Tag: cosmar

  • Locul din România unde e un coşmar să-ţi găseşti un serviciu

    În condiţiile în care, la nivel naţional, rata şomajului a fost calculată la 5,6%, situaţia judeţului Teleorman este cel putin îngrijorătoare. Daca în noiembrie 2013 doar Teleorman şi Mehedinţi aveau o rata a şomajului mai mare de 10%, în decembrie patru judeţe au depăşit acest prag.

    În momentul de faţă, în Teleorman sunt disponibile doar 40 de locuri de muncă, conform ANOFM, adica 466 de candidaţi pe un singur post. Comparativ, în judeţul Cluj există 1.290 locuri de muncă la un număr de aproximativ 12.000 de şomeri, adică zece candidaţi pe post.

    Următoarele judeţe cu o rată a şomajului ridicată sunt, în ordine, Vaslui (10,5%), Alba (10,4%) şi Mehedinţi (10,2%).

    La polul opus se situează judeţul Ilfov, cu o rată a şomajului de doar 1,8%. Aici se află şi oraşul cu cea mai mică pondere a şomerilor (procentul somerilor din populatia stabila cu varsta intre 18-62 ani), Otopeni (sub 1%).

    Alte judeţe cu o rată a şomajului extrem de redusă sunt Timiş (1,9%), Arad (3,2%) şi Cluj (3,7%). În municipiul Bucureşti, rata şomajului a fost de 2,1% (date conform Institutului Naţional de Statistică pentru luna noiembrie 2013).

  • Ucraina, perla coroanei euroasiatice a ţarului Putin, prinsă între est şi vest

    Visul preşedintelui Vladimir Putin de a recrea un imperiu sovietic este pus la încercare pe străzile din Kiev. Sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor omului şi a deciziei guvernului ucrainean de renunţa în ultimul moment la semnarea unui acord de asociere cu UE, care ar fi întărit legăturile cu spaţiul european, în detrimentul celor cu Rusia.

    Demonstraţiile din Ucraina sunt o umilinţă pentru Putin, dar şi o ameninţare, scrie Bloomberg. Pre-şedintele rus a lăudat în mod repetat legăturile culturale şi istorice profunde dintre Ucraina şi Rusia, dar descoperă din nou zeci de mii de ucraineni care preferă să înfrunte cu încăpăţânare gerul şi bastoanele poliţiştilor pentru a nu lăsa ţara să alunece şi mai mult în sfera de influenţă rusească.

    Revolta proeuropeană a populaţiei din Ucraina ameninţă viziunea lui Putin pentru rolul Rusiei în lume. Principalul obiectiv al politicii sale externe este crearea unei sfere de influenţă pentru Rusia, acoperind cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Ucraina – cu o populaţie de circa 45 de milioane de locuitori, teritoriu întins, resurse econmice şi legături istorice cu Rusia – ar trebui să fie perla acestei coroane. Contează mult mai mult comparativ cu Republica Moldova sau Belarus, scrie cotidianul Financial Times. Dacă ucrainenii lasă Rusia pentru Occident, visul de politică externă al lui Putin se prăbuşeşte.

    Bătălia reală pentru Ucraina este încercarea lui Putin de a-şi întinde dominaţia economică asupra vecinului său de la vest, afirmă Timothy Ash, economist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group. Putin, care a descris prăbuşirea din 1991 a Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului al 
XX-lea, se foloseşte de arma energiei pentru a ancora Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus într-un bloc condus de Rusia, după două decenii de avans al Vestului. Ucraina, ruta a jumătate din exporturile de gaze natural ruseşti către Europa, se confruntă cu o alegere – gaze mai ieftine şi acces în continuare la pieţele tradiţionale sau legături mai strânse cu economia uriaşă a UE, proiect mai dificil pe termen scurt, dar cu perspective mai bune pe termen lung.

    Protestele ucrainenilor au început după ce preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a revenit de la o întâlnire cu Putin, desfăşurată la 20 noiembrie, la Moscova. Guvernul anunţa a doua zi că nu va mai semna un acord cu UE prin care s-ar fi renunţat la aproape toate tarifele de import pentru Ucraina. Rusia ameninţase, anterior, că va răspunde cu taxe de import sporite dacă Ucraina semnează pac-tul cu UE.

  • Unui tânăr francez obez i-a fost interzis accesul în avion, pe pachebot şi în trenurile Eurostar

     Kevin Chenais, în vârstă de 22 de ani, care cântăreşte 230 de kilograme, a ajuns marţi dimineaţa la Londra împreună cu părinţii, de la New York, la bordul unui avion aparţinând companiei Virgin Atlantic.

    Tânărul era blocat împreună cu părinţii în Statele Unite de la sfârşitul lui octombrie, din cauza refuzului companiei British Airways de a-l transporta, din motive de “securitate”.

    Suferind de o dereglare hormonală, el este tratat de mai mulţi ani de Mayo Clinic, cu sediul principal la Rochester (Minnesota, nord). El se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile cu motor şi are nevoie aproape în mod permanent de oxigen şi să fie supravegheat medical.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul bijutierilor din România: “Clasa politică vrea să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci”

    “A fost o mişcare demagogică prin care clasa politică a vrut să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci”, este părerea lui Alessandro Amato, italianul care deţine în România magazinele Cellini, Swarovski, Gucci şi Paul & Shark, în ce priveşte măsura guvernului de a introduce acciza pe lux ca metodă de a contrabalansa reducerea TVA la pâine. Sodo Migliori, compania care administrează mărcile Cellini, Swarovski şi Gucci, cu o cifră de afaceri estimată la 21 de milioane de euro, este una dintre cele mai mari care vor fi afectate de măsura de accizare a produselor de lux, care prevede ca pentru bijuteriile din aur să se plătească o taxă de un euro/gram la aurul de 14 K şi de doi euro/gram la aurul care depăşeşte această valoare. Excepţie de la această regulă fac verighetele. Astfel, un gram de aur tranzacţionat la bursa din Londra costă circa 40 de dolari, dar pe rafturile retailerilor autohtoni ajunge să îşi dubleze valoarea. Între lingoul de aur şi colierul cumpărătoarelor intervin costurile de prelucrare, valoarea impusă de brand, taxa pe valoare adăugată şi noua acciză pe lux.

    Cumulat cu celelalte produse catalogate ca fiind de lux de către Ministerul Finanţelor Publice, taxa ar aduce statului circa un milion de euro, potrivit reprezentanţilor pieţei, sumă care nu compensează gaura de 25 de milioane de euro rezultată din reducerea TVA la pâine, argumentul dat în scrisoarea de intenţie către FMI. „A fost o soluţie care a venit peste noapte şi care nu a făcut decât să copieze vechiul sistem de accize, care este aplicat şi în Republica Moldova„, spune Amato. El adaugă că România este singura piaţă din Uniunea Europeană unde sunt aplicate accize pe bijuteriile de lux. Acestea au mai existat până în 2010, dar au fost eliminate pentru a evita declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României şi aplicarea unor sancţiuni. Italianul este implicat în prezent în procedurile birocratice care ţin de introducerea acestei taxe, pe care le numeşte „hârţogărie inutilă”.

    „Este un chin. Pentru a face importul de bijuterii trebuie să plătim acciza în avans, iar aceasta nu mai depinde doar de Ministerul Finanţelor, ci şi de Direcţia Generală a Vămilor. Au apărut deja probleme referitoare la socoteli, documentaţie, personal la ghişeu care nu are timp pentru noi şi care întârzie acordarea autorizaţiei.„ Procedura despre care vorbeşte Amato este explicată de Daniela Zar, tax senior manager în cadrul ZRP Tax: comercianţii de bijuterii au obligaţia de a se înregistra ca plătitori de accize la autoritatea competentă, o acţiune destul de anevoioasă. În plus, retailerii au obligaţia de a plăti accizele înainte de a vinde produsele, fapt ce va afecta în mod negativ situaţia lichidităţilor firmelor.

    „Legea se aplică teoretic de la 1 septembrie, dar timp de o lună nu am putut reînnoi stocurile din cauza aprobărilor pe care trebuia să le primim de la autorităţi, acestea nefiind pregătite pentru introducerea taxei„, descrie şi Andreea Ioniţă Loukas, director general la Micri Gold, primul boutique de bijuterii de lux deschis pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 2 milioane de euro.

  • Coşmarul angajaţilor RATB: Vara suportăm o căldură de 50 de grade. Lucrăm în ture de câte nouă ore zece zile la rând. Multi şoferi sunt la a doua sau a treia căsătorie

    “Ultima mărire salarială a avut loc în anul 2008 , în urma negocierilor colective din 2010 şi 2011 s-au pierdut unele drepturi şi facilităţi ,de natură salarială, dar şi de altă natură”, susţine A.M., angajat al RATB.

    Un şofer al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) poate câştiga un salariu de aproape trei ori mai mare faţă de salariul mediu din România, potrivit datelor publicate pe siteul regiei.

    “Vara suportăm o caldură de peste 50 de grade, lipsa grupurilor sanitare, lipsa pauzelor de masă. Facem ture de 8-9 ore zilnic, cu muncă neîntreruptă de 7-10 zile. Conducătorii de vehicule nu au viaţă de familie, fiind obligaţi să muncească sâmbăta, duminica şi de sărbătorile legale. Din aceste motive, mulţi conducători de vehicule sunt la a doua sau chiar a treia căsătorie”, mai spune A.M.

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de 3.507 lei şi bonuri de masă în valoare de 93 de lei. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    RATB a cheltuit pe salarii 366 de milioane de lei (peste 80 mil. euro) în 2012. În plus, 110 milioane de lei (25 mil. euro) s-au îndreptat către alte cheltuieli de personal, iar 19,5 milioane de lei (4 mil. euro) pe tichetele de masă.

    RATB are un total de 10.910 angajaţi, dintre care 6.000 sunt şoferi în depouri şi autobaze, 1.000 lucrează în reparaţii, iar 1.800 în structuri subordonate directorului general.

  • Coşmarul angajaţilor din România: „Birourile open space sunt pentru productivitate ca frâna de mână pentru maşina în mers

    ÎNCERCAREA COMPANIILOR DE A ÎNCURAJA MUNCA ÎN ECHIPĂ ŞI, DECI, stimularea creativităţii angajaţilor prin „obligarea” acestora să lucreze în birouri de tip open space a afectat negativ capacitatea de concentrare a angajaţilor – arată un studiu recent realizat de compania de design Gensler. Cercetarea, realizată pe un eşantion de peste 2.000 de angajaţi din companii cu domenii de activitate diferite, arată că locuri de muncă eficiente includ atât spaţiile închise, liniştite, cât şi zonele „de colaborare„, în care angajaţii au posibilitatea să lucreze împreună, dar numai dacă doresc, scrie The Wall Street Journal.

    „Căştile wireless pe care le-am primit cadou recent au fost un lux pentru productivitate. Am un coleg care rezolvă toate problemele prin telefon, de zici că nu ştie să folosească e-mailul, iar alţi colegi vorbesc prea multe lucruri personale, mi-a ajuns”, spune Laura, angajată într-o firmă de IT de pe piaţa locală. Mai în glumă, mai în serios, specialiştii vorbesc deja despre faptul că „noii pereţi” din birourile de tip open space au devenit căştile, fără de care unii angajaţi nu se pot concentra deloc pe sarcinile de la serviciu, preferând muzica în locul discuţiilor.

    UN REZULTAT SURPRINZĂTOR AL CERCETĂRII GENSLER ARATĂ CĂ ANGAJAŢII DEDICĂ MAI MULT TIMP ACTIVITĂŢILOR CARE LE SOLICITĂ CONCENTRAREA, cum ar fi cititul mail-urilor sau scrierea de linii de cod, mai mult decât în anii precedenţi, deşi, paradoxal, noile modalităţi de organizare a birourilor erau menite să stimuleze munca în echipă şi, astfel, activităţile să se fie făcute mai rapid. Cercetătorii au constat însă că scăderea puterii de concentrare conduce la o creştere a perioadei în care angajaţii duc la bun sfârşit sarcinile complexe.

    „Birourile open space pentru productivitate sunt ca frâna de mână pentru maşina în mers. Principala problemă a birourilor de tip open space este că timpul petrecut de un angajat neîntre-rupt pe un subiect anume este fărâmiţat. Acest fapt duce la întârzieri în încheierea unor sarcini ce necesită concentrare: bugete, rapoarte, planuri, rezolvări de probleme, pregătirea unor prezentări, şi generează adeseori rezultate mai slabe decât dacă oamenii s-ar fi putut concentra în linişte pe subiectele respective„, explică Octavian Pantiş, managing director al firmei de training TMI Training&Consulting.

    De asemenea, studiul Gensler arată că şi angajaţii suficient de norocoşi încât să aibă propriile birouri, „închise„, trebuie să se confrunte cu momente de întrerupere „digitale„. Studiul mai arată că doar 54% dintre angajaţii cu birouri private au spus că lucrează într-un mediu propice pentru activităţi care presupun concentrare efectivă, în timp de 38% dintre aceştia spun că adesea momentele lor de concentrare sunt întrerupte de ceilalţi.

    DACĂ VOR SĂ FACĂ O MUNCĂ DE CALITATE, OAMENII VIN MAI DEVREME, stau mai târziu sau vin sâmbăta, pentru a putea lucra în linişte. Unii dintre clienţii noştri au grupat oamenii în open space nu după departamente, ci după «cine cu cine are treabă»  – adică unii dintr-un departament stau lângă unii din alt departament şi lângă alţii din altă parte pentru a putea comunica mai uşor pe proiectele comune pe care le desfăşoară. Este un mod de a direcţiona zgomotul de fond spre ceva util„, mai spune Pantiş.

    Angajaţii tineri, în special cei din generaţia Y, născuţi după 1980, sunt mai interesaţi să înveţe de la colegii lor şi să acumuleze mai multe cunoştinţe de la cei mai experimentaţi prin comparaţie cu angajaţii mai în vârstă, arată alte cercetări. Astfel, spaţiile deschise ar trebui să fie o modalitate de a sprijini învăţarea şi oportunităţile de mentorat.
    „Tinerii angajaţi vor performa cel mai bine într-un spaţiu care le va reflecta valorile şi unde se vor simţi liberi în a interacţiona şi a se exprima. Nevoia de socializare este puternică, de aceea locurile informale de întâlnire vor fi locul de naştere a celor mai creative idei, dar şi o oportunitate de a realiza un «teambuilding de 5 minute»„, spune Oana Sîrbu, associate în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

  • Google s-a îndrăgostit

    Desigur, aplicaţiile standard Android – fie de la Google, fie de la terţi – funcţionează în continuare, dar rămâne totuşi senzaţia că Facebook a „deturnat„ sistemul de operare dezvoltat de Google. Iar cum Google concurează cu Facebook în zona reţelelor de socializare, toată lumea se întreba cum va reacţiona Google ca să-şi apere interesele.

    În fine, am aflat şi poziţia Google prin vocea preşedintelui Eric Schmidt, prezent zilele trecute la conferinţa „Dive into Mobile„ organizată de AllThingsD. Spre surprinderea (şi dezamăgirea) participanţilor, Schmidt s-a declarat mai mult decât încântat de aplicaţia rivalilor: „I think it’s fantastic – I love it„. Apoi a lăudat virtuţile filozofiei open source, care încurajează creativitatea şi experimentul. Un jurnalist de la Business Insider nu s-a mulţumit cu această declaraţie de dragoste şi a insistat, întrebându-l pe Schimdt ce-i va împiedica pe cei de la Google să îndepărteze aplicaţia din magazinul online Google Play dacă aceasta se va dovedi prea populară. Unii spun că întrebarea l-a deranjat (s-au poate l-a plictisit), dar răspunsul a fost cel aşteptat: „Ar fi contrar angajamentului nostru public şi religiei noastre„.

    Pare foarte clar, dar nu e atât de simplu. E posibil ca Google să nu se teamă prea mult de o eventuală popularitate a Facebook Home. Pe Google Play, aplicaţia a primit un scor sub-mediocru (2,2 din maximul 5) şi circa jumătate dintre cei care au notat-o i-au dat scorul minim. Criticile principale sunt două: ucide bateria şi este extrem de intruzivă. Părerea generală este că va fi instalată doar de cei mai „hardcore„ utilizatori ai Facebook. Pe de altă parte, chiar dacă ar câştiga popularitate, Google nu iese neapărat în dezavantaj, pentru că unele servicii de la Google nu au rival sau măcar un echivalent la Facebook. Utilizatorii vor folosi cu siguranţă motorul de căutare (care este principala sursă de venituri pentru Google), hărţile şi sistemul de navigaţie, YouTube şi chiar aplicaţiile de birotică reunite de Google Drive.

    Chiar şiîn privinţa concurenţei reţelelor de socializare, situaţia ar putea fi mai relaxată decât îşi închipuie lumea, pentru că nici Facebook, nici Google Plus nu-şi racolează utilizatorii prin aplicaţiile de pe mobile.
    Există însă şi un motiv mai ascuns pentru care Google arată atât de multă bunăvoinţă pentru Facebook Home: câtă vreme este acceptat pe Google Play, Facebook nu are niciun interes să adopte o linie de dezvoltare proprie (un „fork„) şi va prefera să meargă pe linia oficială de Android. Cu toate acestea, Jason Perlow de la Zdnet este convins că excluderea aplicaţiei de pe Play Store este inevitabilă.

    Mai devreme sau mai târziu, Facebook va încerca să o monetizeze, iar aceasta implică introducerea în Home a unui sistem de plăţi care ocoleşte Google Play. Dar această practică încalcă termenii de utilizare ai magazinului virtual. Chiar şi o politică mai agresivă în privinţa publicităţii ar conduce la acelaşi deznodământ. Odată exclus, Facebook îşi va desprinde propria linie de dezvoltare, exact cum au procedat Amazon şi B&N cu tabletele Kindle şi respectiv Nook, adică va avea o variantă de Android incompatibilă cu aplicaţiile standard. Simplu spus, platforma Android va deveni şi mai fragmentată decât este deja.

    Dar nu este sigur că Facebook şi-ar dori aşa ceva, pentru că ar intra în conflict cu fabricanţii. În primul rând, Samsung îşi apără propria interfaţă, Touchwiz, cu care îşi individualizează produsele. LG vrea să îşi menţină poziţia privilegiată în raport cu Google (pe linia Nexus), aşa că nu va accepta aplicaţia Facebook. De Motorola nu mai vorbesc, aşa că singurul prieten ar rămâne HTC, dar acesta nu prea se simte bine.
    Între timp, Android a atins 1,5 milioane de activări pe zi, iar Eric Schmidt estimează că vor trece limita de un miliard înainte de sfârşitul anului. Nu e exclus ca în curând Android să fie mai popular decât Facebook.

  • Ascensiunea Înaltei Porţi: Turcia, între vis frumos şi coşmar

    AMBIŢIILE LIDERILOR POLITICI DE LA ISTANBUL VIZEAZĂ ASCENSIUNEA ŢĂRII ÎNTRE PRIMELE ZECE ECONOMII ALE LUMII ÎN URMĂTORUL DECENIU. Această ţintă face parte dintr-o serie de obiective propuse în 2011 pentru anul 2023, când Turcia va aniversa 100 de ani de la înfiinţarea Republicii.

    Economia a înregistrat o creştere de 8,5% în 2011, cea mai rapidă din Europa, după un avans similar în anul precedent. În 2012, PIB a urcat cu circa 3% în contextul crizei din zona euro, instabilităţii din regiune, dar şi al unor temeri privind supraîncălzirea economiei. Turcia a adoptat, în urma unei crize financiare în 2001, reforme economice semnificative, mai ales în sectorul bancar, care au permis acum ţării să reziste mai bine decât vecinii.

    După o “aterizare lină” anul trecut, FMI se aşteaptă la un avans de circa 3,5% în acest an. Insuficient însă atât pentru obiectivele măreţe ale liderilor turci, cât şi pentru a păstra sprijinul populaţiei, consolidate pe fundamentul succesului economic.Obiectivele Turciei, exprimate de premierul Erdogan în “Viziunea 2023”, sunt variate şi includ ţinte de îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale, precum şi de politică externă.

    Turcia vizează până în 2023 un PIB de 2.000 de miliarde de dolari de la aproape 800 de miliarde dolari în 2012, precum şi un PIB per capita de 25.000 de dolari şi un şomaj de 5%. În 2012, PIB pe cap de locuitor a fost de 10.500 de dolari, iar şomajul s-a apropiat de 10%.Guvernul speră ca forţa de muncă a ţării să urce la 30 de milioane în zece ani, de la 22,3 milioane în prezent. Populaţia a depăşit 75 de milioane de persoane în 2012, din care aproape o cincime trăieşte în Istanbul, cel mai mare oraş al ţării.

    Alte obiective prevăd dezvoltarea energiei regenerabile, construcţia de centrale nucleare, aderarea la UE şi consolidarea poziţiei de lider regional, îmbunătăţirea substanţială a sistemului de sănătate publică, construcţia a 11.000 de kilometri de căi ferate şi 15.000 de kilometri de autostrăzi, precum şi venituri de 50 de miliarde de dolari din turism, cu atragerea a 50 de milioane de vizitatori. Turcia este cel mai mare producător auto din Europa, atrage investiţii străine importante, de peste 100 de miliarde de dolari în ultimul deceniu, şi reprezintă o destinaţie atractivă pentru capitaluri în contextul crizei zonei euro.

    Ascensiunea a fost în bună măsură legată de guvernul premierului Erdogan. De la preluarea puterii în urmă cu zece ani, guvernarea AKP a implementat reforme, a resuscitat o economie îndatorată masiv către FMI şi a reuşit să tempereze forţa politică a armatei. De asemenea, au fost reduse ratele taxelor pentru companii şi veniturile populaţiei.În pofida realizărilor, Turcia trebuie să facă mai mult pentru a liberaliza economia, confruntată cu riscuri substanţiale.

    Deoarece are o expunere mai redusă la criza datoriilor din Uniunea Europeană, Turcia a atras fonduri volatile importante ale investitorilor în căutare de refugii. Preţurile pe bursă au crescut, iar randamentele datoriei guvernamentale au scăzut. Această evoluţie a împins în jos dobânzile la creditele pentru companii şi populaţie, alimentând împrumuturi şi consum într-o măsură considerată execesivă de către unii experţi.Critici ai guvernului condus de Erdogan afirmă însă că acesta încearcă să menţină o rată de creştere ridicată bazată tot mai mult pe consum intern şi credit, legată de fondurile volatile care intră în Turcia.

  • Cuplul care a supravietuit tuturor dezastrelor naturale din ultimele luni

    Stefan si Erica Svanstrom si-au planificat luna de miere cu
    multe luni inainte. Au pornit cu stangul inca din momentul plecarii
    din Stockhol, Suedia, pe 6 decembrie. Au ramas blocati in Munchen,
    Germania, din cauza uneia dintre cele mai puternice furtuni de
    zapada care a lovit Europa.

    Impreuna cu fiica lor, au zburat apoi catre Caims, in Australia,
    zona lovita de unul dintre cele mai devastatoare cicloane din
    istoria continentului. Au fost nevoiti sa se adaposteasca intr-un
    centru comercial, impreuna cu alti 2.500 de oameni pentru mai bine
    de 24 de ore. “Copacii erau doborati la pamant, iar crengi enorme
    maturau strazile”, isi aminteste Stefan. “Am scapat la milimetru”,
    mai spune el pentru o publicatie suedeza.

    Urmatoarea destinatie a fost Brisbane, oras australiat puternic
    afectat de inundatii, motiv pentru care au decis sa strabata tara
    si sa ajunga la Perth, unde au dat peste alt dezastru, kilometri de
    paduri in flacari.

    Au fugit si de acolo, spre Christchurch, Noua Zeelanda. Norocul
    n-a fost nici aici de partea lor, pentru ca au ajuns la scurt timp
    dupa cutremurul cu magnitudine de 6,3 grade pe scara Richter, care
    a devastat orasul pe 22 februarie. “Cand am ajuns acolo, intreg
    orasul devenise zona de razboi. N-am putut vizita nimic, asa ca am
    continuat calatoria spre Japonia”, povesteste Erica Svanstrom.

    La doar cateva zile dupa ce au ajuns, Tokyo a fost zguduit de
    cel mai mare cutremur din istorie, stricandu-le pentru a sasea oara
    luna de miere.

    Au ajuns inapoi acasa pe 29 martie, dupa o vizita fara peripetii
    in China. “Stiu ca o casnicie trebuie sa treaca probe de foc, insa
    cred ca noi am trecut deja prin cele mai multe dintre ele”, spune
    Stefan Svanstrom. “Am trecut prin mult prea multe catastrofe”,
    adauga acesta.

    Despre tanarul cuplu suedez e putin spus ca au avut parte de
    foarte mult ghinion. Au fost de-a dreptul urmariti de dezastre
    naturale. “E atat de absurd incat nu ne mai ramane acum decat sa
    radem”, spune Erica Svanstrom.