BusinessMagazin

Tag: credite neperformante

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce se întâmplă cu creditele neperformante

    Pe de altă parte, verificarea calităţii activelor bancare iniţiată de BCE va genera probabil nevoi suplimentare de provizionare pentru unele bănci şi “este posibil să vedem noi creşteri de provizioane, deoarece creditele neperformante menţin o tendinţă ascendentă”, arată analiştii băncii. “Banca Naţională a României a recomandat creşterea provizioanelor în T4.2013, dar este posibil să vedem noi creşteri de provizioane, deoarece creditele neperformante menţin o tendinţă ascendentă.”

    Un curs în jur de 4,5 lei/euro “poate pune presiune asupra volumului de credite neperformante”, consideră analiştii UniCredit, astfel încât pentru o stabilizare a cursului mai aproape de 4,4, România ar avea nevoie de mai multe investiţii de portofoliu, care ar putea fi stimulate de procesul de privatizare şi de ieşirea pe pieţele externe de capital.

  • Băncile din Grecia au nevoie de capital suplimentar de 6,4 miliarde de euro

     National Bank of Greece, cea mai mare bancă grecească, are nevoie de 2,18 miliarde euro, potrivit raportului Băncii Greciei.

    Piraeus Bank, al doilea mare creditor din ţară, trebuie să atragă capital de 425 milioane euro.

    Eurobank Ergasias, a treia bancă elenă, necesită o recapitalizare de 2,95 miliarde euro, iar Alpha Bank are nevoie de 262 milioane euro.

    În total, cele mai mari patru bănci din Grecia ar trebui să atragă capital suplimentar de 5,82 miliarde euro.

    Cele patru instituţii de credit sunt prezente şi pe piaţa românească. Eurobank Ergasias controlează Bancpost, în timp ce National Bank of Greece deţine Banca Românească. Piraeus şi Alpha sunt prezente prin subsidiare care preiau numele grupurilor din care fac parte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revenirea la profit se amână pentru BRD

    Pentru BRD a fost al doilea an încheiat pe minus, după pierderea de 332 mil. lei din 2012, în condiţiile în care reorganizarea internă şi efortul de a controla costul riscului au împiedicat banca să-şi atingă obiectivul de a reveni pe profit.

    După primele nouă luni ale anului trecut, BRD avea un profit net de 51 milioane lei (11,5 milioane euro). Creditele acordate clientelei de persoane fizice crescuseră cu 1,4% faţă de finele lui septembrie 2012, iar cele acordate persoanelor juridice scăzuseră cu 10,9%. În ultimul trimestru din 2013, BRD a constituit însă provizioane suplimentare de peste 900 mil. lei, ceea ce a dus la o pierdere totală de circa 436 mil. lei în perioada octombrie-decembrie, anihilând profitul consemnat în primele nouă luni ale anului.

    Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, declara în decembrie 2013 pentru Mediafax că băncile vor înregistra în noiembrie şi decembrie o creştere foarte mare a provizioanelor pentru credite neperformante, pe de o parte ca urmare a controalelor BNR făcute la jumătate din instituţiile de credit, iar pe de altă parte ca o anticipare a reevaluării colateralului dispusă de BCE.

    “În anul 2013, sistemul bancar românesc a continuat să parcurgă o fază de consolidare. În ultimele 12 luni, la nivelul sistemului a avut loc o scădere a volumului creditelor (-4,2%), determinată de evoluţia sectorului corporate, în paralel cu o creştere dinamică a depozitelor (plus 7,4%), în special pe piaţa clienţilor companii (plus10,1%)”, arată un comunicat al BRD.

    În acelaşi timp, ceilalţi indicatori ai băncii arată acum mai bine: gradul de provizionare a creditelor neperformante a crescut la 69%, de la 52% la sfârşitul lui 2012, depozitele au crescut cu 12,8%, iar raportul credite/depozite s-a ameliorat până la 76,8%, ceea ce permite acum conducerii băncii să anticipeze revenirea la profit în 2014.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Piedici în calea fericirii Estului

    Pe ansamblu însă, zona continuă să aibă rate ale şomajului pe termen lung (peste 12 luni) mai mari cu 3-4% decât înainte de criză, iar rata medie a şomajului pe termen lung în zonă este de 16%, faţă de 6% în cazul Europei Centrale şi Baltice.

    BERD remarcă relaţia între persistenţa creditelor neperformante şi şomajul pe termen lung, ambele fiind considerate principalele obstacole în calea unei relansări reale a economiei: ponderea creditelor neperformante a continuat să crească în majoritatea ţărilor zonei analizate.

    Ca atare, redresarea economică va continua în 2014, estimează BERD, dar doar cu rate modeste de creştere a PIB real (2,1% pe ansamblul zonei, 0,7% pentru Bulgaria, dar 2,4% pentru România).

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. O piedică în calea creditării

    Deocamdată, băncile din regiune se bazează din ce în ce mai mult pe finanţarea locală, dar rămâne de văzut dacă aceste resurse, majoritatea pe termen scurt, vor fi suficiente dacă în 2014 cererea de credit îşi revine.

    Ponderea creditelor neperformante continuă să rămână ridicată pe ansamblul regiunii şi chiar creşte în Ungaria, Croaţia şi România, iar date fiind ritmul lent de îmbunătăţire a legislaţiei bancare şi interesul scăzut al băncilor de a executa silit aceste credite, situaţia lor va rămâne cel mai probabil un factor de limitare a creşterii creditării în 2014, arată banca germană.

  • Ce se mai întâmplă cu băncile greceşti

    El a estimat, potrivit presei elene, că ponderea creditelor neperformante (peste 30%, respectiv aproape 44% la creditele de consum) este una dintre cauzele restrângerii creditării, astfel încât nu este de aşteptat pe termen scurt o relansare a finanţărilor bancare.

    Propovoulos a insistat însă că, după ce băncile au pierdut economii de cca 90 mld. euro între 2009 şi 2012 şi după un proces de recapitalizare la o scară incomparabilă cu niciun alt sector economic, sistemul bancar elen beneficiază în sfârşit de “o bază solidă”.

    Băncile elene au primit până acum 50 mld. euro fonduri de recapitalizare de la stat, iar Provopoulos a admis, într-o audiere în faţa unei comisii parlamentare, că anumite bănci ar putea avea nevoie de capital suplimentar, după ce rezultatele testului de soliditate financiară comandat de stat şi derulat de compania americană BlackRock Solutions vor fi publicate.

    Guvernatorul a adăugat însă că nu sunt motive de nelinişte, din moment ce Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are o rezervă de capital de 8,7 mld. euro capabilă să acopere orice necesităţi suplimentare de capital.

  • ANALIZĂ Fitch: Sectorul bancar din România va avea perspectivă negativă în 2014

     Într-un mediu economic dificil, cu o revenire fragilă, profitabilitatea se va îmbunătăţi uşor faţă de 2013 odată ce nivelul creditelor neperformante se va stabiliza, anticipează analiştii agenţiei de rating.

    Contrar estimărilor prezentate de Fitch cu un an în urmă, situaţia din sistemul bancar al României a continuat să se deterioreze în primele nouă luni din acest an, cu o creştere a creditelor neperformante în ritm similar cu primele nouă luni din 2012. Totodată, ritmul de creştere a creditului neperformant a fost accentuat de scăderea soldului creditelor.

    Fitch anticipează că rata de creştere a creditelor neperformante va încetini anul viitor. Totodată, o revenire mai largă nu pare probabilă, având în vedere că revigorarea activităţii economice va fi moderată, iar băncile se concentrează pe rezolvarea problemei creditelor neperformante, şi nu pe creditare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata creditelor neperformante a crescut în octombrie cu 0,1 puncte, la 21,7%

    “Neperformanţa în sistem a explodat, la septembrie era de 21,6%. Creşterea la nivelul lunii octombrie este foarte mică, de 0,1 puncte, neperformanţa a fost de 21,7%. Cred că va continua să crească şi anul viitor într-un ritm ca cel înregistrat în octombrie anul acesta”, a afirmat Cinteză la un forum bancar.

    El a menţionat că, personal, nu este atât de speriat de nivelul neperformantelor întrucât în analiza acestora banca centrală a luat în calcul şi alt indicator, respectiv cât din pierdere a fost asumată de către bănci, adică 64%.

    “În condiţiile în care băncile au acceptat să provizioneze 64% din neperformante, diferenţa de 36% are în spate un colateral care va aduce ceva recuperare din nenorocire, dar nu integral. Un al treilea indicator, solvabilitatea, arată că băncile pot suporta şi diferenţa pe care băncile nu o realizează din provizioanele deja existente şi recuperarea colaterală. Problema se pune cât va mai creşte această neperformanţă?”, a precizat Cinteză.

    El a explicat că banca centrală a efectuat recent verificări în sistemul bancar întrucât existau suspiciuni că băncile rambursau prea repede resursele atrase de la băncile-mamă, suspiciuni care s-au adeverit.

    “În septembrie aveam o scădere a surselor de cinci miliarde (de euro – n.r.), din care patru miliarde erau din creşterea sursei interne şi un miliard era trecerea de la RAS la IFRS”, a spus directorul BNR.

    Cinteză a arătat că va mai exista un şoc în lunile noiembrie şi decembrie, dat de verificările băncii centrale, care doreşte ca 1 ianuarie 2014 “să găsească băncile cât mai aproape de starea reală”.

    “Per total, cred că 2014 va fi cel mai rău an din tot ce a fost până acum”, a concluzionat Cinteză, după ce reglementările se vor înăspri, iar băncile vor fi supuse unor teste de stres şi unei analize a activelor.

  • UniCredit a raportat o rată de credite neperformante de 11,17% pe semestrul întâi

    UniCredit Ţiriac Bank înregistra la jumătatea anului o rată a creditelor neperformante de 11,17%, potrivit raportului semestrial al băncii. Pentru 2012 UniCredit raportase o pondere de 12,2% a creditelor cu restanţe mai mari de 90 de zile în totalul portofoliului, în creştere uşoară faţă de 11,7% la sfârşitul lui 2011.

    Banca se numără astfel printre instituţiile de credit care afişează rate de neperformanţă mult sub media pieţei, care a trecut de 20% la sfârşitul semestrului întâi. Provizioanele UniCredit pentru riscul de credit au crescut în ultimul an cu 11,5%, până la aproximativ 11,5 mld. lei. În cazul acestei bănci ponderea mai redusă a neperformantelor ar putea fi explicată prin menţinerea producţiei de credite pe un trend ascendent în ultimii ani.

    Soldul creditelor acordate clienţilor a urcat în ultimul an cu aproape 5%, până la 16,5 mld. lei. Portofoliul este dominat de finanţările pentru companii, care aveau o pondere de 71% la sfârşitul lunii iunie, însă aceasta se va dilua întru câtva în urma încorporării creditelor de retail preluate de la RBS, operaţiune care ar urma să aibă loc luna aceasta.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013

  • Ernst&Young: Grupurile bancare europene estimează reducerea expunerilor. În România creditarea va stagna

     “Continuarea dezintermedierii la nivelul grupurilor bancare europene va contribui la stagnarea creditării locale. Pe lângă implicaţiile situaţiei de la nivel european, băncile din România se confruntă cu o lipsă de încredere a consumatorilor şi a decidenţilor din companii, dar şi cu o reducere a capacităţii de îndatorare a acestora. Din păcate, stagnarea creditării ar putea afecta băncile, dincolo de efectul direct asupra valorii activelor şi a veniturilor din dobânzi, deoarece, fără o creştere susţinută a creditelor nu ne putem aştepta la o inversare pe termen scurt a evoluţiei creditelor neperformante şi a valorii activelor cu care sunt garantate”, a declarat, într-un comunicat, Gelu Gherghescu, partener Assurance & Advisory la Ernst&Young România.

    El a comentat astfel rezultatele studiului European Banking Barometer, realizat de E&Y, care arată printre altele că 50% dintre instituţiile bancare intervievate estimează că îşi vor reduce expunerea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro