BusinessMagazin

Tag: credit

  • Care este rolul brokerului în imobiliare?

    Contrar credinţei populare, alegerea unui credit nu ar trebui să fie realizată doar în funcţie de cea mai scăzută dobândă existentă pe piaţă. La ce altceva ar trebui să ne uităm? Un broker în imobiliare este cel care poate rezolva cu uşurinţă ecuaţia (cu multe necunoscute) când vine vorba de selecţia celui mai bun credit, raportată la nevoile fiecărui client. 

    „Când vrei un credit, în special unul ipotecar, un broker este tot ce poţi să îţi doreşti să îţi apară în viaţă ca să nu transformi toată această experienţă într-o aventură de coşmar”, a puncat Anca Bidian, CEO al brokerului KIWI Finance, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea subliniază că există o multitudine de aspecte de analizat atunci când vine vorba despre contractarea unui credit, nu doar alegerea celei mai scăzute dobânzi. Un broker de credite este persoana care poate să radiografieze toate aceste aspecte. 

    „Dobânda este o variabilă, una ca multe altele din componenţa unui credit – putem să realizăm că sunt mai mulţi factori de luaţi în calcul pornind de la faptul că există atâtea bănci în piaţă. Dacă ar fi atât de unitară toată calificarea, ar rămâne două bănci în piaţă –  una mai scumpă şi alta mai ieftină”, punctează specialistul. 

    Un broker ia în calcul toate criteriile legate de analizarea unui credit, pe care ulterior le traduce pe înţelesul clientului. Acesta din urmă trebuie totuşi să aibă în minte faptul că „Nu există produsul perfect, toate au plusuri şi minusuri. Dintre aceste plusuri şi minusuri, trebuie să vezi care sunt importante pentru tine. Plusurile de la o bancă se transformă în minusuri la alte bănci”.

    Dincolo de veniturile clientului, băncile analizează şi obiectul oferit de acesta spre garanţia când vine vorba despre acordarea unui credit ipotecar. Astfel se justifică cum, spre exemplu, în anumite regiuni geografice, avansul solicitat de unele bănci este mai mare decât în Bucureşti: „Băncile nu se bucură când intră în posesia garanţiilor, nu sunt agenţi imobiliari, acela nu este obiectul lor de activitate, iar procesul de intrare în posesie, execuţie şi eliberare a unui imobil este complicat şi neplăcut”. Astfel, atunci când analizează un imobil, băncile se uită şi la indicatorii referitori la lichiditatea zonei unde se află aceasta: „Degeaba ai o casă care se învârte după soare, dar aceasta se află în mijlocul câmpului”.

    O altă diferenţă poate apărea între formulele de încadrare – există în piaţă diferenţe foarte mari legate de suma maximă la care acelaşi client sau aceeaşi familie se încadrează. „Sunt perioade în care aceste sume sunt de la simplu la dublu: intru într-o bancă şi iau 100.000 de euro, merg la o alta şi primesc 180.000 de euro, cu aceleaşi venituri. Piaţa are o dinamică a ei – nu doar piaţa imobiliară este efervescentă în această perioadă, ci şi băncile se întrec în campanii, în ajustarea produselor astfel încât să fie cât mai aproape de profilul pieţei şi al segmentului de clienţi.”

    După alegerea băncii care se potriveşte nevoilor clientului, brokerul îi este alături acestuia în tot ce presupune procesul de accesare a unui credit, până la momentul în care clientul primeşte cheile casei. De asemenea, când vine vorba despre felul în care brokerii sunt plătiţi – Anca Bidian menţionează că este interzis prin lege să îşi taxeze clienţii pentru aceste servicii. 

    „Primesc deseori întrebarea: De ce să se ducă clientul la un broker şi nu la o bancă? Întrebarea este greşită, trebuie întrebat de ce ce să meargă clientul la un broker şi nu la 20 de bănci in acelaşi timp.” Anca Bidian subliniază şi că industria bancară este extrem de birocratică, după criza financiară, devenind suprareglementată,  iar „Reglementarea aduce hârtii”. Un broker poate desluşi toţi termenii specifici domeniului financiar-bancar. 

    „Banca are produsele, creditele de orice fel, iar brokerii umanizează relaţia cu clientul. Cu o bancă, relaţia este instituţională. Brokerul este prietenul tău, dar şi al bancherilor – să nu uităm. Succesul unui broker constă în a face ambele părţi fericite”, concluzionează Anca Bidian, referindu-se la rolul brokerului în imobiliare. 

    Citiţi mai multe despre cum vă puteţi lua un credit, dar şi despre felul în care va evolua piaţa rezidenţială în continuare în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro în care Anca Bidian, CEO KIWI Finance, a răspuns celor mai multe dintre nedumeririle clienţilor în materie de creditare.

     

    ·       Anca Bidian e CEO KIWI Finance, parte a OLX Group. A fondat KIWI Finance prima companie de intermediere credite din România, în 2003. De curând a fost recunoscută cu un Lifetime Achievement în Finance Award la gala Business Arena unde s-au acordat premiile pentru cele mai admirate femei din business.

    ·       Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

  • Care sunt primele lucruri la care trebuie să fii atent când vrei să iei un credit pentru locuinţa visată?

    „Alegi creditul în funcţie de veniturile disponibile ale familiei. Când ai un credit, trebuie să fii sigur că poţi să îl şi rambursezi fără ca acest credit sau cumpărarea casei respective să se transforme dintr-un vis în coşmar”, a punctat Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance, în deschiderea celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Acest aspect trebuie stabilit încă de la început, în funcţie de condiţiile la care clientul se încadrează – abia după stabilirea acestei sume se poate stabili ce imobil poate fi achiziţionat. Or, de cele mai multe ori, clienţii imobiliarelor româneşti procedează exact invers. 

    „De multe ori, chiar şi în astfel de perioade, în care cererea solvabilă este mult mai mare decât oferta din piaţă, ordinea este inversată: foarte multe persoane îşi caută casa şi apoi văd dacă pot să o şi cumpere. Principalul criteriu ar trebui să fie confortul pe care îl ai să îţi achiţi după aceea ratele.” 

    Anca Bidian subliniază şi că trebuie să ţinem cont de faptul că un credit ipotecar se întinde pe o perioadă lungă de timp, 20-30 de ani: „Atunci când îl obţii, el nu se termină, ci abia începe, trebuie ca atenţia la următorii zeci de ani să fie mărită”. Clienţii trebuie să fie atenţi astfel la tipul de rambursare, la dobânda care li se potriveşte la acel moment (fixă sau variabilă), precum şi la numărul de participanţi la credit fiindcă „Nu întotdeauna mai mulţi înseamnă mai bine”. De asemenea, dacă se califică la o sumă mai mare, este recomandat ca ei să se autopondereze. Este important şi pachetul de asigurări – dacă incomodează sau nu, precum şi cât durează până să poţi să semnezi contractul şi să achiziţionezi casa – iar aici se referă în special la cei care achită precontracte şi află abia apoi dacă sunt eligibili sau nu, situaţie în care pot să rişte pierderea avansului. 

    În ceea ce priveşte gradul de îndatorare, BNR a impus o limitare de maximum 40% din veniturile disponibile, care se aplică în majoritatea situaţiilor. În trecut, reglementarea permitea un grad de îndatorare de 50-60% la unele dintre bănci, iar Anca Bidian observă că şi portofoliile din perioada respectivă sunt foarte bune. În prezent, gradul de îndatorare mediu în sistem este de 34%, iar faptul că acesta este mai mic decât limita pieţei indică un element de maturitate şi stabilitate a creditării. 

    „Acest grad de îndatorare de 40 la sută este aliniat cu cererea solvabilă. Cererea solvabilă se referă la persoanele care vor să ia un credit pentru casă şi pot să îl şi ia. Iar preţurile sunt aliniate cu puterea de cumpărare, adică aceea de calificare la un credit”, observă Anca Bidian.

    De asemenea, ea observă o creştere a economiilor populaţiei în bănci, care ar putea alimenta creşterea cererii: „Popoarele latine în mod cultural nu au economisirea întipărită în gene, dar anul trecut am prins gustul acesteia. Pandemia, printre altele, a accelerat puţin şi comportamentul nostru bun legat de gestionarea banilor dintr-o familie”. 

    Citiţi mai multe despre preţurile locuinţelor, dar şi despre felul în care va evolua piaţa rezidenţială în continuare în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro în care Anca Bidian, CEO KIWI Finance, a răspuns celor mai multe dintre nedumeririle clienţilor în materie de creditare.

    ·       Anca Bidian e CEO KIWI Finance, parte a OLX Group. A fondat prima companie de intermediere credite din România, în 2003, atunci sub denumirea Gemini Consulting, astăzi KIWI Finance. De curând a fost recunoscută cu un Lifetime Achievement în Finance Award la gala Business Arena unde s-au acordat premiile pentru cele mai admirate femei din business.

    ·       Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

  • Credit de 100.000 lei FĂRĂ dobândă direct pe net de la CEC Bank

    CEC Bank a lansat un card de credit acordat integral online, cu până la 24 de rate fără dobândă, pentru tranzacţiile de la orice comerciant din ţară sau străinătate.

    Cardul, lansat în colaborare cu start-up-ul românesc FintechOS, se poate obţine în mai puţin de o oră, fără drumuri la bancă, mai rapid decât în varianta clasică, în care procesul de contractare durează 2-3 zile.

    ”Continuăm strategia de digitalizare a CEC Bank, iar cardul de credit este cel de-al treilea produs CEC Bank pe care l-am adus 100% în zona online într-un timp record, alături de pachetul de cont curent şi creditul de nevoi personale – toate lansate în ultimul an. Accesarea serviciilor bancare  ar trebui să fie la fel de simplă ca orice altă comandă la un magazin online şi este un serviciu pentru care vedem că există cerere în piaţă”, a declarat Bogdan Neacşu, Director General al CEC Bank.

    Prin CEC_IN, magazinul virtual al CEC Bank, sunt disponibile două tipuri de carduri de credit: Visa Affinity şi Visa Platinum, prin care pot fi contractate sume de până la 60 000 lei, respectiv 100 000 de lei. Celor care îşi fac card de credit 100% online, CEC Bank le oferă acces la Mobile Banking prin intermediul pachetului Bun Venit.

     În cazul celor care nu optează pentru sistemul de rate fără dobândă, banca oferă o perioadă de graţie de până la 59 de zile, iar suma minimă de rambursat este de doar 2,5% din suma datorată.

    Dobânda este de 13,09% pe an (IRCC+11,42%), fiind datorată doar pentru sumele utilizate din limita de credit şi care nu sunt rambursate până la data lunară de scadenţă.

    Cardurile pot fi folosite inclusiv pentru plăţi cu telefonul mobil sau cu ceasul smart prin Google Pay, Apple Pay, Garmin Pay, Fitbit Pay sau aplicaţia CEC Pay.

    Pentru lansarea cardului de credit 100% online, CEC Bank a colaborat cu start-up-ul românesc FintechOS şi cu compania de consultanţă Deloitte. În cadrul platformei CEC_IN sunt folosite o serie de tehnologii inovative cum ar fi recunoaşterea automată a datelor (OCR), preluarea automată a acestora în sisteme şi recunoaşterea facială liveness, precum şi un mod automat de analiză şi decizie.

    Pentru a intra în posesia unui card de credit 100% online, Visa Affinity sau Visa Platinum de la CEC Bank, cei interesaţi trebuie să parcurgă un flux online simplificat, care durează doar câteva minute: clientul selectează suma dorită, oferă informaţii despre situaţia financiară şi statutul profesional, îşi introduce datele de identificare şi intră într-un apel video cu un reprezentant al băncii.

    Verificarea eligibilităţii, inclusiv interogarea veniturilor la ANAF şi a istoricului de creditare, se realizează automat, iar acordurile din partea clientului sunt semnate electronic. În cazul unui răspuns pozitiv, contractul se generează pe loc şi este semnat tot electronic.

    În plus, CEC Bank le oferă celor care contractează un card de credit online acces la Mobile Banking şi la un cont curent, astfel încât relaţia cu banca să se poată derula în continuare 100% online, inclusiv în ceea ce priveşte rambursarea ratelor.

  • BCR Group: Laboratoarele digitale BCR

    Laboratoarele digitale reprezintă o inovaţie care acoperă mai multe segmente: un nou stil de management (pe modelul Agile), resurse umane (o reorganizare agilă a echipelor interne), soluţii tehnice eficiente şi rapide (iniţiative care înainte durau luni sau ani acum pot fi realizate în câteva săptămâni) şi marketing (promovare de soluţii digitale dezvoltate in-house).

     

    Descrierea inovaţiei:

    Laboratoarele digitale sunt rezultatul strategiei de transformare a băncii, iniţiată în 2019. Laboratoarele sunt formate din echipe mixte, din mai multe departamente ale companiei, care dezvoltă rapid şi eficient noi soluţii digitale. Laboratoarele reprezintă entităţi independente în interiorul băncii: de la conceperea ideii de produs, la desemnarea unui coordonator de proiect (Product Owner), la formarea unei echipe multidisciplinare (este nevoie şi de angajaţi care se ocupă de credite, care ştiu cum se concepe şi cum se calculează un credit, dar şi de programatori, care ştiu cum să traducă produsul în linii de cod) şi lucrează împreună până când produsul e gata. Fiecare pas din proces este testat săptămânal cu clienţii în cadrul unor interviuri detaliate.

     

    Elementul de noutate:

    În 2020 au fost lansate în cadrul laboratoarelor digitale mai multe proiecte care au susţinut procesul de transformare digitală a băncii:

    1. Laborator Digital Lending- Produse de creditare prin aplicaţia George

    O echipa formată din specialişti BCR din mai multe departamente a pregătit primul credit realizat 100% digital. De la prima întâlnire a echipei, până la acordarea primului credit George 100% online au trecut doar trei luni. Clienţii au în prezent de făcut mai puţin de 10 paşi de la deschiderea aplicaţiei până la primirea banilor în cont, într-un proces care durează 10-15 minute.

    Echipa care a dezvoltat Creditul George a dezvoltat şi alte produse – premiere în piaţa bancară din România, printre care primul card de credit accesibil 100% online, care poate fi obţinut pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează în medie 7 minute, overdraft 100% online direct din George: care va fi activat pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează mai puţin de 10 minute.

    2. Laborator Daily Banking – a facilitat ca deschiderea unui cont şi asigurări  online, fără hârtii sau drumuri la bancă – de a deveni client BCR – să devină realitate. De asemenea, şi clienţii care doresc să vină în sucursală pentru deschiderea contului au posibilitatea de a deschide un cont 100% digital direct de pe telefonul lor mobil. Mai mult, în perioada stării de urgenţă a facilitat livrarea cardurilor bancare acasă prin curier, tot prin intermediul lui George, pentru a evita deplasările clienţilor. În plus, laboratorul a lansat asigurarea Multiprotect prima asigurare de bunuri 100% digitală – prin care se pot asigura bunurile pe care le avem în permanenţă la noi: telefon, laptop, aparat foto, portofel cu bani, cheia de la maşină. Aceasta poate fi achiziţionată atât în procesul de deschidere digitală a contului, cât şi ulterior, în George. O altă facilitate este portarea salariului  de la altă bancă. Adăugarea banilor  se realizează instant în George, indiferent de bancă sau de ziua săptămânii. La sfârşitul acestui an, o noua funcţionalitate a fost adăugată în George: clienţii pot acum să realizeze actualizarea obligatorie a datelor personale în doar 3 minute, atât de pe web cât şi în aplicaţia de mobil.

    3. Laborator George – gestionează viitoarele dezvoltări ale platformei de digital banking.

    Platforma inteligentă George are propriul laborator digital care a luat naştere ca parte a proiectului de implementare a ecosistemului prin care BCR a oferit o nouă experienţă digitală pentru clienţi. Acesta acţionează ca un liant între celelalte laboratoare digitale şi core-ul platformei George. El asigură coeziunea şi guvernanţa tuturor laboratoarelor în ecosistemul George şi implementează soluţiile core împreună cu Grupul Erste.

    4. Laborator Advanced Analytics –  îşi propune să utilizeze mai bine datele clienţilor, pentru eficientizarea proceselor din Front Office şi nu numai.

    Advanced Analytics Lab este „vocea datelor”, care vizează creşterea relevanţei comunicării prin direcţionarea clienţilor cu mesaje personalizate bazate pe profilarea acestora prin utilizarea unor modele statistice avansate de analiză şi folosirea mai multor canale într-o manieră unitară, cu accent pe soluţii digitale. În Advanced Analytics, au dezvoltat noi canale de comunicare cu clienţii: digitale – promocarduri şi notificările push în George; în sucursală – pop-up pentru consilieri în aplicaţia principală a băncii.

    5. Laborator My Advisory Platform – un proiect care adună într-un singur loc toate datele existente despre clienţi pentru a-i putea deservi mai bine, un fel de platformă mamă. Concret, cu ajutorul acestei platforme consilierul bancar va putea înţelege mai bine comportamentul clientului cu care discută (venituri, cheltuieli, credite, economii, asigurări etc.), astfel încât să-i poată oferi mai bună soluţie. Este o platformă la început de drum concepută pentru a deveni principala platformă BCR pentru echipele interne şi un instrument de consiliere financiară (financial advisory) pentru toate canalele de comunicare cu clienţii. MAP a început cu o echipa de 14 oameni şi a ajuns în mai puţin de un an la 32 de angajaţi din diverse arii care au ca scop dezvoltarea şi întreţinerea acestei platforme. În prezent se află în lucru încă două laboratoare digitale pentru produse şi servicii dedicate antreprenorilor – firme micro şi IMM-uri.

     

    Efectele inovaţiei:

    Laboratoarele digitale au transformat modul în care banca interacţionează cu clienţii şi vine în întâmpinarea acestora, mai ales în contextul actual în care nevoia de servicii digitale este în creştere continuă. 2020 a fost un an al schimbărilor rapide, al adaptării la ceea ce viitorul ar fi trebuit să aducă în câţiva ani. Cu ajutorul echipelor din laboratoarele digitale, reprezentanţii băncii spun că au transformat platforma inteligentă George într-unul dintre cele mai complete şi evolutive ecosisteme digital bancare, având la bază ceea ce defineşte evoluţia industriei – experienţa clientului.

     

    Digital Lending:

    • 30% din creditele noi acordate anul acesta au fost accesate prin George. Numărul clienţilor care îşi achiziţionează creditul George fără să ajungă într-o sucursală BCR a ajuns la 45%.

    • Peste 3.600 de cereri de amânare de plată, circa 10% din totalul cererilor, au fost realizate 100% online, prin platforma George.

    • Acum, circa 50% din clienţii care iau credite prin George o fac direct de acasă (şi pandemia a contribuit la această cifră, pentru că oamenii şi-au redus foarte mult drumurile la bancă).

    • 50% din clienţi aleg să ia varianta digitală a Cardului de credit, fie că merg în sucursală sau direct de acasă, şi aproximativ 20% din clienţi aleg varianta digitală a overdraftului.

     

    Daily Banking:

    • 200.000 de conturi BCR au fost deschise prin aplicaţie, 100% digital evitând consumul de hârtie.  

    • 6.400 de actualizări de date KYC prin George în doar 3 săptămâni de la lansare.

    • Peste 8.500 de tranzacţii de tip Top Up.

    • Peste 52.000 de carduri au fost trimise la adresele indicate de clienţi direct prin George.

    • Au fost deschise peste 2.000 de asigurări Multiprotect

    Laborator George

    • Platforma inteligentă de banking George a ajuns la 1 milion de utilizatori, în creştere cu 60% faţă de primele 9 luni din 2019.

    • Numărul de tranzacţii prin George a crescut cu 112% în primele nouă luni 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

    • Nouă din zece utilizatori folosesc varianta mobile.

    • Conturile în valută au crescut cu peste 200% în primele 9 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    • George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi, ca reducere, clienţilor care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 230.000 de utilizatori în doar trei luni.

    Laborator Advanced Analytics

    • Prin promocarduri şi notificările push în George, au fost trimise circa 6 milioane de mesaje către clienţi în 2020.

    • În sucursală – calculează până la nouă oferte pentru clienţi bazate pe modele statistice de probabilitate (circa 2 milioane de oferte calculate/ lună pt circa 1 milion de clienţi în 2020)

    Laborator My Advisory Platform (MAP).

    • Platforma a început faza pilot în luna septembrie 2020 cu 50 de consilieri BCR, iar la începutul lunii decembrie 2020 a intrat în faza a doua a pilotului cu o extindere a utilizării până la 270 de consilieri BCR.

    • Platforma îşi propune ca până la mijlocului lui 2021 să fie disponibilă în toate unităţile BCR, dar şi în Contact Center.

    7. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului şi o descriere a activităţilor lor.

    Anca Petcu, chief transformation officer – coordonează toate laboratoarele digitale din BCR.

    Fiecare laborator digital are un coordonator:

    • Irina Gheorghe – product owner laborator digital lending;

    • Petruţ Lixandru – head of digital distribution channels & product owner Laborator George;

    • Anda Păştean – Product Owner Laborator Daily Banking;

    • Ovidiu Kislaposi – product owner laborator My Advisory Platform;

    • Diana Păunescu – product owner Laborator Advanced Analytics.

  • Tranzacţiile cu cardul de credit au ajuns în 2020 la 13,9 mld. lei, cu 1,5% sub nivelul din 2019

    ♦ În decembrie 2020 erau emise peste 2,88 milioane de carduri de credit. În ultimii şase ani cumpărăturile cu cardul s-au dublat.

    Românii au efectuat în anul 2020 tranzacţii cu cardul de credit în valoare de 13,9 mld. lei, în scădere cu 1,53% faţă de anul 2019, după cum reiese din datele centralizate de BNR.

    Tranzacţiile cu cardul de credit au încetinit uşor în 2020, surprinzător, cu toate că majori­tatea activităţilor s-a mutat în mediul online în condiţiile blocajului determinat de pandemia de coronavirus.

    Comparativ, pe întregul an 2019 ritmul de creştere a operaţiunilor cu cardurile de credit a fost de 17,6%, comparabil cu avansul înregistrat în anul 2018.

    Faţă de nivelul din 2015, cumpărăturile pe cardul de credit sunt de peste două ori mai mari.

    Numărul de carduri de credit a scăzut cu circa 4,7% în ultimul an şi a ajuns la finalul lunii decembrie 2020 al peste 2,88 milioane de unităţi.

    Numărul total de carduri din România era la finalul anului trecut de 18,8 milioane, majoritatea fiind carduri de debit.

    În ultimii ani, cumpărăturile pe cardul de credit au crescut în condiţiile avântului consumului, dar şi ca urmare a promovării tot mai intense a acestor produse de către bănci.

    Volumul tranzacţiilor cu cardul de credit raportat la nivel local nu este însă comparabil cu cel de la nivelul ţărilor din Europa de Vest, unde utilizarea cardului de credit la cumpărături este uzuală, iar cardul de credit este folosit mai degrabă ca un instrument de gestionare a finanţelor proprii, respectiv de a cumpăra în rate fără a plăti dobândă.

    Europenii din ţările vestice, în general, se încadrează în tipologia de clienţi care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria.

    Cardurile de credit permit plata în rate la comercianţi fără dobândă în cazul în care clienţii plătesc rata integral în perioada de graţie, astfel că acestea pot fi privite şi ca un instrument de gestionare eficentă a finanţelor personale (cu condiţia ca ratele să fie plătite în perioada de graţie). Însă, mulţi dintre clienţii care fac cumpărături cu cardul de credit nu reuşesc să achite integral sumele utilizate în perioada de graţie, ajungând astfel să plătească dobânzile ridicate, de circa 20-30% pe an.

    Această categorie de clienţi a transformat cardul de credit într-unul dintre cele mai profitabile produse bancare la nivel local.

    Pentru bancă, cardul de credit aduce câştiguri din două surse. Pe de o parte, banca câştigă ca urmare a comisioanelor plătite de comercianţi, iar pe de altă parte câştigă şi mai mult în momentul în care clientul nu plăteşte rata în perioada de graţie şi ajunge să suporte dobânzile ridicate.

    Comerciantul plăteşte băncii un comision din valoarea fiecărui bun vândut.

    La momentul realizării tranzacţiei suma totală este dedusă din disponibilul cardului, însă în factura lunară apare doar o fracţie, proporţională cu numărul de rate agreate. Pe lângă comisioanele plătite de comerciant, există şi comisioane de administrare plătite de client. Aceste comisioane sunt mai mari decât cele cu funcţii de bază.

    Modelul de rate fără dobândă a fost lansat pe piaţa locală de turcii de la Credit Europe Bank (fosta Finansbank) la începutul anilor 2000, dar programul a fost preluat şi de celelalte bănci care activează pe piaţa locală.

     

  • Când luaţi un credit de la bancă, dobânda contează mai puţin. Rata lunară este cea mai importantă

    Când vorbeşti despre un credit, mai ales despre un împrumut ipotecar, aproape nimeni nu ştie cât este dobânda pe care o plăteşte. Cu câteva zile înainte de scadenţă, mulţi primesc un SMS cu cât este rata de plată şi că trebuie să se asigure că au banii în cont.

    Aşa că, pentru toată lumea, cel mai important lucru este cât trebuie să plătească – 1.200 de lei, 1.500 de lei, 2.500 de lei, 3.000 de lei sau 200 de euro, 300 de euro, 400 de euro etc.

    Toată lumea are asta în minte şi restul nu mai contează.

    În spatele acestei rate lunare se află o dobândă, celebra DAE, format din dobânda de referinţă,  ROBOR sau, mai nou, IRCC, la care se adaugă marja băncii. La creditele ipotecare marjele pot varia între 2,25% – 3,15% pe an. Oricum, aceste amănunte se reţin prea puţin.

    Nimeni nu stă să urmărească cum a evoluat ROBOR-ul, că-i 2,04% (cât a fost la începutul anului), că-i 1,54% (cât este acum) şi că diferenţa înseamnă o scădere de 25%, sau cum a evoluat IRCC-ul , care este acum 1,84%. Sunt prea multe cifre de ţinut minte.

    Dacă rata este de 1.500 de lei pe lună la un apartament, plus minus 50 de lei, să spunem, aşa cum şi-a făcut cineva socotelile când a luat creditul, totul este ok.

    Când scade rata cu 50 de lei pentru că a scăzut ROBOR pentru că BNR a redus dobânda de referinţă, suma câştigată este prea mică, două pachete de ţigări pe lună, şi nimeni nu o pune de-o parte pentru vremurile când dobânzile vor creşte.

    Acum 12 ani, când majoritatea creditelor din piaţă erau în euro, franci elveţieni, iar cursurile valutare leu/euro şi leu/CHF creşteau, mai ales la francul elveţian, creşteau şi principalul şi dobânda în acelaşi timp, iar acest lucru se simţea imediat.

    Este mai greu de digerat o creştere a principalului cu 30%, la care se adaugă şi creşterea dobânzii cu 30% prin creşterea cursului valutar.

    La creditele în lei avantajul este că principalul nu creşte, ci doar dobânda, aşa că fluctuaţiile se simt mai puţin.  În 2017-2019 ROBOR a crescut de la 0,67% la 2,5%, adică de 4 ori, aproape nimeni nu şi-a dat seama, pentru că rata lunară crescuse de la 1.500 de lei la 1.700 de lei, iar creşterea salariului era mai mult de 200 de lei pe lună. Am dat doar un exemplu.

    Dacă la creditele ipotecare în lei dobânzile sunt de 4%-5%, la creditele de consum dobânzile sunt între 8-12%, iar la cardurile de credit dobânzile sunt între 18%-25%.

    Una dintre cele mai mari idei din lumea bancară a fost acest card de credit, dezvoltat în America începând cu anii 1980, când trebuia să dai înapoi numai 10% sau 5% din suma trasă – ceea ce pare puţin -, iar a doua zi să o retragi din nou. Nimeni nu se uită cât sunt dobânzile, iar acest produs este cel mai profitabil pentru o bancă.

    Asta îmi aminteşte de o situaţie petrecută în România la începutul anilor 2000, când piaţa de electrocasnice se pregătea pentru celebrul credit cu buletinul.

    Retailerul Flanco avea ofertă de vânzare de televizoare în rate cu o dobândă de 40% (atunci inflaţia era de 20%, iar acum este de 2%). Clienţii, când intrau în magazin se uitau şi vedeau dobânda de 40%, li se părea enorm şi fugeau. Ca să vitalizeze vânzările, cineva a venit cu ideea extraordinară de marketing ca în loc să se promoveze dobânda de 40%, să se promoveze rata lunară de plată. Pur şi simplu a fost un şoc de marketing, pentru că atunci când clienţii au văzut că o rată pentru un televizor nou era de numai 500.000 de lei (pe atunci erau banii vechi), care reprezenta doar 5% sau 10% dintr-un salariu lunar, au dat buzna să cumpere televizoare, care erau principalul mijloc de entertainment.  O rată de 500.000 de lei putea fi destul de uşor plătită de foarte multă lume, aşa că a urmat un boom de vânzări de electrocasnice.

    Însă nimeni nu prea şi-a dat seama că acea rată de 500.000 de lei era echivalentul unei dobânzi de 60%.

    Tot ce contează este rata lunară, şi mai puţin dobânda.

    Aşa că prea puţină lume ştie că, într-un an, dobânzile la lei au scăzut cu aproape 50%.

  • Orange atacă pe piaţa de servicii financiare şi cu un card de credit, cu o limită de până la 60.000 de lei

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a lansat prin intermediul companiei sale dedicate un card de credit care le va permite utilizatorilor să aibă acces la sume de la 1.600 de lei până la 60.000 de lei.

    Creditul acordat de Orange Money va fi în limita a trei salarii nete, au precizat reprezentanţii Orange.
     

  • Anunţ surpriză de la eMag: Acum puteţi lua credit online în 10 minute ”doar cu buletinul” direct de pe eMag

    eMAG, cel mai puternic retailer online din România, lansează împreună cu Idea::Bank un serviciu de creditare online pentru finaţarea cumpărăturilor având la bază un proces de identificare şi un model de evaluare care ia în calcul istoricul de comenzi al clientului pe eMAG şi istoricul său de plată la Biroul de Credit.

    Solicitarea de credit poate fi aprobată în doar zece minute, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei.

    „Timpul este o resursă preţioasă în vieţile oamenilor, iar acum, doar cu un smartphone, clienţii noştri pot obţine aprobarea unei finanţări în cel mult zece minute printr-un flux  simplu şi intuitiv, în care cererea online de finanţare este redusă la un singur câmp care trebuie completat”, explică Mircea Balica, manager servicii financiare eMAG.

    Soluţia este dezvoltată de eMAG în colaborare cu Idea::Bank, FintechOS şi Bitnovel.

    „Proiectul reprezintă o adaptare a bankingului modern la realităţile unui magazin online: pe lângă produsele achiziţionate în coşul de cumpărături, clientul primeşte şi o soluţie de finanţare fără niciun drum la bancă şi cu un efort minim, 100% în online. Soluţia este unică şi inovatoare pe piaţa bancară din România, deoarece criteriile de acordare ale creditului sunt adaptate la istoricul clientului pe platforma eMAG. Cu alte cuvinte, cu cât clientul a cumpărat mai frecvent şi mai recent în magazinul online, cu atât cresc şansele de aprobare a împrumutului”, adaugă Alin Daniel Fodoroiu, Vicepreşedinte Executiv Idea::Bank.

  • Anunţ surpriză de la eMag: Acum puteţi lua credit online în 10 minute ”doar cu buletinul” direct de pe eMag

    eMAG, cel mai puternic retailer online din România, lansează împreună cu Idea::Bank un serviciu de creditare online pentru finaţarea cumpărăturilor având la bază un proces de identificare şi un model de evaluare care ia în calcul istoricul de comenzi al clientului pe eMAG şi istoricul său de plată la Biroul de Credit.

    Solicitarea de credit poate fi aprobată în doar zece minute, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei.

    „Timpul este o resursă preţioasă în vieţile oamenilor, iar acum, doar cu un smartphone, clienţii noştri pot obţine aprobarea unei finanţări în cel mult zece minute printr-un flux  simplu şi intuitiv, în care cererea online de finanţare este redusă la un singur câmp care trebuie completat”, explică Mircea Balica, manager servicii financiare eMAG.

    Soluţia este dezvoltată de eMAG în colaborare cu Idea::Bank, FintechOS şi Bitnovel.

    „Proiectul reprezintă o adaptare a bankingului modern la realităţile unui magazin online: pe lângă produsele achiziţionate în coşul de cumpărături, clientul primeşte şi o soluţie de finanţare fără niciun drum la bancă şi cu un efort minim, 100% în online. Soluţia este unică şi inovatoare pe piaţa bancară din România, deoarece criteriile de acordare ale creditului sunt adaptate la istoricul clientului pe platforma eMAG. Cu alte cuvinte, cu cât clientul a cumpărat mai frecvent şi mai recent în magazinul online, cu atât cresc şansele de aprobare a împrumutului”, adaugă Alin Daniel Fodoroiu, Vicepreşedinte Executiv Idea::Bank.

  • SITUAŢIE ÎNGROZITOARE: cât plastic mâncăm şi bem zilnic fără măcar să realizăm. Cea mai mare cantitate de plastic se afla chiar in cea mai importantă resursă de pe planetă

    O bucată de PVC bine rumenită, burgeri cu garnitură Lego sau supă cu carduri de credit. Pare un meniu fără nicio noimă, dar reprezintă totuşi realitatea consumului zilnic de bucăţi microscopice de plastic incluse, fără să ne dăm seama, în alimentaţie.

    Oamenii ar putea ingera, săptămânal, echivalentul unui card de credit din plastic, a concluzionat un studiu din 2019 realizat de WWF International, citat de Reuters, cantităţile de plastic regăsindu-se, în principal, în apa potabilă dar şi în alimente precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemul lor digestiv este, de asemenea, consumat. Reuters a folosit rezultatele studiului pentru a ilustra cum arată de fapt această cantitate de plastic în diferite perioade de timp. Într-o lună, ingerăm greutatea unei piese Lego din plastic şi, într-un an, cantitatea de plastic folosită pentru casca unui pompier. Este posibil să nu pară prea mult, dar în acest ritm de consum, într-un deceniu, am putea mânca 2,5 kg de plastic, iar de-a lungul vieţii, să consumăm aproximativ 20 kg de microplastic.

    Producţia de plastic a crescut în ultimii 50 de ani odată cu utilizarea pe scară largă a produselor de unică folosinţă ieftine. Deoarece plasticul nu este biodegradabil, ci se descompune doar în bucăţi mai mici, acesta ajunge în cele din urmă peste tot, poluând plajele şi sufocând viaţa sălbatică marină.

    Malcolm Hudson, profesor de ştiinţe ale mediului la Universitatea din Southampton, spune că în mediul înconjurător există cantităţi tot mai mari de particule minuscule, numite nanoplastice, care sunt mult mai dificil de detectat, şi pe care probabil le ingerăm şi noi. „Ar putea trece în sângele nostru sau în sistemul limfatic şi apoi să ajungă în organele noastre”, spune Hudson, citat de Reuters.