“Problema este evidentă: procurorilor nu le place să recunoască, dar cu toate că majoritatea sunt oneşti şi respectă legea, abaterile în rândul procurorilor rămân frecvente”, se afirmă într-un editorial publicat în ediţia de miercuri a cotidianului The New York Times.
O analiză referitoare la 250 de condamnări anulate în New York în ultimele trei decenii a relevat că într-o treime din cazuri procurorii au săvârşit abuzuri, inclusiv prin alterarea unor dovezi cheie, ascunderea de dovezi sau constrângerea martorilor să depună mărturie mincinoasă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Procesul început în 2016 este primul în care s-a dat o sentinţă în ceea ce priveşte efectele glifosatului, compusul principal din Roundup, suspiciunile fiind că poate cauza cancer. Alte 5.000 de procese vizând acest compus se află în desfăşurare în SUA, deşi Mosanto susţine că 40 de ani de cercetări au arătat că glifosatul este sigur.
Ca urmare a acestei decizii, în cursul zilei de marţi, organizaţia Greenpace a cerut interzicerea glifosatului în toate ţările din Europa. Fermierii români folosesc erbicidele pe bază de glifosat pentru combaterea buruienilor de peste 40 de ani, motivând eficienţa ridicată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Procesul început în 2016 este primul în care s-a dat o sentinţă în ceea ce priveşte efectele glifosatului, compusul principal din Roundup, suspiciunile fiind că poate cauza cancer. Alte 5.000 de procese vizând acest compus se află în desfăşurare în SUA, deşi Mosanto susţine că 40 de ani de cercetări au arătat că glifosatul este sigur.
Ca urmare a acestei decizii, în cursul zilei de marţi, organizaţia Greenpace a cerut interzicerea glifosatului în toate ţările din Europa. Fermierii români folosesc erbicidele pe bază de glifosat pentru combaterea buruienilor de peste 40 de ani, motivând eficienţa ridicată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Comisia Europeană a condamnat agresiunile forţelor de ordine din România împotriva echipei postului public austriac ORF în cursul protestelor desfăşurate vineri după-amiază în Bucureşti.
“Este important ca reprezentanţii presei să îşi poată desfăşura activitatea”, a declarat luni, conform ORF, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a condamnat violenţele produse la Bucureşti şi aşteaptă clarificări din partea României după ce jurnalişti austrieci au fost agresaţi de forţele de ordine în timpul protestelor desfăşurate vineri. “Condamnăm puternic violenţele de la Bucureşti, în cursul cărora au fost răniţi mulţi demonstranţi şi jurnalişti. Aşteptăm clarificări. Îi doresc recuperare rapidă cameramanului ORF care a fost rănit”, a transmis Sebastian Kurz prin Twitter.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
O fată de 17 ani a murit datorită unor plăgi prim împuşcare în Tottenham, nordul Londrei şi un om a fost înjunghiat fatal în sudul Londrei duminica trecută.
Preda, 29 de ani, a bătut o persoană cu o bâtă de baseball şi acum va plăti. Judecătorii au decis să-l condamne la un an şi două luni de închisoare, dar decizia poate fi contestată cu apel, anunţă Gazeta de Sud.
Ce s-a întâmplat: La data de 12 octombrie 2015, în parcarea unui bloc din Craiova, a izbucnit un conflict între portarul FC U Craiova şi o altă persoană, goalkeeperul fiind deranjat că aceasta a claxonat de câteva ori pentru că îi fusese blocată maşina în parcare.
“Pentru a atenţiona persoana care îi blocase autoturismul, a claxonat de mai multe ori, împrejurare în care inculpatul Preda Romis Andrei a ieşit în faţa imobilului şi i-a adresat cuvinte jignitoare. Urmare a faptului că partea civilă i-a adresat, la rândul său, cuvinte jignitoare, inculpatul Preda Romis Andrei a mers la locuinţa sa, de unde a revenit având asupra sa o bâtă de baseball din aluminiu. Inculpatul a lovit partea civilă cu pumnul şi bâta de baseball în zona capului şi peste corp”, au precizat procurorii, potrivit gds.ro.
Judecătorii instanţei supreme au sesizat, la începutul lunii iunie, Curtea Constituţională privind proiectul adoptat de Guvern potrivit căruia persoanele condamnate până la un an de închisoare care nu au comis fapte violente, au dreptul să execute pedeapsa în arest la domiciliu.
“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2-5 şi pct.10 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale.
În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea măsurii detenţiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executării pedepsei cu închisoarea, afectează nu numai caracterul previzibil al legii, ci şi scopul acesteia, acela de a institui măsuri de natură judiciară, alternative de executare a pedepsei privative de libertate”, se arată în comunicatul transmis de CCR.
Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2, 3, 4 şi 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 nu respectă cerinţele de calitate a legii, încălcând prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie.
Magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au dispus amendarea penală a grefierei Cristina Victor, dar şi obligarea acesteia la achitarea de despăgubiri către fostul deţinut.
“Instanţa condamnă inculpata Victor Cristina la 18.000 de lei amendă penală (corespunzătoare pentru 180 zile-amendă, cu o valoare corespunzătoare de 100 de lei), pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu. Admite în parte acţiunea civilă formulată de Mocanu Marin şi obligă inculpata Victor Cristina să achite părţii civile suma de 20.000 de euro, reprezentând daune morale”, arată judecătorii ieşeni.
Decizia nu este definitivă, ea putând fi contestată.
În urmă cu aproximativ doi ani, Cristina Victor, grefieră în cadrul Tribunalului Iaşi, a fost trimisă în judecată pentru neglijenţă în serviciu. Procurorii au acuzatat-o că nu ar fi comunicat Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi un extras dintr-o hotărâre a Tribunalului prin care s-a dispus liberarea condiţionată a lui Marin Mocanu (63 de ani). Bărbatul, care ar fi trebuit pus în libertate în ziua pronunţării, executa o pedeapsă de 18 ani de închisoare pentru omor şi fusese încarcerat din 1999.
În august 2014, Judecătoria Iaşi a respins propunerea Comisiei din Penitenciar de liberare condiţionată a lui Mocanu, dar bărbatul a contestat decizia şi, pe 14 decembrie 2014, Tribunalul a decis că poate ieşi de după gratii, hotărârea fiind definitivă.
Grefiera Cristina Victor, care participase la şedinţă, ar fi trimis extrasul din hotărârea instanţei la locul în care era încarcerat deţinutul, dar nu ar fi observat că acesta nu a ajuns la destinaţie, conform anchetatorilor. Astfel, Mocanu a rămas după gratii.
“Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”, prevede un amendament adoptat, adus articolului 100 din Codul penal.
O altă prevedere adoptată de comisie prevede: ” În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d)”.