BusinessMagazin

Tag: conducere

  • Conducerea ASF sub presiune: Un nou scandal legat de angajările din Autoritate şi de situaţia de la Euroins şi City Insurance iese la iveală

    Un nou scandal a izbucnit pe piaţa de asigurări după ce un angajat al ASF, Cristian Muntean, a acuzat conducerea Autorităţii că a angajat fără concurs zeci de persoane, pe criterii politice şi de rudenie, inclusiv pe ginerele liderului PSD Olt Paul Stănescu, pe numele său Robert Marius Modan, potrivit informaţiilor apărute în presă.

    Cristian Muntean a participat miercuri la o audiere în Comisia de finanţe, bănci şi piaţă de capital din Senat, unde a făcut o serie de acuzaţii la adresa preşedintelui ASF Nicu Marcu şi a vorbit de mai multe nereguli în activitatea Autorităţii, inclusiv cu privire la situaţia de la Euroins şi City Insurace, cei mai importanţi asigurători de pe piaţa de RCA.

    “În primele 30 de zile de la instalarea în funcţie a lui Nicu Marcu, acesta a numit prin delegare, fără concurs, în funcţie de conducere pe ginerele leaderului PSD Paul Stănescu, care se numeşte Robert Marius Modan. În acest fel, ginerele lui Paul Stănescu a ajuns să câştige 4.000 de euro net/lună + prime, toată lumea din instituţie ştiind faptul că ginerele lui Paul Stănescu este protejatul lui Nicu Marcu”, a spus Muntean, citat într-un articol din ziarul Bursa.

    Memoriul prezentat de acesta parlamentarilor include o serie de fapte care ar fi generat pierderi de 30 de milioane de euro pentru bugetul de stat. De asemenea, Cristian Muntean susţine că au fost făcute promovări doar pe criterii politice de către actualul şef al ASF.

    O altă problemă semnalată în faţa Comisiei se referă la neregulile constatate la City Insurance şi Euroins, societăţi amendate de către ASF, dar care au contestat ulterior sancţiunile în instanţă şi au câştigat. Cristian Muntean a spus că cele două societăţi de asigurare au câştigat procesele pe considerente care ţin de vicii de procedură ale actelor întocmite de ASF. Mai exact, instanţele au dat câştig de cauză asigurătorilor deoarece actele de sancţionare au fost întocmite incorect de către angajaţii ASF.

    În cazul City Insurance, memoriul prezentat ieri în Comisia din Senat susţine că ASF nu ştie în prezent cine este reasiguratorul către care City Insurance cedează majoritatea primelor de asigurare încasate, pentru că societatea refuză prezentarea contractului.

    Potrivit ziarului Bursa, într-un alt proces, în care City Insurance a contestat decizia ASF prin care societatea de asigurări era obligată să îşi majoreze capitalul social cu 16,5 milioane de lei şi să recalculeze rezervele tehnice pentru 100.000 de dosare de daună, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a formulat cereri de intervenţie accesorie în favoarea ASF, urmărind să sprijine apărările formulate de Autoritate. ASF a solicitat însă în instanţă respingerea cererii Confederatiei Transportatorilor (COTAR) de intervenţie ca parte în proces de partea ASF.

    “Decizia stabilită de către ICCJ este definitivă si ar fi trebuit realizată «de îndată» de către City Insurance. (23 martie 2021). De la pronunţarea acestei decizii definitive şi care ar fi trebuit dusă la îndeplinire «de îndată» de către City Insurance, ASF aşteaptă de aproape 2 luni ca City Insurance să transmită documente doveditoare privind îndeplinirea criteriilor de lichiditate”, a spus Muntean în faţa senatorilor.

    El a mai precizat că a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie în calitate de avertizor de integritate pentru situaţia de la ASF.

    Cristian Muntean a fost preşedinte al Asociaţiei Service-urilor Auto Independente, iar în 2017 a devenit consilierul Prim-vicepreşedintelui ASF, Ovidiu Wlassopol. După schimbarea conducerii ASF, el a rămas o perioadă consilier al actualului vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul de asigurări, Cristian Roşu.

  • Cine e Ramona Săseanu, propunerea PNL pentru conducerea TVR?

    Ramona Săseanu e propusă şi susţinută de PNL şi a stârnit deja critici aprinse. Ramona Săseanu lucrează în TVR de 20 de ani
    Televiziunea publică are un nou şef: Ramona Săseanu.

    E propusă şi susţinută de PNL şi a stârnit deja critici aprinse nu doar în rândul opoziţiei, ci şi în societatea civilă. Săseanu e jurnalist de 26 de ani. De 20 de ani, lucrează în TVR.

    Potrivit presei centrale, ar fi picat două concursuri interne pentru posturi de conducere ale studioului TVR, din Craiova. Un interviu făcut în 2015 cu o autointitulată vrăjitoare, în care n-a pus la îndoială nimic din ce-i zicea intervievata, a fost intens discutat zilele acestea în mediul online. Ramona Săseanu a refuzat să răspundă la orice întrebare la numire.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Schimbări în conducerea Ursus Breweries. Cine e noul preşedinte al grupului

    Paul Barnett a fost numit preşedinte al Ursus Breweries, poziţie pe care o va ocupa din luna iunie 2021. În acelaşi timp, Dragoş Constantinescu este promovat în rolul de Managing Director al diviziei care include Germania, Austria, Cehia şi Slovacia, parte din grupul Asahi Europe & International.

    Noul preşedinte al companiei aduce cu sine o experienţă comercială vastă dobândită în roluri precum vice-preşedinte de vânzări în cadrul sucursalei Asahi Europe & International din Cehia, şef al departamentului european de shopper marketing la SABMiller (Elveţia), director regional de vânzări Asia Pacific la Johnson & Johnson (Singapore) şi numeroase alte poziţii din departamentele de vânzări, deţinute în cadrul companiilor Johnson & Johnson şi Nestlé în Australia. El a fost director general al Asahi Brands Europe (cu sediul în Republica Cehă), poziţie din care a condus cu succes afacerile de export şi a contribuit la creşterea acestora.

    În cel mai recent rol al său, Transformation Director Europe, Paul Barnett a construit şi implementat agenda de transformare a grupului Asahi Europe & International.

    După mai bine de doi ani în rolul de Preşedinte al Ursus Breweries şi Managing Director Asahi Breweries Romania & Hungary, Dragoş Constantinescu este promovat ca Managing Director al diviziei care include Germania, Austria, Cehia şi Slovacia, parte din grupul Asahi Europe & International. Dragoş a avut o contribuţie semnificativă la creşterea operaţiunilor Ursus Breweries, cu rezultate foarte bune, care au consolidat statutul de lider de piaţă chiar şi într-o perioadă dificilă şi atipică, precum cea din ultimul an.

    El s-a alăturat companiei Ursus Breweries în 2019, după o carieră de 16 ani în cadrul British American Tobacco, timp în care a ocupat diverse funcţii, toate pe plan internaţional. A lucrat în cadrul diviziei de export BAT din Amsterdam, a avut funcţii de conducere la nivel naţional şi regional în Marea Britanie, Belgia, Olanda, Suedia, Norvegia şi Polonia. De asemenea, a supervizat zona de nord a Europei Centrale: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Ţările Baltice, acoperind diviziile Commercial şi Electronic Cigarettes din aceste pieţe.

     

  • O nouă schimbare la Dacia: David Durand revine la conducerea designului mărcii româneşti

    David Durand revine la conducerea designului mărcii Dacia după plecarea spaniolului Alejandro Mesonero, care părăseşte Grupul Renault la mai puţin de un an de la venirea sa în iulie 2020, potrivit Automotive News Europe.

    David Durand va conduce ca interimar din funcţia de head of design la Dacia. Anterior el a mai fost head of design pentru programul Global Access al Renault unde era responsabil de maşinile accesibile ale constructorului, cele realizate pe platformele modelelor Logan şi Duster, atât sub brandul Dacia cât şi sub cel al Renault. Cele mai recente creaţii ale lui Durand sunt modelele Sandero şi Logan din cea de-a treia generaţie, lansate anul trecut, dar şi generaţia curentă a SUV-ului Duster.

    Schimbarea vine la doar câteva zile de când Grupul Renault a anunţat în premieră un consiliu director pentru Dacia şi Lada din care făcea parte şi Alejandro Mesonero.

    Este pentru prima dată de când Grupul Renault a preluat marca Dacia, sub conducerea lui Luca de Meo, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, în condiţiile în care sinergiile dintre cele două mărci vor creşte în următorii ani.

    Decizia a fost luată în contextul în care încă din vara anului trecut Luca de Meo anunţa faptul că fiecare marcă din grup trebuie să primească mai multă „libertate“ şi s-a declarat uimit de rezultatele Dacia în ceea ce priveşte profitabilitatea.

    Denis le Vot va fi numit CEO al celor două mărci, Dacia şi Lada, după ce până acum era vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault pentru Dacia şi Renault, iar Yves Caratzanis, care în perioada 2016-2018 a fost preşedintele Automobile Dacia, rămâne în funcţia de preşedinte al AvtoVaz, compania care produce maşini sub marca Lada. De partea cealaltă, Mihai Bordeanu rămâne head of country pentru Dacia în România, iar în subordinea sa rămân activităţile de vânzare din regiune – România, Bulgaria şi Republica Moldova – alături de uzina de la Mioveni.

    Mihai Bordeanu a preluat luna trecută funcţia de country head Dacia pentru România, ceea ce înseamnă că el este reprezentantul legal al tuturor operaţiunilor Grupului Renault în România. El preia funcţia astfel de preşedinte şi director general al Automobile Dacia. Mai mult, Bordeanu este primul director general al Dacia de naţionalitate română din ultimii 20 de ani.

    Ultimul a fost Constantin Stroe, care a condus uzina aproape trei ani şi după aceea aceasta a fost preluată de Grupul Renault în 1999.

    Planul lui Luca de Meo, Renaulution este de a „uni“ Dacia şi Lada într-o singură divizie, cu aceeaşi platformă tehnică şi care să urce spre segmentul compact. Primele automobile ce urmează a fi lansate în 2025 sunt Dacia Bigster şi viitoarea Lada Niva, ambele realizate pe platforma CMF-B utilizată acum pentru noile Logan şi Sandero.  

     

  • Soluţia Italiei când politicienii aruncă ţara în criză

    De fiecare dată când Italia deraiază există aceeaşi soluţie: aducerea unui tehnocrat, ca Mario Draghi. Însă numirea fostului şef al Băncii Centrale Europene (BCE) este doar cea mai recentă de acest fel din istoria ţării.

    Acesta este modul în care ne putem da seama cât de rea este situaţia în Italia, fie din cauza faptului că finanţele ţării sunt răvăşite iar pieţele de titluri de stat se panichează, fie din cauza unei crize politice generată de partide, potrivit Bloomberg. Este un mod ciudat de funcţionare pentru o democraţie vestică, mai ales dacă ţinem cont de faptul că omul adus să formeze guvernul nu a fost ales de populaţie.

    Cu toate acestea, motivele pentru care ţara procedează în acest fel sunt înscrise chiar în istoria ei. Părinţii fondatori ai constituţiei italiene postbelice au vrut să se asigure că sistemul parlamentar din Italia este complet protejat în faţa ameninţării dictaturii.

    De aceea, şeful statului – un rol mai mult ceremonial în vremuri normale – devine de importanţă critică într-o criză. Când nu mai există o cale de ieşire iar alegerile electorale sunt prea riscante, el poate decide să numească un expert.

    Mario Draghi a acceptat provocarea şi a declarat că „este un moment dificil”.

    „Este o modalitate de scăpare atunci când sistemul se defectează”, a declarat Stefano Silvestri, analist politic şi consilier guvernamental pentru guvernul condus de Lamberto Dini în anii 90.

    Astfel, odată cu aducerea lui Draghi, este a patra oară în trei decenii când un tehnocrat este numit la conducere pentru a repara ţara. De obicei, o astfel de numire vine ca o veste bună atât pentru investitori, cât şi pentru populaţie.

    De obicei, aceste guverne tehnocrate au la dispoziţie un an sau doi pentru a lua toate deciziile nepopulare pe care un politician popular nu ar vrea să le ia, iar când treaba acestuia este finalizată, populaţia se îndreaptă către urnele de vot.

    În cazul lui Draghi, dacă va reuşi să negocieze sprijinul de care are nevoie din partea unui parlament fragmentat, mandatul lui nu este de a tăia, ci de a construi. De partea lui stau fonduri disponibile în valoare de 209 miliarde de euro din planul de revenire economică al Uniunii Europene.

    Italienii nu au deloc amintiri plăcute de la ultimul guvern tehnocrat, care a fost condus de Mario Monti, profesor de economie şi fost comisar european. El a adus creşteri de taxe şi o reformă a pensiilor care nu a fost mulţumitoare pentru populaţie.

    „Austeritatea lui Monti a dus la explozia unor partide populiste precum Mişcarea Celor 5 Stele, cimentând nemulţumirile faţă de experţi, consideraţi a fi parte din elita privilegiată”, explică Sofia Ventura, profesor de ştiinţe politice în cadrul Universităţii din Bologna.

    Obiceiul de a aduce tehnocraţi la putere a început după ce întreaga clasă politică a fost măturată de scandaluri de corupţie în anii 90. Atunci, fostul bancher central Carlo Azeglio Ciampi a preluat conducerea pentru a stabiliza situaţia.

    S-a întâmplat din nou în 1995, după căderea primului guvern al lui Silvio Berlusconi. Atunci Lamberto Dini a preluat conducerea, el fiind economist cu experienţă în Banca Italiei.

    Banca centrală a Italiei a produs cei mai mulţi politicieni tehnocraţi, inclusiv Mario Draghi.

  • Directorul de comunicare de la Dacia preia conducerea mărcii Renault la nivel regional. În premieră top managementul Groupe Renault România este asigurat de români

    De la 1 februarie, Cecilia Tudor devine director general marca Renault pentru perimetrul Europei de Sud-Est. Numirea vine în contextul reorganizării Groupe Renault, ca urmare a planului strategic, Renaulution, recent lansat de către companie, în jurul celor patru unităţi de business. Activitatea pentru marca Renault este gestionată la nivelul clusterului SEE.  Noul responsabil al mărcii îi raportează la nivel global lui Guillaume Josselin, VP Renault Sales & Operations Europe – Maghreb şi, local, lui Mihai Bordeanu, Country Head Romania.

    Ea din ianuarie 2020 a deţinut funcţia de director de municare pentru Grupul Renault în România.

    Ea preia conducerea mărcii Renault de la Hakim Boutehra.

     

  • O nouă schimbare: Suedezii de la Medicover, al treilea jucător din piaţa locală de servicii medicale private, o numesc pe Florinela Cîrstina la conducerea operaţiunilor

    Medicover România, al treilea jucător din piaţa de servicii medicale private, a numit-o pe Florinela Cîrstina la conducerea operaţiunilor. Ea îl înlocuieşte pe Radu Gorduza Lupu, care a preluat şefia instituţiei la jumătatea lunii noiembrie 2019, după ce a condus timp de şapte ani, din 2012, operaţiunile clinicilor de imagistică medicală Affidea România.

    De profesie medic, cu specializare în chirurgie vasculară, absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara, Florinela Cîrstina a ocupat anterior poziţia de director operaţional Medicover România, companie în care lucrează de peste cinci ani.

    Înainte de a se alătura Medicover, a implementat politici şi standarde medicale internaţionale în ţări în curs de dezvoltare sau în zonele de război, cu misiunea de a răspunde situaţiilor de criză.

    „Experienţa internaţională şi colaborarea cu mai multe industrii mi-a permis să dezvolt şi implementez de-a lungul timpului politici şi sisteme la cele mai înalte standarde medicale. Anul trecut Spitalul Pelican din Oradea a devenit spital suport Covid-19. Ne dorim să rămânem partener important al autorităţilor în măsurile de stopare a pandemiei, inclusiv în pocesul de vaccinare, punând la dispoziţie resurse umane şi materiale şi expertiza specifică reţelei Medicover”, spune Florinela Cîrstina.

    Medicover are o prezenţă de 24 de ani în România, pe piaţa serviciilor medicale private, şi are 36 de clinici în total şi două spitale la Bucureşti şi Oradea.

    În ultimii ani, operatorul medical a mizat pe dezvoltare prin achiziţiile unor businessuri locale, de obicei de talie mică, pentru a intra pe o anunită piaţă. În total, Medicover acoperă 14 judeţe ale ţării, cu cea mai importantă prezenţă în Bucureşti.

    Compania a avut venituri de 565 mil. lei la nivel de grup în România în 2019, sumă care include veniturile din servicii medicale şi din cele de laborator generate de Synevo România. Grupul are 3.500 de angajaţi în total.

  • Schimbări la conducerea Holcim România. Noul CEO, ales în funcţie după două decenii de activitate în cadrul companiei

    Cu o experienţă de peste 20 de ani în poziţii de management, Bogdan Dobre a preluat funcţia de CEO Holcim România & Market Head Moldova începând cu 1 ianuarie 2021. El îl va înlocui pe Horia Adrian, care a condus operaţiunile locale în ultimii trei ani.

    Bogdan Dobre s-a alăturat echipei Holcim România încă din anul 2000, fiind unul dintre primii angajaţi ai companiei. De-a lungul celor două decenii de activitate în cadrul organizaţiei, el a ocupat funcţii precum cea de director comercial (2013-2020), director al diviziei Betoane şi Agregate (2011-2013), manager naţional de vânzări ciment (2002-2011),  „contribuind decisiv la rezultatele companiei, precum şi la dezvoltarea de noi oportunităţi de creştere şi inovare a afacerilor Holcim în România”, potrivit unui comunicat al companiei.

    Anterior experienţei sale profesionale, Bogdan Dobre a absolvit Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Tehnologie Chimică Organică şi deţine un EMBA în cadrul Tiffin University, SUA.

  • Managerii români din industria farma au înlocuit expaţi la conducerea unor multinaţionale puternice din piaţă

    ♦ Companii cum sunt Roche, Sanofi, A&D Pharma şi Affidea, toate multinaţionale cu prezenţă în România, au ales români pentru a le conduce operaţiunile locale ♦ Mai puţine beneficii şi cunoştinţele românilor determină multinaţionalele să aleagă executivi locali, mai ales în contextul pandemiei, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers.

    Elveţienii de la Roche şi francezii de la Sanofi din industria de medicamente, cehii de la A&D Pharma din distribuţie şi retailul de produse farmaceutice, dar şi elveţienii de la Affidea, din piaţa privată de sănătate au înlocuit expaţii de la conducere cu manageri români în ultimul an, marcat de pandemia de COVID-19.

    Trendul este unul în creştere în rândul companiilor farma, care se remarcă prin constanţă în structurile de conducere în ultimii ani. Există de asemenea multe companii internaţionale din industria de sănătate care au mizat pe conducere românească de zeci de ani.

    „Managerii locali s-au dezvoltat foarte mult de-a lungul timpului. Dacă înainte companiile preferau expaţii, acum ei au învăţat foarte mult şi au devenit la fel de buni sau poate chiar mai buni. Îi preferă pentru că ştiu piaţa locală foarte bine şi mai este şi partea salarială, unde chiar dacă salariile sunt similare, beneficiile, de la şcoli pentru copii, asigurare medicală, apartament de lux ajung să dubleze salariile”, a spus Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers.

    Ea a explicat că românii ajung să se dezvolte în cadrul companiilor, iar cei care au rezultate ţintesc la poziţiile de top dacă îşi îndeplinesc targeturile. În plus, reticenţa managerilor de a începe un nou job, în contextul pandemiei de COVID-19 a contat la decizia companiilor de a atrage executivi locali.

    „Recrutarea a fost mai facilă local, mai ales că au fost restricţii de călătorie şi nu poţi suplini interviurile video până la final, mai ales când este vorba de top management. Piaţa farma îşi menţine constanţa. Ca industrii, salariile au rămas ca la fel, restructurările nu prea au existat, dar nici angajări nu s-au făcut, au fost mai multe înlocuiri”, a mai spus Sorina Faier.

    Pariul pe executivi români

    Prima mutare a unei companii de la vârful clasamentului în piaţa farmaceutică a fost numirea lui Cezar Zaharia, care a preluat în august 2019 conducerea grupului A&D Pharma, ca CEO, înlocuindu-l pe Leonardo Ferrandino. Cezar Zaharia a coordonat anterior în calitate de director executiv activitatea a doua companii de distribuţie şi retail farmaceutic – Farmexim şi Farmexpert. Ultima poziţie ocupată a fost cea de country head, în cadrul companiei Sandoz pentru mai multe ţări din regiune, inclusiv România.

    Grupul A&D Pharma, cu prezenţă de 25 de ani pe piaţa românească, a ajuns la afaceri de 900 mil. euro în 2019. În 2017, companiile Sensiblu şi Mediplus, parte din grup, au fost cumpărate de cehii de la Penta Investments, un fond de investiţii cu mai multe operaţiuni la nivel european.

    În plină pandemie de COVID-19, în mai 2020, Sanofi România, filiala locală a gigantului francez din piaţa farma, a numit-o pe Iulia Ionescu la conducerea companiei. Numirea reprezintă o premieră pentru Sanofi pe piaţa locală, Iulia Ionescu fiind primul executiv român numit la conducere din ultimii zece ani, dominată până acum de expaţi. Ea l-a înlocuit pe Pascal Robin.

    Sanofi Romania este cea mai mare companie din industria farma locală după valoare, cu o cifră de afaceri de 306 milioane euro şi o cotă de piaţă de 5,7% în valoare.

    Compania asigură un volum anual de peste 37 de milioane de cutii de medicamente, în 51 de arii terapeutice, iar portofoliul include 150 de produse. Investiţiile Sanofi în ultimii ani în România s-au ridicat la 4,5 mil. euro în proiecte de cercetare şi dezvoltare, potrivit datelor companiei.

    Iar de la A&D Pharma a plecat Răzvan Predica, din funcţia de CFO, pentru a prelua conducerea Grupului Affidea România, furnizor medical de servicii de diagnostic imagistic. Mutarea a fost făcută în luna iulie 2020.

    Răzvan Predica are peste 20 de ani de experienţă în business şi a lucrat pentru companii multinaţionale din industria bunurilor de larg consum, tehnologie, retail şi din domeniul farmaceutic, ocupând diferite poziţii manageriale şi executive. A făcut parte timp de peste 15 ani din echipa Unilever South Central Europeurmate, după care a urmat o poziţie de CFO pentru investiţiile Naspers în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    În România, Affidea este prezentă pe piaţa serviciilor medicale de peste 18 ani şi deţine 37 de centre medicale, fiind unul dintre primii zece operatori medicali.

    Iar în octombrie 2020, Roche Pharma România l-a numit pe Claudiu Cheleş în funcţia de director general ad-interim în locul lui Martine Draullette, care a condus filiala locală a grupului elveţian timp de cinci ani.

    Claudiu Cheleş lucrează în cadrul Roche din 2016, iniţial pe poziţia de director de vânzări, şi are o experienţă de peste 20 de ani în industria farmaceutică, în poziţii de conducere locale si regionale în companii precum Servier, Glenmark, Valeant şi Novartis.

     

  • Ghid: Cum să-ţi schimbi permisul auto dacă ţi-a expirat

    În conformitate cu legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice schimbarea permisului se va face fără reexaminare, dar cu o fisă medicală obţinută de la un centru medical autorizat.

    Art. 6, alin. (15)  stipulează că fişa medical se obţine de la instituţii medicale autorizate – unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicul.

    Pentru elibararea unui permis de conducere românesc cu o nouă valabilitate administrativă, conform Direcţiei de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor sunt necesare:

    1) Cererea solicitantului care se obţine şi se completează în format electronic la ghişeu (împreună cu declaraţia de furt/pierdere, după caz);

    2) Actul de identitate al solicitantului, original şi copie;

    3) Dovada de plată a contravalorii permisului de conducere – 89 lei (pentru modalităţile de plată consultaţi secţiunea taxe şi tarife).

    4) Permisul de conducere în original;

    5) Documentul emis de o unitate medicală autorizată din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medial să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere (fişa medicală).

    Lista unitaţilor autorizate este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii (www.ms.ro).