BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Liderii din UE sunt îngrijoraţi de povara datoriei cauzată de coronavirus

    Liderii Uniunii Europene au încercat să răspundă într-o manieră economică colectivă la efectele provocate de pandemia de coronavirus, dar băncile centrale au luat deja măsuri semnificative, potrivit Financial Times.

    După decizia de a elimina restricţiile privind planul de a cumpăra obligaţiuni în valoarea de 750 mld. euro, Banca Centrală Europeană s-a poziţionat în aşteptarea unei avalanşe de datorii care trebuie finanţate pentru a răspunde pandemiei de coronavirus.

    Una dintre cele mai mari dezbateri cu privire la deciziile luate în ultimele zile este legată de cine va susţine această  îndatorare suplimentară, guvernele, băncile centrale sau Uniunea Europeană.

    Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a descris situaţia actuală ca “un cost foarte mare care nu poate fi ocolit şi care va trebui să fie absorbit de balanţele guvenelor.”

    Economiştii şi parlamentarii sunt de acord că această îndatorare suplimentară nu poate fi evitată, dar problema legată de cine va împărţi această îndatorare financiară cauzată de coronavirus a creat o diviziune în cadrul Băncii Centrale Europene şi între liderii europeni.

    Apelul domnului Draghi la acţiuni radicale şi solidaritatea UE a venit după ce nouă state membre au scris o scrisoare prin care au solicitat emiterea datoriei europene comune pentru a finanţa lupta împotriva coronavirusului, înainte de o conferinţă video divizivă a Consiliului European de joi.

    Deocamdată, dezbaterea liderilor UE cu privire la acţiunile fiscale comune s-a concentrat pe utilizarea mecanismului european de stabilitate ca punct de plecare pentru ţările care se confruntă cu probleme economice grave şi cu nevoie de împrumut.

    Cu toate acestea, în continuare există o dezbatere extrem de politizată în legătură cu detaliile propunerilor şi duritatea condiţiilor aferente împrumuturilor.

  • Dezvăluiri din Spitalul Judeţean Suceava. Cadru medical: O să mor la datorie. Scenariul din Italia se va repeta şi la noi

    Singura asistentă care se ocupă de 25 de infectaţi cu COVID 19 nu are echipament de protecţie

    Familiile cadrelor medicale testate pozitiv nu au fost testate, iar mulţi prezintă simptome grave ale infecţiei cu coronavirus

    Surse au spus pentru MEDIAFAX, că nu sunt suficiente medicamente pentru tratarea bolnavilor co coronavirus

    UPDATE: Pacientul la care s-a făcut referire a decedat.

    Sursă din Spitalul Judeţean Suceava a povestit pentru MEDIAFAX că situaţia este cu adevărat dramatică. Cadrele medicale care s-au îmbolnăvit cu COVID 19 şi nu au fost testate decât după săptămâni întregi şi-au îmbolnăvit familiile, iar starea unora este foarte gravă.

    “Soţul unei colege moare Din cauza lor. Aseară s-a internat toata mafia ca sa scape Colega mea a umblat o săptămână că sa fie testata Nu a bagat-o nimeni în seamă A spus sa meargă acasă ca are viroza Si-a îmbolnăvit între timp toata familia Si acum.sotul ei sta intubat Caz terminal numit Un om cât un munte Toată mafia este internata”
    Cadrele medicale spun că vor ajunge să moară la datorie din cauza incompetenţei şefilor care nu au gestionat corespunzător criza atunci când ea a apărut.

    “Nimeni nu face nimic Şefa mea sta închisă în cabinet Nu iese Dar isi trimite oamenii ramasi Sa se confrunte cu dezastrul rămas Vom muri Vom muri pe capete Soţul meu are febră de azi noapte Eu sunt negativa De ce toţi din casă sunt bolnavi în acest moment? O sa mor la datorie Dar ce sunt militar! Eu am spus că voi salva vieti Nu ca voi fi nevoită să mor eu pentru alte vieti România trezeste-te Văd si la noi aceiasi imagine sumbră din Italia”.

    O altă asistentă ne-a povestit că este un singur medic şi o asistentă care se ocupă de peste 25 de bolnavi, câţi sunt pe o secţie. Asistenta nu are nici acum echipament de protecţie, iar medicamente nu sunt suficiente. Din acest motiv tratamentul pentru infecţia cu COVID 19 este administrat haotic, nu în fiecare zi cum prevede protocolul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Americanii sunt tot mai îndatoraţi: Populaţia a acumulat datorii de 14.000 miliarde dolari, peste nivelul dinainte de criză

    Datoria totală a populaţiei a spart pragul psihologic de 14.000 miliarde dolari în SUA, anul trecut, potrivit datelor publicate de Fed, banca centrală americană, citată de CNN.

    Nivelul total al datoriei a crescut cu 193 miliarde dolari în ultimul trimestru din 2019, pe o pantă ascendentă pe care a intrat deja de cinci ani.

    Acum, nivelul nominal al datoriei este cu 1.500 miliarde dolari mai mare decât maximul de 12.700 miliarde dolari înregistrat în 2008 înainte de criză.

    În timp ce şomajul rămâne la un minim istoric, consumatorii americani sunt stimulaţi să cheltuie din ce în ce mai mult. Datoria acumulată pe cardurile de credit a crescut cu 57 miliarde dolari doar anul trecut.

    Pe fondul unui mediu cu dobânzi reduse, creditul ipotecar este din nou atrăgător pentru americani, ceea ce alimentează formarea datoriei. Dobânda medie pe un credit ipotecar pe 30 de ani se situa sub 4% în august, pentru prima dată în aproape trei ani. În acelaşi timp, creditele ipotecare noi, inclusiv refinanţările, cresc la cel mai ridicat volum din ultimii 15 ani.

    De la an la an, datoria gospodăriilor a crescut cu 601 miliarde dolari.

    Fed a redus dobânzile de trei ori pe parcursul anului trecut, iar de atunci, preşedintele Fed, Jerome Powell, a sugerat că banca centrală urmăreşte cu atenţia evoluţia pieţei pentru viitoare decizii.

    Săptămâna aceasta, Powell a anunţat că economia americană înregistrează încă „un moment bun”, însă le cere legiuitorilor să ia măsuri pentru a susţine această expansiune economică – încât durează de 11 ani şi este deja cel mai lung ciclu de creştere din istorie.

    Datoria studenţească a continuat să creacă în 2019 şi a trecut de nivelul de 1.500 miliarde doalri – însă ritmul în care creşte a încetinit. Astfel, datoriile studenţilor au crescut cu 51 miliarde dolari anul trecut, un ritm redus faţă de cel de 114 miliarde pe an înregistrat în 2013.

     

     

  • Încă o companie mare din România intră în faliment. Era unul dintre cei mai mari 10 jucători de pe piaţa de profil

    Suma totală a datoriilor înregistrate în urma falimentului-şoc al distribuitorului IT&C Electro Distribution din Baia Mare, care era unul dintre cei mai mari 10 jucători de pe piaţa de profil, este de 60,5 mil. lei, conform tabelului definitiv rectificat al creanţelor împotriva firmei, publicat de lichidatorul judiciar Renata Moldovan. 

    Suma este mai mică decât cea estimată iniţial, după ce una dintre creanţele înscrise împotriva companiei, înregistrată de firma Iluţ Boutique GmbH din Germania, a fost redusă de la aproape 61 mil. lei la doar 0,257 mil. lei, conform datelor din raport.

     

  • Noul pol de incertitudine din zona euro: Datoria guvernamentală a Italiei este mai riscantă decât cea a Greciei pentru prima dată de la criza din 2008

    Grecia îşi pierde statutul de cel mai riscant debitor guvernamental din zona euro după ce randamentul pe titlurile de stat emise de guvernul elen a scăzut sub cel al titlurilor de stat emise de guvernul de la Roma, pentru prima dată de la criza financiară din 2008, potrivit FT.

    Obligaţiunile guvernamentale ale Greciei au fost căutate în 2019 de investitorii care vânau randamente ridicate, un trend care a continuat puternic după ce agenţia de rating Standard & Poorăs a îmbunătăţit perspectivele Atenei, acordând calificativul BB- la finalul lunii trecute.

    Totodată, şi obligaţiunile guvernamentale ale italienilor au fost apreciate vara aceasta, însă investitorii rămân parţial rezervaţi din cauza efectelor generate de tensiunile politice.

    Obligaţiunile greceşti şi-au menţinut valoarea joi, randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la 10 ani menţinându-se la 1,10%, în timp ce randamentul pe titlurile de stat italiene cu scadenţa la 10 ani a crescut la 1,16%. Pe titlurile de stat, randamentele cresc atunci când preţurile scad.

    În ambele cazuri, randamentele rămân foarte scăzute după standarde istorice, însă piaţa obligaţiunilor din Grecia a cunoscut o revenire care le-a atras atenţia investitorilor.

    Randamentele pe titlurille de stat au crescut peste 30% la finalul anului 2011, înainte ca Atena să anunţe falimentul pe datorie, forţând creditorii privaţi să suporte pierderi. Investitorii au fost încurajaţi de o revenire relativ puternică a economiei Greciei în 2019, în contextul în care cea mai mare parte a zonei euro înregistrează o încetinire puternică iar Germania este la un pas de recesiune tehnică.

    Dimensiunea redusă a pieţei obligaţiunilor guvernamentale din Grecia – în contextul în care cea mai mare parte a datoriei statului există sub formă de împrumuturi cu dobândă mică de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – ceea ce înseamnă că există o presiune imediată mai scăzută asupra finanţelor guvernamentale, în comparaţie cu Italia care se bazează exclusiv pe pieţele financiare pentru a-şi refinanţa datoriile.

    „Cel mai important este să ne uităm la structura datoriei. Sunt foarte puţine cerinţe de capital care planează asupra Atenei pentru următorii cinci ani, în comparaţie cu Italia, unde ai un risc mult mai mare”, spune Chris Jeffery, strateg în cadrul Legal & General Investment Management.

    Chiar dacă Standard & Poorăs a îmbunătăţit rating-ul datoriei Greciei, aceasta rămâne în continuare în teritoriul „junk”. Totuşi, unii investitori pariază că perspectivele relativ stabile ale Greciei deschid drumul pentru revenirea la un rating de investiţii. Dacă ajunge iar la un rating de investiţii, Grecia ar putea fi inclusă în programul de achiziţie de datorii desfăşurat de Banca Centrală Europeană.

    Între timp, economia Italiei îşi menţine performanţa apatică. Deşi datoria Italiei are un rating mai bun, agenţia Standard & Poorăs estimează perspective negative.

    Deşi a fost format un nou guvern la Roma între partidul Democrat de centru-stânga şi Mişcarea 5 Stele (M5S), investitorii se tem de revenirea instabilităţii politice de anul trecut, când guvernul anterior nu a reuşit să respecte indicaţiile Uniunii Europene referitoare la nivelul deficitului bugetar.

     

     

  • Cine deţine datoria României. Fondurile de pensii au ajuns în iunie să deţină 20% din titlurile de stat româneşti, depăşind plasamentele străinilor, care au 19,6%. Băncile au cea mai mare expunere, de 44,2%

    Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat de pe piaţa locală, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro.

    Deţinerile fondurilor de pensii au ajuns în luna iunie 2019 la 20%, depăşind plasamentele străinilor. Băncile au în continuare cele mai mari expuneri pe titluri de stat emise pe piaţa locală, respectiv 44,2%.

    Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, denominate în lei şi euro, totalizau 30,3 mld. lei la sfârşitul primului semestru (S1) din acest an, ponderea de­ţi­nerilor nerezi­den­ţilor în totalul porto­foliului de datorie pu­blică revenind în iunie pe creştere după mai multe luni de declin şi ajungând până la 19,6%, al doilea cel mai ridicat nivel din acest an, conform celor mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • La cât a ajuns datoria externă a României: În primele şapte luni a crescut cu peste 8 miliarde de euro

    În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 73,331 miliarde euro la 31 iulie 2019 (68,1 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,9 la sută faţă de 31 decembrie 2018, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 34,280 miliarde euro (31,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 9 la sută faţă de 31 decembrie 2018.

    Creşterea datoriei publice directe în primele şapte luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice, în valoare nominală de 5 000 milioane euro, precum şi din influenţa preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică, în valoare de 2 134 milioane euro.

    În perioada ianuarie – iulie 2019 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6.025 milioane euro, comparativ cu 4.859 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2.069 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 436 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 720 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 253 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este Dorina Kocsis-Cristea, femeia care a făcut carieră în cadrul companiei Stefanini după ce şi-a „ascultat raţiunea în detrimentul inimii”

    Dorina Kocsis-Cristea este responsabilă de coordonarea activităţii departamentului de service management office în regiunea EMEA al companiei Stefanini.
    Din această funcţie, ea coordonează o echipă de 210 oameni din mai multe centre de livrare, atât din România, cât şi din Polonia, 19 persoane fiind în subordinea sa directă. Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ea a lucrat constant cu echipe, colegi şi clienţi din toate regiunile lumii. „În acest context, deplasările de serviciu, în ţară şi în afara ţării, au fost o necesitate şi au făcut parte din activitatea mea periodică. Cea mai lungă perioadă în care am activat în afara ţării a fost de aproximativ trei luni, în Olanda, la sediul unuia dintre clienţi.“ Un pas important pentru cariera sa a fost învăţarea limbii spaniole, lucru care a ajutat-o să obţină primul său job în IT ca support engineer pentru companiile cu utilizatori în Spania. A urmat apoi obţinerea unui post în cadrul companiei Stefanini, „un moment în care am ascultat raţiunea în detrimentul inimii”. Nu au lipsit nici momentele dificile, de pildă când a trebuit să reorganizeze împreună cu managementul departamentului unul dintre proiectele tradiţionale, într-un timp record, transformând şi, în acelaşi timp, menţinând bunul mers al serviciilor. „A trebuit să ies din zona mea de confort, să acopăr şi să suplimentez diverse roluri. Astfel, am reuşit nu doar să depăşesc un moment dificil, ci chiar să-l transform într-o oportunitate de dezvoltare.” Cea mai mare reuşită din cariera sa spune că este implementarea noului concept de servicii în cadrul unui proiect care ulterior a devenit un proiect global strategic şi un model de bune practici, inclusiv pentru clienţi.

    Profilul Dorinei Kocsis-Cristea a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Firmele controlate de Remus Rădoi, contracte bănoase cu statul: Ne facem datoria mai bine decât Poliţia

    Firmele controlate de omul de afaceri Remus Rădoi din Caracal, Safety Security şi Spartan Pază şi Protecţie, au numeroase afaceri cu instituţiile statului.

    În Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cele două firme figurează cu mai multe contracte încheiate cu diverse instituţii, în valoare de peste 3 milioane de lei.

    Astfel, în anul 2018, firma Spartan Security a încheiat contracte de pază şi protecţie la staţiile CFR Slatina, Piteşti, Drobeta Turnu Severin şi SRLU Craiova, în valoare de 735.139 de lei.

    Tot anul trecut, firma Safety Security a încheiat două contracte mari: unul de pază umană şi monitorizare, cu Direcţia pentru Protecţia Copilului Caracal, în valoare de 368.313 de lei, şi unul pentru paza Depoului Ploieşti, în valoare de 768.000 de lei.

    În anul 2019, aceeaşi firmă a câştigat licitaţia organizată de Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, în valoare de 481.873 de lei. De asemenea, Safety Security mai are în derulare un contract de pază a Cantinei Sociale din Caracal, evaluat de 126.144 de lei, şi unul cu Administraţia Pieţelor din acelaşi oraş, în valoare de 61.320 de lei.

    Tot în cursul acestui an, firma a încheiat cu Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt un contract în valoare de 21.384 lei, în timp ce cu Primăria Caracal a semnat un contract de 460.082 de lei.

    Omul de afaceri Remus Rădoi a declarat, pentru MEDIAFAX, că toate contractele au fost încheiate legal şi că cei peste 1.800 de angajaţi ai celor două firme îşi fac datoria „mai bine decât Poliţia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoria externă a României continuă să crească: În primele cinci luni din 2019 a ajuns la 103,5 miliarde euro, după un avans de 3,1 miliarde euro

    În ceea ce priveşte datoria externă pe termen scurt, aceasta a înregistrat la finalul lunii mai nivelul de 34 mld. euro (32,9 % din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3 % faţă de 31 decembrie 2018.  
     
    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,5 % în perioada ianuarie – mai 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2019 a fost de 4,6 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
     
    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2019 a fost de 72,6%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.