesiune cu care s-au confruntat autorităţile elveţiene a avut loc la finalul lui 2018, însă scăderile au fost aproape insesizabile, de 0,3% şi, respectiv, 0,1%. Pentru a puncte in perspectivă informaţiile, economia britanică a suferit în T2 o contracţie record de 20,4%, iar Franţa a înregistrat un declin de 13,8%, cel mai mare de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia (SECO) a declarat că ţara a evitat o nouă serie de scăderi prin ridicarea timpurie a restricţiilor de circulaţie.

    „Este grav, dar nu cum ne-am aşteptat”, spune un economist din cadrul SECO, adăugând că produsul intern brut (PIB) îşi va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până la finalul lui 2021.

  • Economia germană suferă tot mai tare. Declinul este mult mai puternic faţă de datele înregistrate în timpul crizei financiare din 2009

    Economia germană – prima la nivel european – a suferit o contracţie record de 9,7% în T2 pe măsură ce cheltuielile de consum, investiţiile companiilor şi exporturile au continuat să scadă din cauza crizei generate de COVID-19, anunţă CNBC.

    Declinul este mult mai puternic faţă de datele înregistrate în timpul crizei financiare din urmă cu un deceniu şi reprezintă cea mai mare contracţie de când au început să fie calculate valorile trimestriale ale produsului intern brut (PIB), adică din 1970.

    Totuşi, Biroul Naţional de Statistică din Germania estima o scădere de 10,1% pentru perioada aprilie-iunie.

    Cheltuielile de consum au scăzut cu 10,9% în T2, investiţiile cu 19,6% şi exporturile cu 20,3%. Între timp, activitatea din sectorul construcţiilor – un indice esenţial pentru economia germană – a înregistrat un declin trimestrial de 4,2%.

    Anul acesta, parlamentul german a eliminat pragul datoriei publice pentru a-i permite guvernului să finanţeze măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus. În consecinţă, datoria publică a Germaniei a ajuns în T2 la aproape 218 miliarde de euro.

    În prima jumătate a anului, deficitul bugetar a ajuns la 51,6 miliarde de euro, adică 3,2% din PIB.

     

  • Piaţa muncii din Marea Britanie a suferit cel mai mare declin de la criza financiară din 2009 încoace

    Numărul oamenilor care lucrează în Marea Britanie a suferit cel mai mare declin de la criza financiară din 2009 şi sugerează că efectele pandemiei de coronavirus vor fi tot mai pronunţate de-a lungul pieţei forţei de muncă, notează BBC.

    În al doilea trimestru din 2020, numărul şomerilor britanici a crescut cu 220.000 de oameni, a declarat Biroul Naţional de Statistică (ONS). Cei mai afectaţi au fost muncitorii tineri şi vârstnici şi cei cu ocupaţii manuale.

    Ultimele date nu includ cele câteva milioane de persoane susţinute de programele de păstrare a locurilor de muncă, iniţiate de guvern.

    De altfel, unu din trei angajatori britanici plănuieşte să reducă numărul de locuri de muncă în următoarele trei luni.

    Situaţia companiilor private este tot mai gravă în condiţiile în care 40% din angajatori se aşteaptă la disponibilizări în viitorul apropiat, conform unui studiu realizat cu ajutorul a 2.000 de companii din Regatul Unit şi citat de Bloomberg.

    De asemenea, vânzările pub-urilor, restaurantelor şi hotelurilor din Marea Britanie au scăzut cu până la 30 de miliarde de lire în timpul carantinei. Astfel, veniturile au înregistrat un declin de 87% între aprilie şi iunie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cel mai probabil, rata britanică a şomajului va creşte de la 3,9% la 7,5% până la sfârşitul anului, potrivit Băncii Angliei.

     

  • Unul dintre cei mai mari operatori hotelieri din lume, raportează pierderi de 84,4% în 2020

    Operatorul hotelier Marriott International a anunţat luni o pierdere trimestrială peste aşteptări, în condiţiile în care criza generată de COVID-19 a redus turismul global şi a dus la un declin nemaivăzut în ceea ce priveşte rezervările, notează Reuters.

    Acţiunile companiei au scăzut cu 40,3% anul acesta. În plus, operatorul a raportat un declin de 84,4% raportat la încasările per camere disponibile – un indice de performanţă esenţial pentru industria hotelieră.

    Totuşi, Marriott a anunţat că aşteaptă o creştere graduală a ratelor de ocupare la nivel mondial în ciuda faptului că industria ospitalităţii ar avea nevoie de câţiva ani până să revină la nivelurile raportate înainte de pandemie.

    „În timp ce afacerile continuă să fie afectate în mod profund de COVID-19, înregistrăm deja semne care sugerează că nivelul cererii începe să îşi revină la normal”, a spus CEO-ul Arne Sorenson.

    Marriott a declarat că rata de ocupare la nivel global a ajuns la 34% în ultima săptămâna a lunii iulie, cu 11% mai mult decât rezultatele primelor zile ale lunii aprilie. În China, nivelurile de ocupare au ajuns la 60%. Compania şi-a redeschis până acum 91% din hoteluri, comparativ cu 74% în aprilie.

    Veniturile totale au scăzut cu 72,4% şi au atins 1,46 miliarde de dolari, reuşind să învingă estimările iniţiale de 1,68 de miliarde.

     

  • Vânzările de Coca-Cola au scăzut în T2 cu aproape 29%, cel mai mare declin din ultimii 25 de ani

    Coca-Cola a suferit cel mai abrupt declin trimestrial din ultimii 25 de ani, vânzările dintre lunile aprilie şi iunie scăzând astfel cu 28% până la 7,2 miliarde de dolari, potrivit Financial Times.

    Multinaţionala din Statele Unite a anunţat că va renunţa la brandurile „zombie” ca parte a eforturilor de protejare a brandurilor esenţiale, urmând să mărească investiţiile în viitorul apropiat. Brandurile „zombie”, fără prea mare vizibilitate, aduc doar 2% din totalul veniturilor companiei.

    Ultimele date vin în contrast cu faptul că multinaţionala a înregistrat rezultate satisfăcătoare în timpul ultimei crize financiare. Veniturile din cadrul Coca-Cola au crescut cu 11% în 2008 şi au scăzut cu doar 3% în 2009.

    Preşedintele companiei, James Quincey, a declarat că cererea urmează să îşi revină în lunile următoare în ciuda faptului că numărul de cazuri cu coronavirus continuă să crească pe întreg teritoriul planetei. De asemenea, volumul la nivel global şi-a revenit după un declin de 25% în aprilie şi 10%.

    Între timp, PepsiCo – principalul rival al celor de la Coca-Cola – a înregistrat rezultate mai bune, compania fiind susţinută în această perioadă de vânzările de snack-uri.

     

  • Una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume a intrat oficial în recesiune tehnică după ce produsul intern brut a scăzut cu 12,6% în al doilea trimestru

    Economia statului Singapore a scăzut cu 12,6% în al doilea trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, marcând, după spusele economiştilor „cel mai grav declin înregistrat vreodată”, potrivit The Straits Times.

    Declinul produsului intern brut (PIB) este mult mai sever decât estimările iniţiale ale economiştilor Bloomberg, de -10,5%. În primul trimestru, PIB-ul a intrat în teritorii negative pentru prima dată în ultimul deceniu, economia înregistrând o contracţie de 0,3%.

    Ministrul comerţului şi industriilor, Chan Chun Sing, a declarat că numerele reflectă provocările cu care s-a confruntat statul Singapore în contextul pandemiei de coronavirus şi eforturile întreprinse în ideea de a revitaliza economia.

    „Drumul către recuperare în următoarele luni va fi unul dificil. Ne aşteptăm ca recuperarea să fie o călătorie înceată şi denivelată, în condiţiile în care cererea externă continuă să fie mică şi ţările se confruntă cu al doilea sau al treilea val de infecţii, relansând astfel măsurile de distanţare socială”, a declarat ministrul.

    La nivel intern, ritmul recuperării depinde de felul în care autorităţile vor gestiona problema sanitară, încercând să ţină la un nivel cât mai scăzut numărul de cazuri noi.

    Sectorul construcţiilor a fost lovit extrem de puternic comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând în T2 un declin de 95,6%, mult mai rău decât numărul raportat în primele trei luni ale anului, mai precis 12,2%.

     

  • Economia Spaniei a înregistrat un declin de 34% în numai două săptămâni după ce a fost instituită carantina

    Economia Spaniei, una dintre primele la nivel mondial, a înregistrat o scădere de 34% în numai două săptămâni după ce au fost aplicate măsurile de distanţare socială, potrivit unui raportat publicat de Banca Spaniei şi citat de El País.

    Ca rezultat al restricţiilor impuse de starea de carantină, produsul intern brut (PIB) al Spaniei a scăzut cu 34% între 16 şi 31 martie, cu mult peste media zonei euro de 21%. Dintre celelalte economii mari ale Europei, doar Italia şi Franţa au suferit un impact similar. Germania, care a adoptat o serie de măsuri mai puţin severe, a raportat un declin de 13% în ceea ce priveşte activităţile economice.

    De asemenea, Banca Spaniei a declarat că „impactul asupra activităţilor economice a afectat în mod diferit sectoarele”. De exemplu, sectorul serviciilor – care include retail-ul, industria ospitalităţii şi industria alimentară – a suferit cel mai mare şoc de-a lungul zonei euro (26%). Însă impactul a fost resimţit mult mai puternic în Spania, care a înregistrat o scădere de 50%.

    Activităţile artistice şi de recreere, care au mai multă greutate în Spania decât în alte economii ale zonei euro, au scăzut cu 73% în ultimele două săptămâni ale lunii martie.

    PIB-ul ţării a scăzut cu 5,2% în primul trimestru, iar guvernul estimează o scădere de 9,2% până la sfârşitul anului. Între timp, Banca Spaniei prevede un declin care poate ajunge până la 11,6% sau de 15% în cazul unui al doilea val de infecţii cu coronavirus.

    Cel mai probabil, Spania va primi 140 de miliarde de euro din planul de recuperare economică lansat de Uniunea Europeană, în valoare de 750 de miliarde de euro.

     

  • Vânzările companiei H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume, au scăzut cu 50% între lunile martie şi mai

    H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial, a raportat luni o scădere a vânzărilor mai mică decât estimările iniţiale ale companiei, scrie Reuters.

    Între lunile martie şi mari, vânzările nete ale grupului suedez au înregistrat o scădere de 50%, sau 3,1 miliarde de dolari, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Iniţial, analiştii anticipau un declin de 27,5 miliarde de dolari. Între timp, vânzările online au crescut cu 36%.

    H&M, care a început să îşi redeschidă magazinele la sfârşitul lui aprilie, a declarat că vânzările din primele 13 zile ale lunii iunie au scăzut cu 20%. Anul acesta, acţiunile din cadrul companiei au înregistrat un declin de 26%.

    „Ritmul de recuperare al vânzărilor variază în funcţie de pieţe”, a declarat retailerul.

    Inditex, companie care deţine brandul Zara şi cel mai mare rival al celor de la H%M, a înregistrat o scădere de 44% a vânzărilor între lunile februarie şi aprilie.

    Înainte de pandemie, H&M era pe punctul de a încheia un proces lung de investiţii pe fondul digitalizării şi al unei competiţii tot mai dure.

     

  • Miracolul chinezesc: Beijingul anunţă că exporturile Chinei au crescut cu 3,5% în aprilie faţă de anul trecut, după ce estmările arătau un declin de 15%. Chinezii au trimis 27 miliarde de măşti medicale în toată lumea

    Exporturile Chinei au crescut în mod neaşteptat în luna aprilie, însă importurile au scăzut în aceeaşi lună, în contextul în care restricţiile de circulaţie impuse pentru a limita răspândirea virusului au fost relaxate, potrivit CNBC.

    Datele de la Administraţia Generală a Vămilor publicate joi arată că exporturile denominate în dolari au crescut cu 3,5% faţă de aprilie 2019, în timp ce importurile au scăzut cu 14,2% în aceeaşi perioadă.

    Economiştii chestionaţi de Reuters estimau un declin al exporturilor de 15,7% în aprilie, în timp ce aşteptau o scădere de 11,2% a importurilor.

    În luna martie, exporturile Chinei au scăzut cu 6,6% faţă de anul anterior, în timp ce importurile au scăzut cu 0,9%.

    Surplusul comercial al Chinei pentru luna aprilie a fost de 45,34 miliarde dolari, în comparaţie cu estimările de 6,35 miliarde dolari ale economiştilor chestionaţi de Reuters.

    Pentru luna martie, China a raportat un surplus comercial de 19,9 miliarde dolari.

    Înainte de publicarea datelor, Liu Li-gang, economistul-şef pentru China al Citigroup, a estimat că exporturile medicale ar putea duce la creşterea exporturilor totale, întrucât China a trimis în aprilie bunuri medicale în toată lumea.

    „Cifrele arătau robust încă de la începutul lunii aprilie”, a spus Liu Li-gang pentru CNBC, înainte de publciarea rezultatelor.

    Exporturie de bunuri medicale – care cuprind 27,8 miliarde de măşti medicale şi 130 milioane de costume de protecţie – ar fi contribuit la creşterea exporturilor în martie cu aprilie cu circa 2,7%.