BusinessMagazin

Tag: Consultant

  • C&W Echinox: Numărul de angajaţi din clădirile de birouri moderne din Bucureşti poate ajunge la 270.000 pȃnă la finalul anului

    „După cum se poate observa din raportul nostru, numărul angajaţilor care lucrează ȋn clădiri de birouri clasa A şi B este ȋn continuă creştere. În condiţiile ȋn care disponibilitatea forţei de muncă este redusă, chiriaşii sunt din ce ȋn ce mai interesaţi să ocupe spaţii de birouri ȋn clădiri care să-i sunsţină ȋn demersul lor de a atrage şi a reţine angajaţi talentaţi. Astfel proprietarii şi firmele care administrează clădiri de birouri, ȋncep să fie şi ei implicaţi ȋn procesul de atragere de noi talente şi retenţie a angajaţilor existenţi, propunând de exemplu pentru zonele comune un design interior modern cu spaţii colaborative, creând astfel o atmosferă animată care să ȋncurajeze interacţiunea ȋntre diferite departamente. Un alt exemplu ar fi diversificarea serviciilor oferite, pe lângă cele tradiţionale (restaurante, spaţii comerciale, etc.) proprietarii iniţiează o serie de activităţi sportive sau de divertisment care să dezvolte şi să fixeze concepul de micro-comunitate”, spune Mădălina Cojocaru, partner, office agency C&W Echinox.

    Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă ȋn continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne. Astfel, un număr de aproximativ 52.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera Sud, circa 45.000 ȋn zona Barbu Văcărescu – Floreasca, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.500, cele trei zone concentrând 63% dintre angajaţii clădirilor moderne de birouri din Bucureşti.

    Calculul numărului de angajaţi este realizat ȋn funcţie de destinaţia fiecărei zone de birouri şi de rata de ocupare ȋnregistrată pentru fiecare zonă la finalul primului semestru din 2018. Clădirile de birouri cu cea mai mare rată de metri pătraţi per angajat sunt situate ȋn special ȋn zona centrală şi CBD (Central Business District – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle), care găzduiesc ȋn special sedii de firme din sectoare precum consultanţă, asigurări şi servicii bancare sau din domeniul farmaceutic.

    Cea mai mică rată de metri pătraţi per angajat rămâne ȋn continuare zona Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), zona de birouri dedicată operaţiunilor de back-office, fiind o destinaţie aleasă ȋn special de companiile care oferă servicii de outsourcing. Departamentul de birouri al companiei Cushman & Wakefield Echinox a ȋnchiriat ȋn prima jumătate a anului 2018 spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 30.000 de metri pătraţi ȋn clădiri de birouri din Bucureşti şi din ţară.

  • Coldwell Banker România a anunţat deschiderea unui birou în Constanţa

    Peste 25.000 de locuinţe au fost finalizate în Constanţa şi împrejurimi în ultimii 11 ani, aceasta fiind a treia piaţă rezidenţială din România, după Bucureşti şi Cluj – Napoca

    Prin această inaugurare, compania a ajuns astfel la şapte birouri, dintre care patru în Capitală – două dedicate preponderent pieţei rezidenţiale şi două sectorului corporate, şi câte unul în Braşov (Coldwell Banker Alpin) şi Cluj – Napoca (Coldwell Banker Transilvania). Investiţia în deschiderea noului birou s-a ridicat la peste 100.000 de euro, incluzând şi bugetul de funcţionare necesar pentru următoarele şase luni.

    „Lucrăm în mod activ la consolidarea şi extinderea activităţii atât în Bucureşti cât şi în principalele oraşe din ţară, beneficiind de expunerea internaţională a Coldwell Banker şi având cereri de la numeroşi jucători activi pe piaţa imobiliară locală. Constanţa este a treia piaţă rezidenţială regională din România după Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu peste 25.000 de locuinţe livrate în perioada 2007 – 2017 potrivit statisticilor oficiale şi cu noi vârfuri înregistrate în ultimii ani. În plus, cererea de servicii profesionale a crescut semnificativ pe segmentele spaţiilor logistice şi de birouri, care vor continua să se dezvolte în Constanţa în următorii ani”, afirmă Bogdan Voica, CEO Coldwell Banker România.

    Compania este unul dintre cele mai mari consultanţi imobiliari activi pe piaţa locală, înregistrând o cifră de afaceri cumulată de 5,3 milioane de euro în 2017 şi fiind consultantul şi agentul exclusiv a peste 15 proiecte rezidenţiale, cumulând peste 10.000 de locuinţe planificate. Divizia de evaluări din cadrul Coldwell Banker România a evaluat în 2017 proprietăţi imobiliare cu o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro în timp ce divizia de property management administrează proprietăţi cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 150.000 metri pătraţi.

    „Constanţa are un potenţial fantastic de dezvoltare atât pe segmentul rezidenţial, cât şi în zona de office sau industrial. Ne aflăm într-un moment excelent pentru a oferta piaţa cu o echipă profesionistă de consultanţi imobiliari şi un birou care respectă standardele internaţionale ale mărcii. Echipa Coldwell Banker Constanţa numară în acest moment 6 consultanţi, din care 3 seniori cu peste 10 ani de experienţă în imobiliare şi vânzări, persoane care au gestionat proiecte de anvergură în Bucureşi şi marile oraşe”, afirmă George Botezatu, managing partner Coldwell Banker Constanţa.

     

     

     

     

  • Peste 1.600 de noi locuri de cazare au fost puse în ultimul an pe harta hotelieră de pe litoral în urma unor investiţii de zeci de milioane de euro

    Capacitatea de cazare din hotelurile de la mare a ajuns anul trecut la 65.000 de locuri, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), cu 1.650 de locuri mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul de turişti a atins un nivel record pentru ultimii zece ani, de 1,2 milioane de persoane.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Scandal provocat de o bancă după ce s-a aflat că aceasta îşi taxa clienţii chiar şi după moartea lor

    Cea mai mare bancă din Australia şi-a taxat clienţii cu diverse comisioane chiar şi după moartea acestora. Într-un anumit caz, taxele au fost aplicate timp de 10 ani după decesul clientului.

    Documentele prezentate recent în faţa unui complet de judecată arată cum Commonwealth Bank a primit, de-a lungul timpului, numeroase plângeri de la clienţi faţă de comisionarea unor servicii care nu se mai ofereau.

    Reprezentanţii băncii nu au făcut publice aceste lucruri până în 2014, la mai bine de 12 ani de la prima plângere primită.

    Unul dintre exemplele prezentate judecătorilor este grăitor: un consultant financiar a continuat să aplice până în 2015 taxe pe contul unui client în valoare de 780 de dolari pe an, în condiţiile în care ştia că deţinătorul contului murise în ianuarie 2004.

  • Scandal provocat de o bancă după ce s-a aflat că aceasta îşi taxa clienţii chiar şi după moartea lor

    Cea mai mare bancă din Australia şi-a taxat clienţii cu diverse comisioane chiar şi după moartea acestora. Într-un anumit caz, taxele au fost aplicate timp de 10 ani după decesul clientului.

    Documentele prezentate recent în faţa unui complet de judecată arată cum Commonwealth Bank a primit, de-a lungul timpului, numeroase plângeri de la clienţi faţă de comisionarea unor servicii care nu se mai ofereau.

    Reprezentanţii băncii nu au făcut publice aceste lucruri până în 2014, la mai bine de 12 ani de la prima plângere primită.

    Unul dintre exemplele prezentate judecătorilor este grăitor: un consultant financiar a continuat să aplice până în 2015 taxe pe contul unui client în valoare de 780 de dolari pe an, în condiţiile în care ştia că deţinătorul contului murise în ianuarie 2004.

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii romani, cei mai activi cumpărători de terenuri în Bucureşti

    Suprafaţa totală a terenurilor tranzacţionate în Bucureşti la nivelul anului trecut a fost de 116 hectare, acesta fiind cel mai mare volum înregistrat în ultimii zece ani. Valoarea de tranzacţionare a acestor terenuri este estimată la 216 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de anul precedent.

    Firme controlate de investitori români, precum ERES, DVD Residential Imobiliare, Eden Capital Development, Impact, Exigent Development sau H4L Development, au realizat tranzacţii cu o valoare cumulată de 110 milioane de euro, contribuind cu aproape 51% la volumul total tranzacţionat. În timp ce investitorii locali s-au concentrat în principal pe terenuri pretabile pentru proiecte rezidenţiale, investitori străini precum GTC, Atenor şi Globalworth şi-au asigurat poziţii pentru noi proiecte de birouri în nordul şi vestul oraşului.

    Cu toate acestea, în volumul total tranzacţionat, cea mai mare pondere (aproape 42%) au avut-o loturile destinate proiectelor rezidenţiale situate în toate zonele oraşului, cu un accent mai ridicat pe zonele de nord şi vest. În total, anul trecut au fost tranzacţionate 48 de hectare pentru proiecte rezidenţiale în cadrul cărora pot fi construite 10.000-15.000 de locuinţe noi.

    Cu privire la segmentul de birouri, in 2017 au fost tranzacţionate cinci loturi de teren pe care pot fi construite noi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 200.000 de metri pătraţi.

    Cele mai importante tranzacţii cu terenuri destinate dezvoltării unor noi proiecte de retail sunt două foste fabrici – Policolor şi Industria Iutei – loturi achiziţionate pentru dezvoltarea unui parc de retail şi a unui magazin de bricolaj.

    Autostrada A1 rămâne cea mai atractivă zonă pentru segmentul logistic, întrucât CTP şi P3, doi dintre principalii proprietari şi dezvoltatori, au decis în 2017 să îşi consolideze poziţia prin achiziţii noi de terenuri. De asemenea, în zona Chitila, grupul polonez MLP a decis să revină pe piaţa locală prin achiziţionarea unui teren 18,8 hectare in vederea dezvoltării unui proiect logistic de 80.000 de metri pătraţi.

    Perspectivele pe piaţa imobiliară din Bucureşti rămân pozitive, însă numărul terenurilor mari din interiorul oraşului, cu acces facil la utilităţi şi mijloace de transport în comun, a început să se diminueze. Ratele de neocupare pentru proprietăţile de birouri, retail şi logistică au continuat să scadă în cursul anului 2017, reflectând o cerere durabilă şi constantă din partea chiriaşilor.

    „Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, sa intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa cinci-şase ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. 

  • Firma Cambridge Analytica, acuzată că a folosit ilegal datele utilizatorilor Facebook, a vrut să angajeze un consultant politic pentru campania PSD

    Consultantul politic britanic Rupert Wolfe Murray a declarat miercuri pentru agenţia The Associated Press că Mark Turnbull, un oficial de rang înalt din cadrul companiei de analize politice Cambridge Analytica, l-a contactat în august 2016.

    Rupert Wolfe Murray a prezentat un email pe care i l-ar fi trimis Mark Turnbull: “Ceea ce oferim este trimiterea unei echipe de două persoane în actuala echipă de campanie…, pentru a furniza consultanţă strategică şi asistenţă în mod activ în cursul campaniei…, în următoarele două-trei luni”.

    Wolfe Murray afirmă că a refuzat oferta deoarece el nu lucrează pentru partide politice.

    Nu este clar dacă firma Cambridge Analytica a avut vreun rol în alegerile parlamentare desfăşurate în România în decembrie 2016, câştigate de Partidul Social-Democrat (PSD) cu circa 46% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat Partidul Liberal, cu 20%, precizează agenţia Associated Press.

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Consultant: Indemnizaţia pentru mame ar putea scădea prin mărirea CAS, pe fondul revoluţiei fiscale

    „Indemnizaţia aferentă concediului medical pre şi post natal scade sau ar putea să scadă pentru că, în primul rând, cota de contribuţie de asigurări sociale în cuantum de 10,5% până în decembrie anul trecut, creşte – din ianuarie 2018 – la 25%. Avem astfel un procent mai mare care se datorează, ca urmare a transferului contribuţiei de asigurări sociale de la angajator la angajat. În al doilea rând, baza de calcul la care se aplică această cotă de contribuţie este crescută, pentru că salariul mediu brut pe economie a crescut, ajungând de la 3.131 de lei la 4.162 de lei”, a spus Claudia Sofianu, Partener, liderul diviziei Impozit pe venit şi Contribuţii sociale în cadrul EY România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul general al Aeroportului Otopeni a demisionat

    Bogdan Stelian Mîndrescu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) – care administrează aeroporturile Otopeni şi Băneasa – a demisionat joi din funcţie, au confirmat pentru Mediafax reprezentanţii companiei. Mîndrescu nu a precizat motivele care au condus la această decizie.

    La 20 aprilie 2017, în mandatul de premier al lui Sorin Grindeanu, Bogdan Mîndrescu a fost numit director general interimar de către Consiliul de Administraţie al CNAB, deşi ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, ar fi vrut ca Liviu Radu să rămână în funcţie.

    Bogdan Mîndrescu a mai fost, potrivit CV-ului publicat pe site-ul instituţiei, director de cabinet al ministrului Transporturilor, consultant la Inspur Shandong Group Co Ltd China (în perioada 2014-2015), consultant al directorului SRTV (în perioada 2013-2014), director economic la Pandor SRL (2012-2013) sau consultant de vânzări la Banc Post (2007-2008).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro