BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • De ce nu sunt mulţumiţi românii de locuinţele cumpărate?

    Potrivit studiilor Storia.ro, 31% dintre proprietarii români ajung să îşi regrete achiziţia imobiliară, comparativ cu 20% media la nivel european. Viciile de construcţie, vecinii gălăgioşi sau un cartier nepotrivit pentru nevoile lor se numără printre motive. Ce e de făcut?

    „Vecinii sunt într-adevăr menţionaţi, care poate nu sunt cei mai prietenoşi, liniştiţi sau aşa cum şi-i doresc noii locatari. Apoi, sunt menţionate viciile în construcţie, calitatea finisajelor, problemele legate de izolaţia termică şi fonică şi tot felul de alte aspecte care ţin de locuinţa efectivă”, a spus Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro şi OLX Imobiliare în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business Magazin, referindu-se la nemulţumirile românilor în materie de locuinţe cumpărate.

    Ea punctează că printre motivele prin care proprietarii români ajung să îşi regrete decizia de achiziţie a unui imobil se numără faptul că nu suntem suficient de informaţi în ceea ce priveşte procesul de achiziţie a unei locuinţe şi ce presupune acesta, astfel încât să fim mulţumiţi pe termen lung cu alegerea noastră. Dacă în anumite pieţe, cumpărătorii au chiar posibilitatea de a testa apartamentul respectiv, în România o informare cât mai bună este soluţia. „Putem cel puţin să facem mai multe vizite în locuinţa pe care ne gândim să o cumpărăm în diferite momente ale zilei sau ale săptămânii, astfel încât să ne dăm seama cum e într-adevăr să locuim acolo”, crede Monica Dudău.

    De asemenea, un reper important poate fi acum Indexul T.R.A.I, lansat de Storia.ro recent, care analizează calitatea vieţii din cartierele României.

    „Indexul acesta poate fi doar un criteriu dintre multe altele la care ne uităm când achiziţionăm o locuinţă. Din punctul meu de vedere, ce ar mai ajuta este să ne facem o listă de criterii non-negociabile şi criterii negociabile, să verificăm situaţia din piaţă, care sunt preţurile, raportate la bugetul nostru şi, dacă nu sunt în concordanţă cu acestea, să ne reîntoarcem la criteriile noastre şi să ni le ajustăm. De asemenea, cred că e nevoie să vorbim mai des cu specialişti când vine vorba de alegerea unei locuinţe”, a spus Monica Dudău. 

    În ceea ce priveşte folosirea propriu-zisă a platformei Storia.ro, Monica Dudău recomandă folosirea mai multor filtre, în acord cu nevoile cumpărătorului: „Am observat că avem această teamă în general să nu pierdem ofertele bune din piaţă şi atunci aplicăm foarte puţine filtre. Ne uităm la preţ, ne uităm la locaţie, tip de proprietate, număr de camere şi cam atât. Noi avem foarte multe filtre care pot să reflecte foarte bine stilul de viaţă pe care vrei să-l ai într-o locuinţă, aşa că celor care vor să îşi uşureze munca de căutare le-aş recomanda să folosească mai mult aceste filtre şi poate să identifice şi un agent imobiliar profesionist care să-i ajute să identifice anunţurile cele mai bune pentru ei.”

    Sfatul ei pentru cei care îşi caută acum o locuinţă? „Ce le-aş recomanda cumpărătorilor şi chiriaşilor este să îşi acorde timp pentru luarea unei decizii. De multe ori suntem entuziasmaţi atunci când pornim în procesul acesta de căutare a unei case şi putem să fim influenţaţi poate prea mult de emoţiile noastre – astfel că nu ne mai uităm la anumite dezavantaje pe care o proprietate poate le are. Iar profesioniştilor în imobiliare le-aş recomanda să îmbrăţişeze transparenţa şi aplecarea către datele care se conturează în piaţă în acest moment.”

    Citiţi mai multe despre  rezultatele indexului T.R.A.I, precum şi despre felul în care poate acesta influenţa piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Monica Dudău, Marketing Manager al Storia.ro şi OLX Imobiliare. 

    Storia.ro e platforma de  imobiliare cu  cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în  parte.

     

     

     

  • Bioniq, o companie londoneză de nutriţie, a cumpărat VAHA, un business cofondat de un român, care vinde „al treilea ecran inteligent” al casei, după smartphone şi TV

    VAHA, o companie cofondată de Călin Popescu, un român stabilit în Germania, a fost cumpărată recent de o companie axată pe suplimente alimentare cu sediul în Londra.

    Călin Popescu a transformat, după cum spunea chiar el într-un interviu anterior, o idee în produsul vandabil – Oglinda VAHA.  Firma a fost fondată în iunie 2019 în Germania, prin lansarea oglinzii de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antrenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. 

    Potrivit lui Călin Popescu, valoarea investiţiilor de până acum în VAHA depăşesc 50 de milioane de euro, fiind direcţionate  în produs, tehnologie, marketing şi expansiune. Mare parte a echipei are ADN românesc, o parte dintre angajaţi aflându-se la Cluj, dar Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri din Germania Valerise Bures. „S-au facut multe restructurări şi schimbări de organizare în ultimul an. Majoritatea românilor care erau deja parte din echipa tech rămân în continuare parte din grupul Bioniq”, a precizat Călin Popescu. El adaugă că tranzacţia s-a făcut la o valoare aproximativ egală cu evaluarea firmei din ultimele runde de investiţie.

    Potrivit unui comunicat de presă al Bioniq, „După această achiziţie, VAHA va face parte din platforma globală a Bioniq, permiţând echipei să lanseze servicii de sănătate şi wellness personalizate. În prezent, Bioniq există în opt ţări din regiunea EMEA şi plănuieşte să se extindă în mai multe ţări, inclusiv în Statele Unite, până la finalul lui 2023. (…) Aceasta este doar o mostră din viitorul sănătăţii personalizate în forma soluţiilor de wellness personalizate şi fitnessului de acasă, condus de informaţii şi inovaţie”.

    Călin Popescu va rămâne în cadrul echipei în continuare, păstrându-şi rolul de CTO, deţinut anterior. „Negocierile au durat câteva luni, rapididatea şi găsirea uşoară a consensului de integrare a echipelor şi produselor a accelerat foarte mult totul. A existat şi există o sinergie grozavă între modelul de business al bioniq care vinde suplimente personalizate bazate pe teste de sânge şi modelul VAHA orientat pe personalizarea antrenamentelor din confortul casei. Liantul comun este ideea de personalizare şi consolidarea unei platforme de sănătate personalizată care să abdordeze atât partea nutriţională, cât şi cea legata de mişcare şi activităţi”, a declarat el pentru Business Magazin. 

    Bioniq oferă suplimente nutriţionale personalizate pentru fiecare client – fiecare dintre aceştia încep un program al companiei cu o analiză biochimice, inclusiv un test de sânge. Potrivit presei internaţionale, compania, care are sediul central în Londra, strânsese la începutul anului finanţări în valoare de 15 milioane de dolari de la OKS Group şi Medsi Group. 

    Călin Popescu precizează că bioniq  are deja un produs global, numit bioniq GO care se poate livra şi în România. „Produsele high level are portofoliului înca nu au România ca piaţă principală, însă dat fiind interesul românilor pentru tehnologie şi health awarness, considerăm România ca o piaţă interesantă în Europa pentru expansiunile viitoare.”

     

     

  • Microsoft nu are ce face cu banii: Gigantul american a făcut o investiţie surpriză, cumpărând 4% din bursa de la Londra, care are, printre altele, şi un centru de servicii la Bucureşti

    Microsoft va prelua o participaţie de 4% din capitalul social al London Stock Exchange Group ca parte a unui acord comercial pe 10 ani pentru a migra platforma de date a operatorului bursier în cloud, a anunţat luni compania britanică, potrivit Reuters.

    Acesta este cel mai recent semn al aprofundării legăturilor dintre furnizorii de servicii financiare şi câteva mari companii globale de cloud computing, precum Microsoft, Google, Amazon şi IBM, care au determinat autorităţile de reglementare să examineze mai atent aceste legături.

    “Este un parteneriat pe termen lung. În ceea ce priveşte produsele pe care le vom construi împreună, m-aş aştepta ca clienţii noştri să înceapă să vadă beneficiile peste 18-24 de luni, continuând să contruim din acel punct înainte”, a declarat Schwimmer pentru Reuters.

    Autorităţile de reglementare şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependenţa excesivă a firmelor financiare de un număr prea mic de furnizori de cloud, având în vedere perturbările pe care acest lucru le-ar putea provoca în întregul sector în cazul în care un furnizor ar da faliment.

    Uniunea Europeană tocmai a aprobat o lege care introduce măsuri de protecţie privind furnizorii de cloud în serviciile financiare, iar Marea Britanie urmează să îi urmeze exemplul.

    “Ar trebui, în mod firesc, să presupuneţi că nu ne place să ne surprindem autorităţile de reglementare”, a declarat Schwimmer, când a fost întrebat dacă LSEG s-a asigurat că autorităţile de reglementare sunt de acord cu afacerea.

    LSEG a declarat că legătura cu Microsoft reprezintă un parteneriat pentru a profita de avantajele “preţurilor bazate pe consum” şi nu un acord tradiţional de cloud.

    “Vom continua să ne menţinem strategia multi-cloud şi să lucrăm cu alţi furnizori de cloud”, a spus Schwimmer.

    Ca parte a tranzacţiei, LSEG şi-a luat un angajament contractual pentru cheltuieli minime legate de cloud cu Microsoft de 2,8 miliarde de dolari pe durata parteneriatului.

    Microsoft a precizat că la baza parteneriatului va sta transformarea digitală a infrastructurii tehnologice a LSEG şi a platformelor Refinitiv pe Microsoft Cloud.

    “Accentul iniţial va fi pus pe asigurarea interoperabilităţii între LSEG Workspace şi Microsoft Teams, Excel şi PowerPoint cu alte aplicaţii Microsoft şi o nouă versiune a LSEG’s Workspace”, a precizat compania americană.

    Acţiunile LSEG au crescut cu 4% la începutul tranzacţiilor.

    LSEG a cumpărat Refinitiv pentru 27 de miliarde de dolari de la un consorţiu format din Blackstone şi Thomson Reuters, care a transformat bursa în a doua cea mai mare companie de date financiare după Bloomberg LP.

    LSEG a înregistrat “progrese semnificative” în programul său de livrare a platformei sale de date bazate pe cloud de la finalizarea achiziţiei Refinitiv în ianuarie 2021, a precizat Bursa de la Londra într-un comunicat.

    Microsoft va cumpăra acţiunile LSEG de la consorţiul Blackstone /Thomson Reuters, a precizat operatorul bursei.

    Thomson Reuters, care deţine Reuters News, deţine o participaţie minoritară la LSEG în urma tranzacţiei Refinitiv.

    Achiziţia Microsoft ar urma să se finalizeze în primul trimestru al anului 2023.

  • Trebuie sau nu părinţii (din România) să le asigure copiilor bani ca să-şi cumpere un apartament sau ca să dea avansul?

    Acum o săptămână am scris la ZF o opinie legată de un răspuns al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, cu privire la creşterea dobânzilor la credite. „Nimeni nu le-a pus pistolul la tâmplă să ia credite”, a spus guvernatorul. Eu am comentat spunând că tinerii trebuie să ia credite ca să-şi cumpere un apartament pentru că părinţii nu au reuşit să strângă suficienţi bani ca să le dea sau pentru a nu se întreba în fiecare lună cât mai trăiesc bunicii, ca să le ia casele. Pentru mine creditul are o funcţie socială. Nu poţi să stai să strângi bani două-trei decenii ca să te muţi de acasă, de lângă părinţi. La un moment dat, eşti „nevoit” să iei credite pentru a-ţi cumpăra o maşină, pentru a merge în vacanţă, pentru a ieşi la un restaurant, pentru a ţine pasul cu societatea. Deşi creditul este hulit când vine SMS-ul lunar de la bancă cu cât ai de plată, el duce economia înainte, poate disciplina societatea  şi poate asigura într-un fel sau altul anumite schimbări în societate. Pe Facebook, reacţiile la articolul meu au fost diverse, începând de la cât mai stă Isărescu la BNR, până la cum ne fură străinii cu băncile pe care le deţin în România. Ce mi-a atras însă atenţia au fost comentariile legate de faptul că părinţii nu trebuie să strângă bani pentru copii ca ei să-şi ia apartamente: „De ce ar trebui să strângă părinţii bani pentru copii, ei trebuie să le ofere educaţia necesară, iar copiii îşi vor face bani. Nouă ne lipseşte educaţia, pentru că dacă primeşti bani degeaba, nu-i vei aprecia şi îi vei pierde.”

    „Copiii pot sta cu chirie toată viaţa, cum fac majoritatea celor din lumea civilizată.”

    „Tinerii trebuie să muncească şi să-şi construiască propria lor casă, nu să aştepte să moară bunicii sau să-şi critice părinţii că nu au strâns suficient.”

    „De ce trebuie să ne dea bani părinţii?”

    Altcineva are o altă părere:

    „Trebuie să faci un credit conştient că dobânda poate creşte. Nu îţi cumperi vilă când tu ai salariul minim. Nu mai aberaţi, este important să ai un acoperiş deasupra capului, iar chiria nu este o variantă când chiria este egală cu rata. Părinţii ar trebui să ajute copiii.”

    Cei care aveau 20-30 de ani în anii ’90 au fost loviţi în plin de acel deceniu caracterizat de inflaţie mare, deprecierea cursului leu/dolar, dar şi de faptul că părinţii nu au avut de unde să le dea bani ca să-şi cumpere un apartament. Toate conomiile pe care le-au făcut părinţii şi bunicii au fost spulberate de inflaţia de 100% sau au fost afectate de creşterea exponenţială a cursului leu/dolar. Plus că în deceniul ’90, caracterizat de dobânzi foarte mari, băncile nu dădeau credite persoanelor fizice pentru achiziţia de apartamente. Şansa părinţilor şi a bunicilor fost că imediat după ’90 Iliescu le-a dat posibilitatea să-şi cumpere apartamentele unde stăteau, o şansă unică, care se vede în acest moment. Dar pentru că au suferit  în anii ’90, după 2000, când au apărut creditele în franci elveţieni cu dobânzi foarte mici, mulţi tineri, multe familii s-au repezit să ia împrumuturi în franci elveţieni ca să-şi cumpere apartamente. Nu putem să-i blamăm pentru acest lucru, că nu au ştiut că va veni criza din 2008, că va exploda cursul francilor, iar ei nu vor mai putea să facă faţă plăţilor, care s-au triplat peste noapte. România este o ţară de proprietari şi trebuie să rămână aşa. Tinerii trebuie să-şi cumpere apartamente când sunt tineri. Chiria trebuie să fie o opţiune doar pe termen scurt. Dacă părinţii au posibilitatea de a le furniza avansul sau o parte din credit trebuie să o facă, pentru că odraslele lor pot avea o viaţă mai uşoară şi pot scăpa măcar de sub presiunea grijilor unde să locuiască. Deşi în ultimii ani preţurile apartamentelor au crescut, în continuare apartamentele din România sunt ieftine. Aproape nicăieri în lume nu poţi să-ţi cumperi în 10 ani un apartament dintr-un salariu mediu pe lună de 800 de euro. A deţine un apartament – chiar dacă este plătit prin credit şi poate, în anumite momente, când dobânzile cresc, este mai greu de plătit – îţi dă o anumită siguranţă. Uitaţi-vă în Europa Occidentală, acolo unde este foarte greu să-ţi cumperi un apartament pentru că el costă foarte mult, deşi dobânzile sunt destul de reduse. În momentul în care vin vremuri grele, când îţi pierzi jobul, când îţi cauţi de lucru, a nu avea presiunea unde să stai te ajută foarte mult. Dacă bunicii şi părinţii noştri nu ar fi avut posibilitatea dată de Iliescu ca să-şi cumpere apartamentele, care de fapt a fost o împroprietărire la preţuri foarte scăzute, le-ar fi fost foarte greu să facă faţă crizei economice din anii ’90 sau crizelor economice care au urmat după 2000. Nu ar fi putut să facă faţă plăţii unei chirii şi în acelaşi timp să aibă bani pentru copii. Totuşi acum, când vremurile nu mai sunt aşa de grele, generaţiile s-au schimbat, pe piaţă sunt alte modele, cum ar fi să stai în chirie ca să ai bani ca să te plimbi  când eşti tânăr. Este şi asta o variantă.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum a afectat inflaţia ieşitul la restaurant? Jumătate dintre români ies mai rar, iar o treime caută produse mai ieftine

    Creşterile de preţuri din ultimul an la aproape toate bunurile şi serviciile au dus la scăderea puterii de cumpărare a românilor, dat fiind că veniturile lor nu au avansat la fel de repede precum cheltuielile. În aceste condiţii, oamenii îşi schimbă comportamentul de consum, mai ales când vine vorba de aşa-zisele cheltuieli de răsfăţ, cele care nu sunt considerate a fi strict necesare. Ieşitul la restaurant este unul dintre aceste obiceiuri.

    Astfel, în contextul inflaţionist actual, unu din doi români iese la restaurant rar sau foarte rar, pe când o treime dintre consumatori (35%) comandă preparatele mai ieftine din meniu atunci când totuşi merg la masă, arată o cercetare a platformei de rezervări la restaurante Bookingham. De altfel, românii, în covârşitoarea lor majoritate (94%), spun că resimt scumpirile şi când vine vorba de preţurile aplicate de restaurante. Situaţia nu este specifică doar pieţei locale.

    „Acum, unu din doi români iese la restaurant rar sau foarte rar; o schimbare evidentă faţă de obiceiurile dinaintea pandemiei când majoritatea (53%) ieşea mai des. Datele arată că 27% dintre români ies foarte rar la restaurant (o dată pe lună sau nici măcar), în timp ce 21% spun că o fac de 2-3 ori pe lună“, conform Bookingham.

    Spre comparaţie, doar 6 din 100 de români continuă să meargă la restaurant în 2022 de 5-7 ori pe săptămână.

    „Înainte de pandemie, majoritatea participanţilor la studiu (53%) ieşeau mai des decât acum“, coform aceleiaşi surse. Există însă şi aceia (27%) pentru care nu s-a schimbat nimic, în timp ce 19% dintre respondenţi au afirmat că ies mai des acum decât înainte de pandemie.

    Studiul, realizat pe un eşantion de peste 500 de persoane, ilustrează totodată că există o corelaţie între cât de des merg oamenii în oraş la masă şi cum au evoluat preţurile. Percepţia respondenţilor este că preţurile sunt cu 10% până la 25% mai mari.

    Din acest motiv, oamenii şi caută să comande preparate mai ieftine ca să reducă nota de plată. Este cazul a 35% dintre români. Unii renunţă la desert, alţii împart un fel de mâncare cu altcineva sau nu mai comandă şi de mâncare, ci doar de băut.

     

     


     

     

  • Lumea modei se pregăteşte pentru una dintre cele mai mari achiziţii din istoria recentă

    Estée Lauder se apropie de un acord pentru a cumpăra Tom Ford pentru aproximativ 2,8 miliarde de dolari, învingând concurenţa mai multor persoane interesate de achiziţionarea brandului de modă de lux, a raportat Financial Times.

    Tom Ford a intrat în această săptămână în negocieri exclusive cu Estée Lauder, care vinde mărci de cosmetice precum MAC, Clinique şi Aveda, iar o tranzacţie ar putea fi anunţată chiar luni, au spus persoanele respective.

    Un acord între cele două mărci ar evidenţia forţa unei pieţe a modei de lux şi a produselor cosmetice care a continuat să reziste în faţa inflaţiei în creştere şi a întreruperilor lanţului de aprovizionare.

    Pentru Estée Lauder, cu sediul la New York, achiziţia Tom Ford ar fi cea mai mare şi cea mai recentă dintr-o serie de tranzacţii, printre care se numără preluarea controlului total al grupului canadian de produse de înfrumuseţare Deciem pentru aproximativ 1 miliard de dolari în 2021.

    Goldman Sachs a fost angajată pentru a explora o vânzare a Tom Ford la începutul acestui an. Compania a primit interes din partea altor mărci de lux, inclusiv Kering, proprietarul Gucci. Estée Lauder are deja un acord de licenţă de lungă durată pentru produsele de înfrumuseţare şi parfumuri ale Tom Ford, ceea ce ar fi putut complica o tranzacţie cu Kering.

    În cadrul afacerii cu Tom Ford, care a fost lansat de creatorul de modă omonim în 2005, Estée Lauder ar urma să achiziţioneze şi afacerea cu îmbrăcăminte, un domeniu în care are relativ puţină experienţă.

    Linia de produse de înfrumuseţare a lui Tom Ford a avut rezultate deosebit de bune în China, o piaţă în creştere pentru ambele grupuri. De asemenea, are o afacere destul de profitabilă în domeniul ochelarilor de vedere, pe baza unor acorduri de licenţă cu producătorul de ochelari de soare Marcolin.

    Potrivit Wall Street Journal, Kering se află în discuţii avansate pentru a cumpăra Tom Ford pentru aproximativ 3 miliarde de dolari, plasându-se în faţa Estée Lauder. Cu toate acestea, discuţiile cu proprietarul Gucci s-au destrămat deoarece cele două părţi s-au luptat să ajungă la un acord pe mai multe fronturi.

    Tom Ford este renumit pentru faptul că a transformat Gucci în anii 1990 dintr-o afacere de familie, într-o putere în lumea modei. El a părăsit Gucci în 2005 pentru a lansa Tom Ford împreună cu Domenico De Sole, pe care l-a angajat la Gucci în 1994.

    Deşi Tom Ford a avut succes, afacerea s-a confruntat cu dificultăţi în timpul pandemiei de coronavirus, iar compania a fost nevoită să concedieze o parte semnificativă a forţei sale de muncă.

  • GfK: România se află pe locul 31 din 42 de ţări europene după puterea de cumpărare, cu 8.017 euro/cap de locuitor, cu 51% sub media continentului. Bucureşti are însă o medie de 15.482 euro, peste Budapesta şi Varşovia

    România se află pe locul 31 într-un top al celor 42 de ţări din Europa din punct de vedere al puterii de cumpărare, cu o medie de 8.017 euro/cap de locuitor în 2022, reprezentând 49% din media europeană, potrivit unui studiu realizat de GfK.

    Înaintea României se află Ungaria, cu o medie de 8.751 euro(53,5% din media Europei) şi Polonia, pe locul 29, cu 9.254 euro (56,6%). Cehia este pe poziţia 22, cu o putere de cumpărare de 12.970 euro/cap de locuitor, reprezentând 79,4% din media europeană.

    În România, analiza la nivelul diferitelor judeţe arată că, faţă de anul precedent, decalajul dintre zonele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult.

    Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

    Comparativ, Budapesta are 11.293 euro, Praga 17.183 euro, iar Varşovia 14,900 euro

    Locutorii Capitalei au practic o putere de cumpărare cu peste 93% peste media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseste cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională.

    Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din România, sunt sub media naţională.

    Faţă de 2021,în 2022, Clujul a depăşit Timişul, pentru a trece pe locul doi, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

     

    Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro, în creştere de 5,8% faţă de 2021.

    Există însă  diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumparare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută.

    Potrivit GfK, locuitorii di Liechtenstein au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii. 

    În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

    Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare, cu o medie de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii principatului au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu.

    Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi trei: în timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro, de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană,  luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

    Toate celelalte ţări din primele 10 au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

    Practic, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană, iar 26 de ţări au o putere de cumpărare pe cap de locuitor sub medie,  inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai apropiat de media europeană.

    Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

    „Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa, ceea ce reprezintă o creştere de trei ori faţă de 2021. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori  cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari.”, spune Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.

     

     

     

     

     

  • Elon Musk vinde acţiuni Tesla în valoare de 3,95 miliarde de dolari după ce a cumpărat Twitter. Averea miliardarului a scăzut la 179,5 miliarde de dolari, de la 340 de miliarde de dolari

    Musk a vândut 19,5 milioane de acţiuni Tesla, în valoare de 3,95 miliarde de dolari, conform documentelor de reglementare publicate marţi la New York, evenimentul marcând primele sale vânzări de acţiuni din august 2022. Documentele nu indicau că tranzacţiile au fost planificate în prealabil, scrie Bloomberg.
     
    Cea mai bogată persoană din lume a dus la bun sfârşit preluarea platformei social-media în octombrie, după ce a petrecut luni de zile încercând să iasă din ea. În august, Musk declarase că a terminat de vândut acţiuni Tesla şi că este important să evite o “vânzare de urgenţă” a acţiunilor în cazul în care ar fi fost nevoit să încheie achiziţia Twitter.
     
    Acţiunile Tesla au câştigat cu 0,8% în timpul tranzacţionării înainte de piaţă la New York, miercuri.
     
    Nu este pe deplin clar cum a fost finanţată în cele din urmă tranzacţia de 44 de miliarde de dolari, dincolo de angajamentele de împrumut de aproximativ 13 miliarde de dolari de la băncile de pe Wall Street. Mai multe persoane de profil au promis să investească aproximativ 7 miliarde de dolari în afacere, deşi nu se ştie dacă toţi cei implicaţi şi-au respectat angajamentele. Musk nu a spus niciodată în mod public cum plănuia să-şi adune partea de numerar necesară pentru a încheia afacerea.
     
    Dar un lucru este clar: Twitter pierde bani şi acum se confruntă cu plăţi anuale de dobânzi de aproape 1,2 miliarde de dolari. De când Musk a preluat conducerea, mai multe companii importante şi-au oprit anunţurile pe platformă, aşteptând să vadă cum evoluează platforma sub conducerea miliardarului.
     
    „Se pare că Musk se pregăteşte ca lucrurile să meargă prost pentru Twitter în anul care urmează”, a spus Gene Munster de la Loup Ventures după ce vânzările de acţiuni au devenit publice. 
     
    Musk a vândut acţiuni în valoare de aproximativ 36 de miliarde de dolari la producătorul de automobile în ultimul an — aproximativ jumătate din acestea de când a făcut public planul de cumpărare Twitter, arată datele compilate de Bloomberg. Acum, acţiunile au scăzut cu 53% faţă de vârful de anul trecut, împingând averea lui Musk la 179,5 miliarde de dolari, de la 340 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires.
     

  • Puterea de cumpărare a celor mai bogaţi europeni se prăbuşeşte: Salariile elveţienilor înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 80 de ani

    Salariaţii din Elveţia se confruntă cu cea mai mare scădere a câştigului salarial real din 1942, ţara nereuşind să armonizeze creşterea salariilor cu cea a preţurilor, potrivit unui sondaj UBS, scrie Bloomberg.

    Câştigul salarial real reprezintă raportul dintre creşterile salariale din o perioadă şi rata inflaţiei din perioada respective.

    Angajatorii elveţieni au majorat salariile în medie cu 1,1% în 2022 şi intenţionează să le crească cu 2,2% din 2023. Luând în calcul inflaţia în ecuaţia de creştere salarială, remuneraţiile vor înregistra o pierdere de 1,8% în acest an, ele urmând să bifeze o majorare reală de doar 0,1%.

    „Este puţin probabil ca majorarea de 2%, care se află cu mult sub nivelul inflaţieie, să mulţumească angajaţii. Această reţinere privind creşterea remuneraţiei subliniază frica de apariţia unei spirale inflaţioniste”, a declarant Daniel Kalt, economist şef al UBS.

    Inflaţia în Elveţia a încetinit în mod surprinzător în septembrie, însă se situează peste ţinta Băncii Naţionale pentru a noua lună la rând. Thomas Jordan, preşedintele Băncii, a avertizat în repetate rânduri privind riscurile unor noi majorări de salarii şi a semnalizat că noi creşteri a dobânzii de referinţă ar urma să aibă loc în viitorul apropiat.

     

  • Ce vor românii de Black Friday: Sondaj: Şase din zece români vor să facă achiziţii de Black Friday, iar mai mult de jumătate vor să cumpere electronice şi electrocasnice

    Şase din zece români intenţionează să facă achiziţii de Black Friday, iar mai  mult de jumătate, 58%, vor să cumpere electronice şi electrocasnice, urmate de îmbrăcăminte şi produse IT&C, arată un studio realizat de MKOR.

    Majoritatea respondenţilor (86%) spun că vor cumpăra din magazinele online din România.

    Articolele de Fashion sunt primele pe lista celor din Generaţia Z (48%), în timp ce electronicele şi electrocasnicele sunt căutate cu prioritate de restul segmentelor de vârstă. Produsele IT&C sunt vizate în principal de persoanele cu venituri mari.

    Mai mult de jumătate dintre consumatori şi-au făcut planuri pentru reducerile din luna noiembrie. Cel mai mare interes pentru acest eveniment se vede la tineri (Generaţia Z şi Millennials, 71%), persoanele cu venituri mari (>5000 lei) şi părinţi (68%) .

    Apetenţa ridicată a românilor pentru promoţii se vede pe tot parcursul anului, mai ales în contextul economic dificil din prezent, în ultimele 6 luni, 78% dintre participanţii la sondaj declarând că au căutat mai mult produse aflate la oferte, soluţie preferată în principal de Millenials, cei cu venituri mici şi părinţi (83%).

    Majoritatea cumpărătorilor (80%) nu au un buget fix, ci vor aloca sumele cheltuite în funcţie de ce oferte vor găsi.

    Totuşi, mare majoritate sunt îngrijoraţi de inflaţie (79%) şi de costul ridicat al vieţii (64%). Şapte din 10 români vor folosi la cumpărături doar resursele financiare de care dispun.

    “Black Friday 2022 are loc într-un context economic particular, cu care nu ne-am mai întâlnit până acum. Urmărind trendurile privind comportamentul consumatorului din România, ne-am propus să identificăm particularităţile celui mai mare eveniment de reduceri al anului. Aşadar, am analizat comportamentul consumatorilor în ultimele 6 luni şi am identificat care sunt principalele lor îngrijorări în perioada următoare, precum şi cum impactează acestea cumpărăturile de Black Friday 2022.”, menţionează Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR Consulting.

    La sondaj au participat 530 respondenţi, reprezentativ naţional pe criterii de gen, vârstă şi distribuţie geografică