Mirabela Miron, alături de soţul ei, conduce grupul de firme Avisso, cu activităţi de consultaţă în afaceri, contabilitate, dar şi, mai nou, în sport şi în producţia de pahare de hârtie. ”Predam la Suceava, dar mi-am dat seama că asta nu era pentru mine. Am ajuns să lucrez la o firmă privată pe partea de contabilitate“. A lucrat acolo timp de un an şi jumătate apoi ”dintr-un implus“ a decis să-şi înfiinţeze propria companie de contabilitate. Despre trecerea de la geografie la cifre spune că nu a fost dificilă, deoarece a fost studentă la Facultatea de economie şi ”de când eram mică îmi doream să fac contabilitate“.
împreună cu soţul ei a început afacerea într-un apartament, cu puţin timp înainte de criză; spune că momentul de declin economic nu i-a influenţat, ”deoarece eram o firmă mică şi aveam mai multă stabilitate decât o corporaţie“. A început cu servicii de contabilitate, apoi paleta de servicii s-a extins către audit, expertiză şi consultanţă financiară, consultanţă în management strategic, consultarea şi optimizarea de costuri; ”în plus, negociem cu fonduri de investiţii atunci unde este cazul pentru clienţii noştri“, spune Miron. în prezent, antreprenoarea spune că au între 350 şi 400 de clienţi, majoritatea fiind IMM-uri; de obicei, cu multinaţionalele lucrează pe proiecte punctuale. Fiecare companie este interesată de diferite servicii, dar cel mai utilizat este cel de consultanţă fiscală şi verificare a contabilităţii.
Grupul Avisso este format din mai multe firme, care oferă servicii de consultanţă de afaceri, contabilitate; afacerile se vor extinde şi cu o sală de fitness aflată în Iaşi, care va fi inaugurată în noiembrie, dar şi o fabrică de pahare de carton în Vaslui. Cifra de afaceri pe tot grupul în 2016 a fost de 1,5 milioane de euro, potrivit Mirabelei Miron. în Iaşi este centrul principal al Avisso, pentru care lucrează peste 50 de oameni plus colaboratori; în urmă cu două luni compania a făcut pasul şi spre Capitală, deschizând un birou în Bucureşti unde lucrează patru oameni. ”în Bucureşti lucrăm foarte mult cu colaboratori, o parte din muncă o facem în Iaşi.“ Ambiţiile ei nu se opresc aici şi vrea ca în trei ani să deschidă o filială şi la Cluj.
Deschiderea unei fabrici de carton de o firmă specializată în contabilitate şi consultanţă de afaceri poate părea bizară, dar oportunitatea s-a invit în urma unui concurs de idei de afaceri realizat de Avisso. ”Unul dintre câştigători a venit cu această idee şi neavând susţinere financiară am intrat noi ca parteneri. El se ocupă de management, noi de finanţare. Nu mai am timp să fac şi pahare de carton“, mărturiseşte râzând Mirabela Miron. Deschiderea fabricii este plănuită pentru acest final de an.
De asemenea, Mirabela Miron spune că un efect pozitiv al crizei este că a dispărut tipul ”antreprenorului care le ştie pe toate“, iar acum afacerile se bazează foarte mult pe echipă, pe colaborare, pe flexibilitate. Cu toate acestea, menţionează ea, încă mai există oameni de afaceri cărora le este frică să delege, să aibă încredere în oameni. Principalele dificultăţi cu care se confruntă mediul antreprenorial românesc, în opinia Avisso, sunt cadrul fiscal instabil, provocările pieţei forţei de muncă, lipsa de predictabilitate şi crizele politice succesive. Ca soluţie, ea propune un grad mai mare de implicare din partea camerelor de comerţ, ”să fie unite şi să facă presiune pe guvern“. De asemenea, ea face un apel la mediul de afaceri să se implice mai mult: ”Să devină membri ai camerelor de comerţ, să vină cu propuneri concrete vizavi de ce au ei nevoie şi să deschidă un dialog cu guvernul, să facă proiecte de lege şi să-şi rezolve situaţia“, spune ea.
Apetitul românilor pentru antreprenoriat creşte tot mai mult, însă la fiecare firmă de succes alte zeci eşuează. în calitate de consultant de afaceri, Mirabela Miron a întâlnit sute de firme de-a lungul anilor; unele au crescut de la un an la altul, iar altele au dispărut. Ce calităţi şi ce defecte au antreprenorii români? Care sunt lucrurile pe care un antreprenor ar trebui să le facă la început?
Miron spune că românilor le lipseşte educaţia antreprenorială şi determinarea de a reuşi ”şi un pic de realism pentru că nu poţi face afaceri fără niciun ban în buzunar sau fără o doză de risc“. în acelaşi timp, vede că tinerii sunt inteligenţi, se adaptează uşor, sunt creativi şi ”dacă sunt sprijiniţi, pot să dezvolte idei inovative care să producă bani“. Ea îi recomandă unui absolvent de facultate să parcurgă o perioadă de cel puţin 3-5 ani în domeniul său de activitate, timp în care să-şi însuşească necesarul minim de cunoştinţe în zona financiară şi economică. ”înainte de a lansa o afacere trebuie să ştii ce faci. Să ai experienţă în mediul respectiv. Dacă vrei să-ţi lansezi o patiserie, atunci fă nişte prăjituri şi vezi cum e“, spune ea.
Organizaţiile de tip IMM sunt obligate să acorde o atenţie deosebită managementului financiar, cel care poate face adeseori diferenţa între profit şi faliment, potrivit Mirabelei Miron. Un cashflow cu probleme duce la crize, iar atenţia este distrasă de la activitatea de bază. Ea recomandă externalizarea unor astfel de servicii.
O afacere de succes trebuie să înceapă cu un plan de afaceri bine pus la punct. ”Acesta indică antreprenorului în ce moment al dezvoltării afacerii sale se află, îl ajută să monitorizeze progresul acesteia şi în egală măsură are scopul de a atrage surse de capital pentru investiţii sau de a obţine credite bancare“, explică antreprenoarea. De asemenea, ea punctează faptul că un plan de afaceri bun trebuie să evidenţieze foarte clar ideea afacerii, ce resurse sunt necesare, care sunt cheltuielile directe prevăzute, resursa umană implicată.
Totuşi o problemă cu care se confruntă tot mai multe start-up-uri din România este lipsa finanţării, dificultatea de a găsi metode de finanţare pentru a putea creşte. ”Pentru un start-up poţi face un credit de nevoi personale, cum am făcut şi eu, ori poţi împrumuta de la părinţi şi începi cu paşi mărunţi, dar siguri. Un credit de 10.000 de euro nu cred că este foarte greu de obţinut“, este de părere Mirabela Miron; adaugă că un posibil finanţator este întotdeauna interesat de momentul când va putea să facă exit şi de rata de sustenabilitate a investiţiei sale. ”De aceea, se va uita cu atenţie la rezumatul executiv al planului, la management, marketing şi la aspectele financiare ale businessului. Ca partener de afaceri, acesta este interesat de potenţialul de creştere şi de oportunităţile pe care le oferă firma, se va uita atent la suma care trebuie investită, expunerea economică pe care o implică, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare.“
Şi listarea la bursă ar putea fi o soluţie de autofinanţare pentru firmele româneşti, dar nu o metodă foarte populară pe plan local. ”Firmele sunt reticente din cauza faptului că nu ştiu foarte bine ce înseamnă mecanismul listării la bursă, dar este foarte important şi modul în care ai crescut până să ajungi acolo“, spune fondatoarea Avisso. Ea este de părere că în următorii ani bursa va deveni un concurent bun pentru bănci în ceea ce priveşte finanţarea afacerilor.
în prezent, doar 44.000 din cele 450.000 de firme existente în România sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea băncilor, potrivit Avisso; în plus, instituţiile sunt interesate să vadă în proiecţiile financiare capacitatea unui business de a economisi.
”Economisirea face dovada unor sume disponibile după ce-ţi achiţi toate cheltuielile curente. Adeseori, acea sumă reprezintă valoarea ratei lunare pe care banca va considera că firma ta şi-o poate permite„, încheie Mirabela Miron.
