BusinessMagazin

Tag: conservare

  • În ultimii patru ani, Hamé şi-a dublat vânzările

    Hamé a început activitatea de producţie pe piaţa românească în 2005, odată cu preluarea fabricii de la fosta firmă Romconserv SRL.

    „România este singura ţară cu caracter latin din grupul Hamé Holding şi s-au facut eforturi susţinute de adaptare la specificul local”, declară Sorin Bozdog, general manager Hamé România SRL.

    Compania a dezvoltat local o serie de reţete, acoperind mai multe segmente din categoria conserve: conserve cu conţinut ridicat de carne (95% carne de porc şi 92% carne de vita), ready meal-uri ce au la bază reţete cu specific local (ardei umpluţi, sarmale, gulaş sau fasole cu costiţă/cârnăciori) şi pate de ficat fără coloranţi, conservanţi sau potenţiatori de gust.

    Hamé Holding este o companie internaţională cu sediul în Cehia, reprezentată în peste 40 de state din întreaga lume, cu 8 facilităţi de producţie în Cehia, una în Slovacia, una în Rusia şi una în România, axate pe produse alimentare conservate: pate, carne, legume, mâncăruri gata preparate, conserve de fructe, gemuri, siropuri, conserve de peşte, baby-food, ketchup, sosuri şi produse refrigerate: pate, mâncăruri gătite şi sandwich-uri.

    Hamé România este prezentă în zece categorii de produse, cele mai importante fiind cele din categoria de pate şi carne (pentru care Hamé deţine o unitate producţie la Caracal), conserve de peşte şi compoturi (categorie în care Hamé România deţine poziţia de lider de piaţă in reţelele moderne de comerţ conform Retail Zoom scanning data decembrie 2014). În România, portofoliul companiei include mărcile: Hamé, Antrefrig, Hamánek, Hangiţa, Cara, Corăbioara, Bucataru’ şi Vasco da Gama. Brand-ul Antrefrig a fost preluat de catre Hamé Holding în anul 2007 şi inclus în portofoliul Hamé România.

  • Fabrica de la Ţaga va ieşi din conservare şi îşi va relua producţia în câteva luni

    FrieslandCampina România a încheiat, astăzi, 29 august 2014, un acord cu  Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producţiei de la fabrica din Ţaga.

    Acordul oferă dreptul societăţii Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Ţaga, judeţul Cluj. Asociatul majoritar al societăţii este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someş Arieş.

    Fabrica de brânză din comuna Ţaga este deţinută de compania FrieslandCampina România şi se află în conservare de la 1 iunie 2013.

    Pentru a implementa un model de afaceri sustenabil, acordul prevede producţia Brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar şi a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.

    “Suntem extrem de bucuroşi că am reuşit, prin această soluţie inedită de business, să reluăm activitatea în fabrica de la Ţaga, o unitate unicat în Ardeal. În momentul în care am anunţat intrarea în conservare  a unităţii de la Taga, consumatorii, dar şi alti membri ai comunităţilor locale ne-au trimis numeroase mesaje prin care îşi exprimau regretul ca nu vor mai putea cumpăra Brânza de Năsal. Suntem mulţumiţi că Năsal Napolact va fi, în curând, disponibilă din nou pe piaţă. Ne aşteptăm ca producţia să fie reluată în câteva luni”, spune Cornel Cărămizaru, director de vânzări FrieslandCampina România.

    “Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investiţiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe reţetele şi tradiţiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Ţaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei şi este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susţinem procesul de producţie de aici”, a declarat Felix Arion, manager general AgroTransilvania Cluster.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze FrieslandCampinaş în portofoliul companiei se găsesc brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots.

    Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înfiinţată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someş Arieş. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii şi catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 50 de ferme, care cresc împreună peste 2.000 de vaci de lapte. Iniţiativa de a reuni în aceeaşi structură actori importanţi din sectorul agroindustrial clujean şi transilvanean îi aparţine Consiliului Judeţean Cluj. AgroTransilvania Cluster îşi propune să fie un pol integrator al dezvoltării durabile pentru sectorul agroindustrial transilvanean, fapt pentru care şi-a asumat misiunea de a promova şi implementa proiecte concrete, operarea fabricii de la Ţaga fiind unul dintre aceastea.

  • Rusia suspendă importul de conserve de fructe şi legume din Ucraina

     Autorităţile ruse au decis să “suspende importurile de legume, fructe şi peşte în conservă începând cu 29 iulie”, a anunţat agenţia veterinară rusă Roselhoznadzor, care vorbeşte despre “nereguli în materie de etichetare”.

    Rusia a decis deja vineri să limiteze importurile de produse lactate ucrainene, reproşându-le în special că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    Autorităţile ruse au interzis, la începutul lunii, produsele vegetale provenind din Ucraina în bagajele de mână sau în colete cu destinaţia Rusia, precum şi importul de cartofi ucraineni din cauza unor insecte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia interzice şi importurile la conserve de fructe şi legume din Republica Moldova

     Agenţia federală rusă Rospotrebnadzor a explicat că producătorii din Republica Moldova au încălcat legea cu privire la protecţia consumatorilor şi au fost descoperite “inclusiv nereguli legate de standardele de marcaj şi de identificare a producţiei, dar şi încălcări privind masa netă indicată pe ambalaj”, relatează Jurnal de Chişinău, în pagina electronică.

    Autorităţile de la Chişinău consideră că decizia de a impune aceste embargouri este generată de interese geopolitice, iar premierul Iurie Leancă a dispus autorităţilor în domeniu să pregătească, în regim de urgenţă, o analiză detaliată privind cadrul juridic care vizează relaţiile comerciale cu Rusia şi să vină cu propuneri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leonardo DiCaprio a donat 7 milioane de dolari pentru conservarea oceanelor

    Actorul Leonardo DiCaprio este cunoscut pentru implicarea în proiecte de protejare a mediului şi pentru faptul că este unul dintre cei mai ecologişti actori de la Hollywood. El a participa pe 17 iunie la conferinţa “Oceanele noastre”, organizată de departamentul de stat american, în cadrul căreia a promis să doneze 7 milioane de dolari, pe parcursul următorilor doi ani, pentru a ajuta eforturile de conservare a oceanelor.

    “Distrugem oceanul şi resursele sale vitale, şi doar pentru că nu putem observa de pe uscat toate aceste lucruri nu înseamnă că ele nu există”, a declarat actorul. “Aceste lucruri trebuie să se termine”.

    În cadrul galei “Oceanele noastre”, sumele strânse de organizatori au fost de aproape două miliarde de dolari.

    DiCaprio, nominalizat de cinci ori la premiile Oscar, a mai făcut de-a lungul timpului donaţii către grupări ce au ca activitate protejarea mediului. Actorul cunoscut pentru rolurile din “Titanic”, “Inception” sau “Marele Gatsby” are o avere estimată la 200 de milioane de dolari.

  • Bisericile de lemn din România, pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa

    Alături de aceste situri culturale din România, lista include obiective de patrimoniu din Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Rusia şi Serbia.

    Lista constituie un instrument important în ceea ce priveşte promovarea în rândul publicului a subiectului patrimoniului cultural ameninţat al Europei, a declarat Denis de Kergorlay, preşedintele executiv al Fundaţiei Europa Nostra, care finanţează parţial Banca europeană de investiţii (BEI).

    Federaţia paneuropeană pentru patrimoniul cultural Europa Nostra este o platformă reprezentativă care reuneşte 250 de organizaţii ce activează în domeniul patrimoniului cultural, din 50 de ţări din Europa.

    Anul acesta, pe lista obiectivelor culturale aflate în pericol se mai află Teatrul Bourla din Anvers (Belgia), cartierele istorice Dolcho şi Apozari din Kastoria (Grecia), citadela din Alessandria (Italia), clopotele Palatului naţional din Mafra (Portugalia), cartierul “social” din Cerniakovsk (Rusia), construit de arhitectul german Hans Scharoun în 1924, şi sinagoga din Subotica (Serbia).

    Lista siturilor culturale în pericol din Europa pentru anul 2014 a fost aleasă de consiliul director al Fundaţiei Europa Nostra din 11 obiective, selectate de o comisie consultativă internaţională, formată din experţi în istorie, arheologie, arhitectură şi finanţe. Nominalizările au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile şi de instituţii publice din toată Europa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată arta din spatele artei

    Victoria & Albert Museum din Londra a decis să deschidă un centru special dedicat conservării şi restaurării colecţiilor sale de ţesături şi articole vestimentare, care nu numai că le oferă specialiştilor spaţiu amplu şi condiţii mai bune de lucru, ci permite şi publicului curios să vadă obiectele şi experţii la lucru, cu condiţia să-şi programeze din timp vizita.

    Iniţiativa deschiderii centrului de conservare şi restaurare s-a bucurat de succes în rândul publicului, instituţia fiind deja vizitată de studenţi la design vestimentar, creatori de modă în căutare de inspiraţie, cercetători ori chiar pasionaţi de reconstituire istorică.

  • Restaurarea Arcului de Triumf, începută. Termenul de finalizare – martie 2015

     Consolidarea şi restaurarea monumentului Arcul de Triumf este făcută cu fonduri obţinute prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 şi are o valoare de 30.461.626, 92 de lei din care 19.534.718,59 de lei sunt fonduri nerambursabile. Din bugetul de stat au fost alocaţi alţi 8.475.402,65 de lei, iar 2.451.505,69 de lei reprezintă cofinanţarea Primăriei Capitalei.

    Lucrările de restaurare, consolidare şi conservare sunt efectuate de un consorţiu format din Romconstruct şi UTI, proiectul având termen de finalizare în martie 2015.

    “Din cauza vechimii sale precum şi a poluării deosebit de mari pe care o suportă acest monument istoric, ca urmare a traficului foarte intens din jurul său, piatra cu care este placat s-a degradat şi necesită lucrări de consolidare şi restaurare. Aceste degradări s-au amplificat şi din cauza unor disfuncţii ale coloanelor de apă pluvială ale construcţiei”, a declarat Bogdan Hreapcă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Franţei: Vreau ca Bucureştiul să-şi păstreze clădirile vechi, sunt excepţionale

     Ambasadorul Philippe Gustin a povestit că Bucureştiul a fost, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, “un paradis” pentru arhitecţi, întrucât erau bani mulţi din petrol şi a existat “o voinţă de a construi în mod vizibil, ostentativ şi astfel numeroşi arhitecţi au lucrat în România”.

    “Relaţiile dintre ţările noastre erau deja foarte strânse şi mai mult de jumătate din arhitecţii (60%) care au fost la Bucureşti, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, au studiat în Franţa, la Beaux Arts, sau erau francezi. Un procent mic, circa 10% erau francezi. Dar aceşti arhitecţi francezi, precum Paul Gottereau, au avut şansa de a construi marile clădiri ale Bucureştiului: Ateneul, CEC. Aceste clăduri care sunt foarte vizibile. Au fost şi arhitecţi germani în număr mai mare, au fost şi arhitecţi olandezi.

    Această clădire (reşedinţa Franţei) a fost construită de un arhitect olandez. Aceştia au fost mai numeroşi dar au realizat clădiri mai mici. Acest amestec, acest melting-pot de arhitecţi şi banii care au fost au dus la construirea acestui oraş care seamănă mult cu Parisul, şi ca urmare a faptului că în Bucureşti, un oraş nou, a fost copiat sistemul baronului Osman, cu bulevarde largi, şi asta a contribuit la renumele de Micul Paris”, a explicat Gustin faptul că Bucureştiul era supranumit în acea epocă “Micul Paris”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect al României la Bienala de la Veneţia, descalificat. Autorii sunt funcţionari publici ai Ministerului Culturii

     În urma concursului naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 14-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură (Bienala) de la Veneţia a fost desemnat câştigător pentru spaţiul expoziţional din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din oraşul italian proiectul “Creativitate – Conservare” al autorilor Ileana Maria Zbirnea (Kisilewicz), Dan Victor Kisilewicz şi Dobrin Laurenţiu Datcu.

    Potrivit sursei citate, selecţia s-a făcut cu respectarea condiţiei anonimatului, precizată în punctul 4 din regulamentul de concurs.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro