BusinessMagazin

Tag: credite neperformante

  • Probleme pentru bănci? Ce a anunţat cel mai mare creditor european astăzi

    Profiturile HSBC aproape s-au înjumătăţit şi banca şi-a crescut provizioanale pentru credite neperformante în primul trimestru cu mai mult de 400% din cauza crizei cauzate de coronavirus, după ce a transmis un avertisment puternic legat de performanţele viitoare, scrie Financial Times.

    Creditorul cu sediul central în Londra a declarat astăzi că a raportat un profit înainte de taxe de 3,2 miliarde de dolari în primul trimestru, în scădere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Dacă pandemia de COVID-19 va continua să cauzeze disrupţie activităţii economice globale pe parcursul anului 2020, ar putea exista în continuare un impact negativ asupra venitului”, au spus reprezentanţii HSBC, potrivit Financial Times.

    Reprezentanţii băncii spun că au pus deoparte 3 miliarde de dolari pentru credite neperformante, o creştere de 417% de la 585 milioane de dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut. A dat vina pe „expunerea corporate din Singapore” ca principalul factor al creşterii pierderilor din împrumuturi la valoare de 700 de milioane de dolari în Asia. HSBC are cea mai cunoscută expunere la lovitura adusă de scandalul companiei petroliere Hin Leong.

    Pandemia a lovit şi în rivalii HSBC – 6 dintre cei mai mari creditori americani crescându-şi provizioanale de împrumuturi în primul trimestru la o valoare totală de 25,4 miliarde de dolari, cu o creştere faţă de anul anterior de 350%.

    La Credit Suisse, măsura a impus o creştere a provizioanelor de 600%, ioar Unicredit a pus deoparte încă 900 milioane de dolari, o creştere considerabilă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Grecia ia exemplul Italiei: Cea mai îndatorată ţară din Europa oferă 9 miliarde de euro băncilor pentru a reduce creditele neperformante

    Iniţiativa, similară unui program utilizat cu succes în Italia, depinde de aprobarea autorităţilor antitrust europene, care vor decide dacă programul constituie sau nu un ajutor de stat ilegal. O decizie din partea Comisiei Europene este aşteptată în următoarele săptămâni, precizează sursa citată.

    Băncile din Grecia, cea mai îndatorată ţară din Europa, au credite neperformante în valoare de aproximativ 75 miliarde de euro, care le obligă să constituie provizioane şi le restricţionează capacitatea de a acorda noi împrumuturi. Programul care vizează acordarea de garanţii de stat ar putea reduce nivelul creditelor neperformante cu cel puţin 20 miliarde de euro, a estimat guvernul de la Atena în urmă cu un an de zile, atunci când planul a fost vehiculat pentru prima dată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată sectorul bancar european la 10 ani de la căderea Lehman Brothers, care sunt avantajele şi dezvantajele în comparaţie cu 2008: „În anumite ţări din zona euro precum Grecia sau Italia, creditele neperformante sunt încă la un nivel foarte ridicat ceea ce dă dureri de cap”

    Cum arată băncile europene la 10 ani de la începutul ultimei crize financiare, care a început odată cu prăbuşirea gigantului bancar american Lehman Brothers? Mai bine, însă încă departe de a nu avea probleme sau slăbiciuni, scrie CNBC.

    Majoritatea analiştilor descriu sistemul bancar european drept unul mai puţin îndatorat, „care se situează într-o poziţie mai sigură”, la 10 ani de la prăbuşirea Lehman Brothers şi începutul crizei financiare globale.

    Dezastrul de la Lehman Brothers a devastat rapid toate pieţele lumii în 2008. Lehman era a patra cea mai mare bancă de investiţii din Statele Unite când a depus cererea de intrare în faliment în 15 septembrie 2008, ceea ce a dus la o eroziune de circa 10 trilioane de dolari în capitalizări de piaţă la nivel global doar în următoarea lună.

    Falimentul Lehman Brothers a scos la iveală o serie de probleme pe care le avea băncile, în special cu activele susţinute de ipoteci – deoarece acest tip de active valora mult mai puţin decât preţul de vânzare.

    Însă, la scară largă, s-a observat faptul că problema Lehman era de fapt problema tuturor băncilor.

    În Europa, băncile care şi-au asumat riscuri au întâmpinat greutăţi când au încercat să obţină finanţări, iar multe dintre băncile mari din Europa au avut nevoie de intervenţia guvernelor pentru a fi salvate.

    „Băncile europene sunt mai puţin îndatorate şi au strâns mai mult capital după incidentul Lehman, deci sunt în teorie într-o poziţie mai sigură decât erau în urmă cu 10 ani”, spune Carsten Hesse, economist pentru pieţele europene în cadrul Berenberg.

    Totuşi, „în anumite ţări din zona euro precum Grecia sau Italia, creditele neperformante sunt încă la un nivel foarte ridicat ceea ce dă dureri de cap, iar profitabilitatea unelor bănci, inclusiv a celor din Germania, este încă la un nivel foarte redus”, adaugă Hesse.

    Creditele neperformante au reprezentat şi încă reprezintă una dintre cele mai mari obstacole pentru bănci în drumul spre profit. Această situaţie persistă, chiar dacă mai multe rapoarte, printre care şi unul lansat de Parlamentul European arăta că în septembrie 2017 creditele neperformante din sectorul bancar european se situau la circa 4,2% în comparaţie cu nivelul de 6,4% înregistrat în decembrie 2014.

     

     

  • ING România, la 6 luni: profit net cu 35% mai mare, cu un plus de 25% la venituri şi 26% la costuri

    Reprezentanţii băncii susţin că creşterea susţinută a activităţii a generat un profit brut de 389 de milioane de lei, mai mare cu 89 de milioane de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de 29,7%, datorită unor venituri în creştere cu 177 de milioane de lei şi reducerii costurilor de risc cu 2 milioane de lei, ceea ce compensează creşterea de 93 de milioane de lei a cheltuielilor operaţionale.

    Veniturile băncii au crescut cu 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând nivelul de 875 de milioane de lei. Cu aproximativ 21% au crescut şi veniturile din dobânzi faţă de semestrul I 2017, „influenţa pozitivă venind din evoluţia ratelor medii de dobândă din piaţă”, precizează reprezentanţii băncii.

    Costurile operaţionale ale ING Bank România au crescut la 445 de milioane de lei, în primele şase luni ale acestui an, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea este determinată de costurile cu mutarea băncii în noul sediu şi de investiţiile accelerate în dezvoltări de IT”, explică reprezentanţii ING Bank România.

    Cheltuiala cu provizioanele de risc era de 41 de milioane de lei, la final de iunie 2018, cu o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Politicile de risc prudente menţinute de bancă în ultimii ani au condus la o rată de credite neperformante de 2,8%, în scădere cu 0,6% pe parcursul ultimului an, situându-se mult sub media pieţei”, susţin reprezentanţii băncii. Media pieţei la creditele neperformante era de 6,16%, la finele aceleiaşi perioade.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    ▲ Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană, în timp ce calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante şi ratei creditelor cu măsuri de restructurare, care deşi au scăzut puternic sunt peste nivelurile medii din UE, reiese din datele BNR.


    ▲ Producătorul auto Tesla, deţinut de miliardarul Elon Musk, a ajuns la o înţelegere cu autorităţile de la Shanghai care îi va permite construirea unei fabrici în China. Fluxul operaţional al noii unităţi va dubla capacitatea de producţie a maşinilor electrice Tesla.

    ▲ Armata rusă va evacua aproximativ 1.000 de persoane din zona de conflict din sud-vestul Siriei, printr-un coridor umanitar de lângă oraşul Daraa.


    ▲ Operaţiunea de salvare a 12 copii şi a unui adult, desfăşurată în nordul Thailandei, s-a încheiat cu succes. Grupul rămăsese blocat într-o peşteră inundată, petrecând nu mai puţin de 18 zile sub pământ.


    ▲ Naţionala de cadete a României (sub 16 ani) s-a clasat pe locul 3 la Openul European de handbal.


    ▼ Durata medie de încasare a creanţelor a crescut cu două zile în 2017, ajungând pănă la 66 de zile în medie pe plan mondial, cel mai înalt nivel din 2007 încoace.


    ▼ În ultimul secol, România a pierdut peste 10% din suprafaţa cu păduri, ajungând, de la circa 7,3 milioane de hectare în 1922, la aproximativ 6,4 milioane de hectare în 2016.


    ▼ După câştigarea turneului de la Roland Garros, Simona Halep a dezamăgit în cel de-al treilea turneu de mare şlem al anului, desfăşurat pe iarba de la Wimbledon, nereuşind să ajungă în cea de-a doua săptămână. Halep, cap de serie numărul unu, a cedat în trei seturi în faţa unei jucătoare din afara topului 30.


    ▼ Numărul de gospodării formate dintr-un singur adult, cu sau fără copii, a crescut cu 37% în ultimii zece ani, până la 2,26 milioane de gospodării în 2017.


    ▼ După Dieselgate, un nou scandal zguduie piaţa auto globală. Nissan admite că au fost falsificate teste ale emisiilor de gaze în fabricile din Japonia.

  • BRD a obţinut un profit de 414 milioane de lei în primul trimestrul al anului

    BRD a raportat şi o creştere a venitului net bancar (+11,4%), pe toate principalele categorii de venituri, în special ca urmare a evoluţiei robuste a veniturilor nete din dobânzi (+14,2%) datorate efectelor pozitive de volum şi de rate de dobândă, şi evoluţiei ascendente a veniturilor nete din comisioane (+5,2%).

    Cheltuielile operaţionale ale băncii au rămas constante, ducând la o creştere a rezultatului operaţional brut cu 27,5%. De asemenea, BRD a consemnat o creştere comercială robustă: număr mai mare de clienţi activi (+37.000), credite nete în creştere cu 5%, depozite mai mari cu 6%, număr de tranzacţii în creştere.

    „Costul net al riscului a fost pozitiv, generat de recuperări semnificative pe portofoliul de clienţi non-retail, şi de recunoaşterea unor despăgubiri din asigurări”, se mai arată în comunicat. BRD a întregistrat, în trimestrul I 2018, şi o îmbunătăţire continuă a profilului de risc de credit: rata creditelor neperformante de 6,2% la sfârşitul lui martie 2018, faţă de 10,3% la sfârşitul lui martie 2017. Iar gradul de acoperire a creditelor neperformante a fost menţinut la un nivel ridicat (75,4%).

  • Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale: Nu e treaba BNR dacă băncile au făcut abuzuri fiscale declarând pierderi

    “Banca Naţională le-a cerut băncilor cu pierderi să aducă aporturi de capital şi s-au acumulat astfel 14,7 miliarde de lei aporturi de capital în anii post-criză. Spre deosebire de firmele cu pierderi, băncile cu pierderi au adus capital” a precizat Liviu Voinea, la ZF Live.

    “Pierderile ar putea veni din provizioane – poate au provizionat şi ce nu trebuie, pentru că nu chiar totul se provizionează – şi din vânzarea pachetelor de credite neperformante. Dar e obligaţia Ministerului Finanţelor să verifice dacă sunt îndreptăţite sau nu aceste operaţiuni. Dacă s-au făcut abuzuri, nu e treaba BNR” a mai spus Liviu Voinea.

    Viceguvernatorul BNR a menţionat că, de fapt, 2013 a fost singurul an în care băncile nu au avut pierderi.

    Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat recent că 27 de bănci au evitat plata impozitului pe profit în ultimii cinci ani şi le-a transmis acestor bănci că Fiscul ‘cunoaşte aceste operaţiuni şi nu le mai tolerează” pentru că “România nu este o ţară de mâna a treia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci din ţara noastră vrea să vândă subsidiarele din România, Bulgaria şi Serbia

    „Obiectivul nostru principal este de a reduce expunerea la activele bancare elene care nu sunt de bază şi la subsidiarele bancare internaţionale din România, Bulgaria şi Serbia. Dacă vom implementa asta fără să fie afectat capitalul, efectul asupra bilanţului va fi pozitiv”, a spus Christos Megalou.

    Piraeus a vândut deja credite neperformante în valoare de o jumătate de miliard de euro în România, Bulgaria şi Serbia, în ultimele 18 luni. Banca a strâns, de asemenea, 3 miliarde de euro după vânzarea a 29 de proprietăţi în cadrul unei licitaţii online.

    Noua conducere a înfiinţat deja o unitate separată care se va ocupa de vânzarea de active nedorite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci din ţara noastră vrea să vândă subsidiarele din România, Bulgaria şi Serbia

    „Obiectivul nostru principal este de a reduce expunerea la activele bancare elene care nu sunt de bază şi la subsidiarele bancare internaţionale din România, Bulgaria şi Serbia. Dacă vom implementa asta fără să fie afectat capitalul, efectul asupra bilanţului va fi pozitiv”, a spus Christos Megalou.

    Piraeus a vândut deja credite neperformante în valoare de o jumătate de miliard de euro în România, Bulgaria şi Serbia, în ultimele 18 luni. Banca a strâns, de asemenea, 3 miliarde de euro după vânzarea a 29 de proprietăţi în cadrul unei licitaţii online.

    Noua conducere a înfiinţat deja o unitate separată care se va ocupa de vânzarea de active nedorite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.