Ghana şi Coasta de Fildeş au luat în colimator mai multe companii din sectorul ciocolatei, acuzându-le că încearcă să evite o sumă fixă adăugată preţului pentru cacaua achiziţionată din cele două ţări, sumă menită să ajute la combaterea sărăciei fermierilor din Africa de Vest, relatează Financial Times. Acuzaţiile marchează o escaladare a conflictului dintre ţările cultivatoare de cacao şi industria dulciurilor.
Tag: conflict
-
Armenia şi Azerbaidjanul se acuză de continuarea atacurilor în Nagorno-Karabah
Confruntările militare continuă în Nagorno-Karabah, iar bilanţul a depăşit 500 de morţi.
Situaţia rămâne “foarte complicată”, a declarat premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, acuzând Azerbaidjanul şi Turcia că “nu vor să înceteze atacurile”.
La rândul său, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că “Armenia încearcă să atace conducte de petrol şi gaze”. “Dacă Armenia încearcă să preia controlul asupra conductelor de petrol şi gaze, pot spune că rezultatul va fi sever pentru ei”, a acuzat Ilham Aliyev într-un interviu acordat postului Haberturk.
Există temeri că Rusia şi Turcia ar putea fi atrase într-un conflict direct în Nagorno-Karabah.
Kremlinul a somat miercuri Azerbaidjanul şi Armenia să respecte acordul de încetare a confruntărilor.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat din nou Grupul Minsk o entitate din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) coprezidată de Rusia, SUA şi Franţa, că aplică în continuare “tactici de tergiversare” a soluţionării conflictului din Nagorno-Karabah. “Trebuie să finalizaţi negocierile şi să redaţi teritoriile proprietarilor de drept”, a spus Erdogan.
Conform organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Turcia, care susţine Azerbaidjanul, a transferat din Siria 1.200 de insurgenţi în Nagorno-Karabah, pentru a ajuta armata azeră. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de islamişti au părăsit Siria pentru a merge în Azerbaidjan.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a respins un apel al Statelor Unite, Rusiei şi Franţei de încetare a confruntărilor în regiunea Nagorno-Karabah, acuzând cele trei ţări că au neglijat zeci de ani conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă a etnicilor armeni, s-a desprins de Azerbaidjan în anii 1990, într-un conflict soldat cu circa 30.000 de morţi.
-
Cu ce probleme se confruntă cuplurile în pandemie?
Pandemia a venit nu doar cu presiuni pe sănătatea fizică a oamenilor şi asupra economiei, dar şi asupra relaţiilor de orice fel. cele mai afectate par a fi însă cele de cuplu. Cu ce probleme se confruntă cuplurile în pandemie, a povestit pentru Business MAGAZIN psihoterapeutul Oana Nicolau, cofondatorul clinicilor care îi poartă numele, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.
Tensiunile din cadrul cuplurilor se reflectă cel mai bine în evoluţia businessului Oana Nicolau: solicitările care vin din partea unor noi clienţi au crescut cu 20-30% din luna aprilie încoace, potrivit psihoterapeutului specializat pe probleme de cuplu.
În general, referindu-se la relaţiile de cuplu, a observat trei tendinţe într-un studiu pe care l-au făcut în această perioadă: „Pe de o parte, cuplurile care înainte de această pandemie aveau o relaţie bună, funcţională, sunt cuplurile care s-au conectat şi mai mult, pe seama acestui timp mai îndelungat pe care l-au avut împreună, acesta fiind aspectul pozitiv al acestei situaţii”.
Apoi, observă ea, mai există categoria cuplurilor care aveau dificultăţi înainte de pandemie, pe care nu încercau să le rezolve şi care în această perioadă s-au accentuat – au apărut conflicte majore, iar unele au dus şi la despărţiri. O a treia categorie o reprezintă cuplurile care aveau o relaţie bună, iar dintr-o dată, în perioada aceasta, au apărut conflicte între ei. „Aceasta se întâmplă foarte mult în rândul persoanelor din corporaţii – ei petreceau foarte mult timp la birou – 10 ore sau chiar mai mult timp zilnic, iar timpul petrecut efectiv acasă cu partenerul era foarte redus.”
Astfel, cei care se înţelegeau anterior pandemiei bine, dar acum au probleme, în general aveau puţin timp liber la dispoziţie pe care să îl dedice relaţiei: „Aveau 2-3 ore seara în care se ocupau de casă sau de copii, fiindcă petreceau puţin timp împreună, nici nu apucau să se certe foarte mult – ei ocupându-se de lucrurile acestea cotidiene mai degrabă. S-au trezit apoi în situaţia de a lucra de acasă, cu copiii având şcoala online, iar dintr-o dată şi-au dat seama că sunt multe lucruri nespuse, care deranjau şi la unul, şi la celălalt, astfel că au apărut neînţelegeri şi conflicte, acesta fiind motivul principal pentru care au apelat la psihoterapie”.
În timp ce la începutul relaţiei oamenii petrec foarte mult timp împreună şi caută să se cunoască, sunt duşi ulterior de viaţă în direcţii unde concentrarea scade în ceea ce priveşte relaţia de cuplu şi se mută pe obiective precum cariera, apoi copiii.
„De foarte multe ori se întâmplă ca ei să evolueze în moduri diferite, iar la un moment dat, cum s-a întâmplat în situaţia aceasta cu pandemia ajung să nu se mai recunoască unul pe celălalt”, spune psihologul.
Per ansamblu, ea observă că cei care anterior aveau o relaţie echilibrată, acum au o relaţie bună în continuare, în timp ce pentru cei la care nu exista o astfel de relaţie, pandemia a adus un semnal de alarmă, iar cei care şi-au dorit să meargă mai departe din rândul lor au apelat la terapie. Oferă ca argument în acest sens exemplul cabinetului său, unde, în perioada de pandemie – începând cu jumătatea lui aprilie, au primit numeroase solicitări din partea unor noi cupluri – anticipează că undeva la 27 de cupluri noi au intrat în această perioadă în cabinetul online, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când aproximativ 15 cupluri noi au venit în cabinetul său. -
Recomandare de film: Miliardele şi dramele aduse de acestea
Lansată în 2016, producţia HBO Billions a revenit cu cel de-al cincilea sezon în luna mai a acestui an. Serialul este o dramă (deşi pe alocuri putem spune că este şi o comedie a locurilor de muncă), axată pe lupta dintre miliardarul Bobby „Axe” Axelrod (Lewis), un titan al fondurilor de hedging, şi unul dintre cei mai buni procurori din New York – Chuck Rhoades (Paul Giamatti). După o alianţă neaşteptată între cele două personaje principale în cel de-al patrulea sezon, cei doi se întorc la lupta psihologică în cea mai recentă serie.
Noile episoade readuc în scenă intrigile din lumea politicii şi a finanţelor din New York (fiindcă, indiferent de geografie, cele două par să fie inseparabile). Iar dacă primele sezoane s-au concentrat pe ura dintre personaje şi pe setea lor pentru putere, acum ele se confruntă şi cu consecinţe ale acţiunilor lor iniţiale.
Sezonul se deschide cu o nuntă tensionată, unde Chuck şi soţia sa, Wendy, asistă la unirea tatălui lui Chuck cu o fostă amantă.
Într-un alt tablou, Axe încearcă o călătorie spirituală – un road trip cu motocicleta. Dramele personale sunt doar consecinţele adevăratului conflict al filmului.
Axe îl aduce de partea sa pe fostul angajat transformat în rival Taylor Mason (Asia Kate Dillon).
Geniul în matematică Taylor Mason este forţat de fapt să revină în firma lui Axe după ce eşuează în încercarea de a-şi lansa o companie rivală. Situaţia este bizară, în contextul în care Axe (cu ajutorul lui Rhoades) este cel care a sabotat planurile lui Mason.
La finalul sezonului anterior, Rhoades a realizat că tot ce este greşit în viaţa sa a fost cauzat de conflictul cu Axe, astfel că acum pare să fie mai hotărât ca niciodată să ia atitudine în direcţia eliminării acestuia. Noul jucător din acest joc de putere este Michael Prince (Corey Stoll), care este adus în scenă în „armura filamtropiei”. Este un oponent pe măsura averii, prestigiului şi ferocităţii de business a lui Axe. În plus, el vine cu imaginea imaculată a liderului ghidat de dorinţa de a face fapte bune.
După cum remarcă Axe la prima întâlnire cu Prince, „Oamenii ca noi trebuie să îi distrugă pe oamenii ca el”, iar asta îl ghidează pe parcursul următoarelor episoade.
Serialul aduce şi noi teme – după cele patru sezoane în care s-a concentrat pe răzbunare, acum seria se concentrează pe demolarea acestui comportament distructiv. Lupta pentru putere este evidenţiată astfel şi de unele teme secundare – spre exemplu, în unul dintre episoade este evidenţiată relaţia dintre taţi şi copii – dorinţa de putere a lui Axe rezidă în copilărie, ca urmare a abuzurilor şi abandonării de către tatăl său, când avea 12 ani.
Unde va înclina balanţa în această serie vom afla abia mai târziu, în contextul în care noul sezon va fi împărţit în două părţi din cauza unei opriri a producţiei cauzate de coronavirus, potrivit informaţiilor din presa internaţională.
Billions
Lansare: 17 ianuarie 2016
Gen: Dramă
Producători: Brian Koppelman, David Levien, Andrew Ross Sorkin
Actori: Paul Giamatti, Damian Lewis, Maggie Siff, Malin Akerman, Toby Leonard Moore
Durata unui episod: 54-60 de minute
Distribuţie: HBO -
Care este calitatea esenţială pe care Warren Buffet o caută la angajaţi. Nu angajează pe nimeni care nu o are
„Nu te obosi să angajezi pe cineva dacă nu are această trăsătură de caracter. Nu vei pune la îndoială un angajat vreodată dacă are această calitate”, spune Warren Buffett, investitorul cu o avere de peste 70 de miliarde de dolari, potrivit jurnaliştilor de la publicaţia americană inc.com.Potrivit articolului, chiar dacă Warren Buffett este cunoscut mai ales pentru înţelepciunea sa în materie de investiţii, CEO-ul Berkshire Hathaway a oferit şi câteva sfaturi esenţiale pentru atributele viitorilor angajaţi.
Buffett le-a redus la trei, dar unul singur nu este deloc negociabil dacă vrei să ai succes la locul de muncă.Buffet a spus:
„Cauţi în general trei lucruri la o persoană: inteligenţă, energie şi integritate. Şi dacă nu o au pe ultima, nu vă deranjaţi (să faceţi angajarea) doar pentru primele două”, ar fi spus omul de afaceri.
Iată motivele pentru care integritatea este importantă, mai ales pentru viitorii lideri:
1. Nu vor minţi: într-un studiu recent publicat de Checkster, 78% dintre candidaţii la joburi au recunoscut că au minţit sau ar fi minţit în legătură cu abilităţile şi experienţa lor într-un interviu de angajare.
Cu 8 din 10 oameni care au minţit în interviuri, şansele ca forţa de muncă să fie compusă din oameni cu energie, iniţiativă şi integritate, nu sunt prea bune.
De aceea Warren Buffett pune un preţ atât de mare pe integritate. Poate să dureze mai mult să angajezi persoana potrivită cu această mentalitate, dar şansele sunt, în final, ca timpul adăugat să fie o investiţie care ţi-ar salva compania.
2. Nu vor fura din companie: oamenii inteligenţi şi motivaţi care duc lipsă de integritate sunt cei predispuşi la a fura bani din companie, la a vinde informaţii din aceasta competitorilor sau la a pleca cu clienţii voştri după ei.
3. Se ţin de cuvânt: Joel Petereson, preşedinte al JetBlue, autorul cărţii Cele 10 legi ale încrederii, a spus că munca alături de oameni cu integritate va face ca lucrurile să se desfăşoare mai rapid, vei inova mai mult, ei fiind mai flexibili şi mai inovatori, de asemenea, este şi mai plăcut să lucrezi alături de ei.
„Să ai integritate înseamnă, printre alte lucruri, că distanţa dintre ceea ce urmează să faci şi ceea ce faci este mică”.
4. Sunt asertivi: conflictul este inevitabil; totuşi, mai degrabă decât să fii pasiv-agresiv şi o persoană care evită conflictele, este mai bine să le rezolvi, iar liderii cu integritate fug înspre „mijlocul furtunii”.
Sunt conştienţi de faptul că să mergi înspre conflict cu abilităţi de ascultare active pentru a înţelege cealaltă persoană este o soluţie mult mai rapidă faţă de a rezolva o problemă cu consecinţe negative sau faţă de a fugi de conflict. Aceasta este persoana pe care ar trebui să o angajezi. -
Războiul pe hârtie: Comparaţie între forţele militare ale României şi Iranului. Cum ar sta ţara noastră în cazul unui potenţial conflict
Pe hârtie, Iranul stă mai bine ca România în toate sectoarele care privesc războiul.
Atunci când vine vorba despre personalul militar, România deţine 70.000 de cadre active şi 50.000 de cadre în rezervă, în timp ce Iranul deţine 523.000 de cadre active şi 350.000 de cadre militare aflate în rezervă.
În cazul în care războiul dintre România şi Iran s-ar declanşa acum, ţara noastră ar putea recruta 9 milioane de oameni, iar Iranul aproape 40 de milioane(39,8 mil.).
Iranul continuă să domine România atât în privinţa efectivelor militare, cât şi împotriva maşinăriilor de război pe care le deţine.
În ceea ce priveşte flota şi războiul în aer, România deţine un total de 151 de aeronave, dintre care 33 sunt avioane de atac, 33 interceptoare şi niciun elicopter echipat pentru război. Restul aeronavelor care trebuie să acopere suma de 151 sunt aparate de zbor care sunt folosite în cazul unui război, dar nu pentru puterea lor de foc, acesta fiind cazul transportatoarelor.
Atunci când vine vorba despre lupta la sol, România deţine 717 tancuri, 1.400 de vehicule blindate şi 243 de lansatoare de rachete.
Pe plan naval, România deţine o flotă formată din 48 de ambarcaţiuni, dar nu deţine submarine, distrugătoare sau portavioane. Printre ambarcaţiunile deţinute se numără patru nave de tip Corvette şi cinci nave de patrulare şi trei fregate.
Flota aeriană militară a Iranului totalizează 509 aeronave, dintre care 142 interceptoare, 165 avioane de atac şi 12 elicoptere de atac. Ca şi în cazul României, celelate aeronave care formează flota sunt folosite în alte scopuri decât atacul.
Pe plan terestru, Iranul ar putea pune în mişcare 1.634 de tancuri, 2,345 de vehicule blindate şi 1,900 de lansatoare de rachete.
Pe plan naval, Iranul deţine o flotă de 398 de ambarcaţiuni, dintre care 34 de submarine, 6 fregate, 3 Corvette şi 88 de nave de patrulare.
-
Marcel Ciolacu vrea să dea în judecată Guvernul pentru desfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii / Sesizare pe Legea bugetului, astăzi, la CCR
Marcel Ciolacu a anunţat, luni, că în mod categoric va da în judecată Executivul dacă va desfiinţa Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Liderul interimar al PSD susţine că Guvernul Orban funcţionează ilegal şi că au fost numiţi ilegal zeci de prefecţi.
„Categoric.Nu pot să vă dau detalii pentru că încă nu văd o decizie a Guvernului. Chiar ne facem că nu vedem ce se întâmplă la Guvern? Chiar ne facem că nu vedem câte ilegalităţi se fac într-un timp atât de scurt, de 60 de zile la Guvern? Noi nu avem ordonanţa cu reorganizarea Guvernului şi ei funcţionează de 60 de zile. Sunt zeci de prefecţi numiţi ilegal.
S-a dat o rectificare acum câteva zile ilegală. Nu se fac decât două rectificări şi sub nicio formă în decurs de 60 de zile. Este o încălcare a legii”, a spus Marcel Ciolacu, întrebat dacă va da în judecată Guvernul sau îi va sprijini pe primari pentru acest demers în contextul desfiinţării Fondului de Dezvoltare şi Investiţii.
Reacţia vine în contextul în care şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a anunţat pe14 decembrie că Fondul de Dezvoltare şi Investişii va fi transferat la Ministerul Lucrărilor Publice spre desfiinţare.
Marcel Ciolacu şi Teodor Meleşcanu sesizează CCR în legătură cu un conflict pe legea bugetului
Marcel Ciolacu a anunţat că, alături de preşedintele Senatului Teodor Meleşcanu, va sesiza luni Curtea Constituţională cu un conflict între Guvern şi Parlament din cauza asumării răspunderii de către Executiv a legii bugetului de stat pentru anul viitor.
„Deciziile politice. Bugetul de stat deoarece a fost venit prin asumarea răspunderii de către Guvern va fi atacat azi (luni – n.r.) de mine şi de către preşedintele Senatului ca şi conflict constituţional la CCR. Au fost prezenţi şi parlamentari. S-au interesat. Nu există un precedent în Europa ca un Guvern să vină cu un buget fără dezbateri în Parlament. De la Ceauşescu încoace, de 30 de ani nu a mai fost aşa ceva. Vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Domnul Orban va intra în istorie ca singurul premier care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci dintr-o Europă democratică”, a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul CEx al PSD de luni la Parlament.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că va sesiza la CCR pe 30 decembrie şi proiectul de lege care modifică OUG 114, pe care şi-a asumat Guvernul răspunderea.
„În cursul zilei de 30 voi depune sesizare privind OUG 114. Cu alte cuvinte efectele OUG vor fi suspendate până CCR va da o decizie. Nu excludem varianta de moţiune în trei zile, în cazul în care şi alte formaţiuni politice vor dori să se alăture demersului nostru”, a conchis Ciolacu.
Guvernul a nalizat, în şedinţa de luni, amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Executivul a hotârât să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului, respectiv pe bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi modificările la OUG 114.
Plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului se va reuni, luni, de la ora 16.00 pentru ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea în vederea adoptării proiectului de buget pentru 2020.
-
Noaptea în care lumea s-ar fi putut termina şi povestea omului care a salvat-o
Stanislav Petrov a evitat un posibil conflict nuclear în 1983, chiar în mijlocul uneia dintre cele mai tensionate perioade din istoria modernă – Războiul Rece.
Petrov era colonel-locotenent în Forţele Sovietice Aeriene de Apărare, lucrând la o staţie ce monitoriza avertizările de lansare a rachetelor balistice. În noaptea de 26 septembrie, 1983, Petrov i-a ţinut locul unui coleg pe tura de noapte.
La 15 minute după miezul nopţii, alarma a pornit, indicând că Statele Unite au lansat o rachetă. “A început să verifice toate sistemele pentru a se asigura că nu e vorba de o eroare software”, povesteşte fiul lui Petrov celor de la BBC. “Avea încredere mai ales în sistemele video, însă acestea erau inutile, pentru că soarele apunea în acel moment.”
Stanislav Petrov a avut mai puţin de 30 de minute pentru a decide dacă lansarea rachetei era adevărată sau nu; la scurt timp, mai multe alarme s-au declanşat, avertizând că şi alte rachete au fost lansate.
Rusul ştia că odată ce confirmă lansările, Uniunea Sovietică va riposta. Astfel, deşi sistemul părea stabil şi nu existau semne ale unei erori, el a ridicat telefonul şi şi-a informat superiorii că datele primite sunt false.
O investigaţie ulterioară a dovedit că radarul fusese indus în eroare de razele soarelui reflectate în nori, transmiţând în mod eronat că rachete fuseseră lansate.
Adevărata poveste a ieşit la iveală 15 ani mai târziu, în 1998. După ce presa l-a convins să ofere interviuri, Petrov a început să primească scrisori de mulţumire de la oameni din toate colţurile lumii. El a fost, de asemenea, recompensat cu numeroase premii internaţionale.
Stanislav Petrov a murit în mai 2017.
-
Locul şi opera
Pentru expoziţia organizată de o artistă din Los Angeles, Nancy Baker Cahill, scrie LA Times, au fost invitaţi 24 de artişti din New Orleans, cărora li s-a cerut să aleagă un loc din zonă care evocă un conflict de orice fel, de unde şi denumirea. Aceştia au ales o plantaţie de zahăr, ape poluate sau zone gentrificate pe care au suprapus o lucrare de-a lor, vizibilă doar cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată. Cei care doresc să viziteze expoziţia trebuie să descarce o aplicaţie în care primesc indicii pentru a ajunge la locurile alese şi cu ajutorul căreia pot vedea lucrările artiştilor suprapuse peste acestea.