BusinessMagazin

Tag: companie

  • Cel mai excentric miliardar este pe punctul de a-şi vedea compania intrată în faliment din cauza pandemiei de COVID-19. Ce plan nebunesc are pentru a-şi salva compania

    Miliardarul britanic Richard Branson s-a oferit să-şi pună insula privată drept garanţie pentru a-şi salva compania aeriană Virgin Atlantic de la colaps economic, scrie Business Insider.

    Luni, mai multe rapoarte ale mass-media australiene au indicat că Virgin Australia, compania aeriană australiană lansată de Branson în anul 2000, urma să intre în administrare voluntară. Administrarea voluntară este similară cu falimentul din SUA. Compania aeriană a anunţat oficial că a intrat în administraţie voluntară marţea aceasta.

    Virgin Atlantic a luat mai multe măsuri de reducere a costurilor pentru a preveni prăbuşirea. Compania aeriană din Marea Britanie a anunţat luna trecută că va scoate temporar din uz 75% din flota sa până la 26 martie şi va creşte acest număr la 85% până la un moment dat în aprilie. Compania aeriană a declarat că va solicita personalului să ia opt săptămâni de concediu neplătit în următoarele trei luni pentru a evita reducerea locurilor de muncă.

    Într-o scrisoare deschisă adresată tuturor membrilor grupului Virgin, Branson a spus că „pune la bătaie” insula sa private, Necker, aflată în Insulele Virgine Britanice, ca garanţie pentru salvarea Virgin Atlantic. „La fel ca în cazul altor active Virgin, echipa noastră va strânge astfel cât mai mulţi bani pentru a putea păstra cât mai multe locuri de muncă în grup”, a spus Branson. El deţine insula de 74 de acri (0,3 km pătraţi), care funcţionează ca o staţiune care poate găzdui până la 30 de oaspeţi.

    Cititi articolul integral aici 

  • A lucrat încă de mic în aprozarul părinţilor, iar acolo a învăţat tot ce i-a trebuit pentru gigantul pe care îl conduce acum. A început tot cu un aprozar, iar acum brandul său este cunoscut în toată lumea

    Bernard Lewis a avut ocazia încă din copilărie să ia contact cu lumea businessului prin prisma micii afaceri pe care o aveau părinţii săi, astfel că s-a îndrăgostit rapid de ideea de antreprenoriat.  Compania pe care a fondat-o în urmă cu şapte decenii a ajuns astăzi unul dintre cele mai cunoscute branduri britanice de fashion – River Island – cu venituri anuale de aproape 1 miliard de euro.

    Bernard Lewis s-a născut pe 10 februarie 1926 în Marea Britanie. Antreprenorul a urmat  Jewish Free School din Londra şi, ulterior, University of North London Northern Polytechnic Institute. În copilărie, obişnuia să îşi ajute părinţii la aprozarul acestora, dobândind astfel experienţa şi abilităţile necesare unui comerciant. În 1944 – 1945 a activat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul Forţelor Aeriene Regale ale Regatului Unit.

    După război, Lewis şi-a deschis o mică afacere cu fructe şi legume în nordul Londrei, pe  Holloway Road. Trei ani mai târziu a decis să intre în industria de retail vestimentar, lansând în 1948 un magazin în care a vândut iniţial ţesături, iar apoi haine, în special bluze, fuste şi rochii. Cunoscut sub numele Lewis Separates, businessul ajunsese, în 1955, la nouă unităţi. În 1965, compania, având 70 de magazine, este redenumită Chelsea Girl. Mult timp, Leonard, fiul cel mare din primul mariaj al antreprenorului, i-a fost mână dreaptă la cârma afacerii (el are cinci copii, din trei căsnicii).

    În 1982 a deschis primul magazin al companiei destinat bărbaţilor, sub brandul Concept Man. Nouă ani mai târziu, în 1991, Chelsea Girl & Concept Man sunt integrate într-un nou business, River Island. După doi ani, compania se extinde în afara graniţelor, cu un prim magazin în Irlanda.

    În 2015 este lansată linia River Island Kids, destinată copiilor, urmată la trei ani distanţă de cea pentru amenajarea locuinţei, River Island Home. În 2018, businessul a înregistrat venituri de 877,7 milioane de lire sterline. Până anul trecut, grupul, prezent printr-o reţea de francize nu doar în Europa, ci şi în Asia şi Orientul Mijlociu, a fost condus de nepotul fondatorului, Ben Lewis, ales CEO în 2010. În 2019, el i-a cedat conducerea lui Will Kernan.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Bernard Lewis are în prezent o avere de 1,2 miliarde de dolari. 

  • Businessul în care clienţii devin prieteni

    În urmă cu zece ani, două prietene şi-au propus să îşi deschidă un loc „al lor” în care să îi facă pe clienţi să uite de grijile cotidiene alături de prieteni şi de un vin bun. Aşa a apărut Simbio, care în prezent, pe fondul crizei cauzate de coronavirus, funcţionează pentru o perioadă în sistem de livrări, prin platforma foodpanda.

    Simbio s-a deschis în 2010, din dorinţa antreprenoarelor Iulia Younis şi Dana Nica de a avea „un loc relaxat, unde să poţi merge în fiecare zi cu prietenii, unde să găseşti mâncare proaspăt pregătită, mic dejun la cină, vinuri de pe un continent pe care vrei să-l vizitezi sau un cocktail numai bun să te întinzi la vorbă”.

    Deşi nu aveau experienţă în domeniu, erau hotărâte să înveţe şi să muncească mult pentru a-şi împlini acest vis. „La început, Simbio a fost un loc mic, pentru noi şi prietenii noştri, dar curând am aflat că le place şi prietenilor prietenilor noştri şi prietenilor lor. Încet, încet, Simbio cel mic a devenit neîncăpător, iar aşa ne-am făcut curaj să ne mutăm în 2014 într-un loc mai spaţios, pe Strada Negustori 26. Acum Simbio este un loc în care cei ce ne trec pragul ne devin, aproape întotdeauna, prieteni”, spun fondatoarele businessului.

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte restaurantul Simbio, spaţiul de evenimente DOI de pe Strada Popa Nan 82, Simbio Catering şi Simbio pe Roţi. În urma măsurilor luate de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, Simbio a rămas momentan activ doar pentru livrări. „Ne lipseşte interacţiunea şi agitaţia cu care ne-am obişnuit, dar gătim în continuare. Ne bucurăm de fiecare comandă pe care o primim şi suntem foarte recunoscători pentru sprijinul din această perioadă. Aşteptăm cu nerăbdare să reluăm şi celelalte activităţi şi să ne bucurăm din nou alături de cei care ne vor mai aproape în momentele frumoase din vieţile lor”, spun cele două antreprenoare.

    Înainte de criză, restaurantul nu era activ pe zona de livrări, pentru că fondatoarele Simbio preferau să îşi concentreze toată atenţia asupra celor care le treceau pragul, şi cărora doreau să le ofere un moment relaxat, în care fiecare să îşi construiască propria experienţă în jurul felurilor lor preferate de mâncare, alături de un pahar de vin sau cu un gin tonic. „Acum, căutăm să trimitem puţin din spiritul Simbio acasă la cei ce comandă de la noi, să păstrăm sentimentul de comunitate, chiar dacă suntem departe unii de alţii şi să aducem un mic zâmbet odată cu mâncarea livrată.”

    Din echipa businessului fac parte în jur de 30 de angajaţi. „Cei mai mulţi dintre colegii noştri ne sunt alături de peste 5 ani, petrecem mult timp împreună şi am construit legături puternice, care ne fac să ne simţim ca o mare familie. Aşadar, fiecare ştie ce are de făcut şi cu toţii ne străduim să ne adaptăm cât mai bine noului model de lucru.” 

    Printre cele mai populare feluri de mâncare din meniul restaurantului, care au rămas, de altfel, preferatele celor care comandă acum online, se numără Asian Beef Salad – salata cu antricot de vită la grătar, pastele de orez şi dressing asiatic, obrăjorii de vită cu piure de cartofi cu usturoi copt sau Burger One şi cartofii cu rozmarin sau micul dejun, care poate fi comandat la orice oră. În plus, anul acesta compania a livrat pentru clienţi şi masa de Paşte, cu preparate tradiţionale precum pulpă de miel, sarmale şi cozonaci. „Dezvoltăm serviciul de livrări, atât directe, făcute de noi, pentru prânz şi cină, cât şi prin aplicaţiile specializate şi observăm o creştere treptată, de la o săptămână la alta. Avem prieteni care comandă zilnic de la noi, ceea ce ne conferă stabilitate şi încredere că vom depăşi cu bine momentele grele.”

    În general, spun fondatoarele companiei, cei ce comandă de la Simbio sunt cei care au vizitat în trecut restaurantul, au îndrăgit preparatele şi aşteaptă să revină în vizită. „Cu toţii ne dorim să ne reluăm vechile obiceiuri şi ne este tare dor de musafirii noştri. Ştim, însă, că normalitatea va fi definită diferit, priorităţile multor oameni se vor schimba şi capacitatea de adaptare va fi esenţială. Ne dorim să reluăm evenimentele frumoase pe care obişnuiam să le găzduim la DOI, dar până acest lucru va fi din nou posibil, ne aşteptăm să reluăm serviciul de catering, fie pentru întâlnirile de la birou, fie pentru cele private. Va fi un an dificil pentru cei mai mulţi dintre noi, dar suntem optimişti că momentul reîntâlnirii va veni în curând.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

     

  • Nici nu a trecut bine criza financiara din 2008-2009, când o alta remodelează piaţa muncii într-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodată

    Abia ce am ieşit din anii postcriză financiară 2008-2009, când o alta remodelează piaţa muncii într-un stil pe care nu ni l-am fi imaginat poate niciodată. Nimeni nu pare să aibă de câştigat deocamdată, dar un lucru e cert: raportul de forţe se va schimba, iar angajaţii pentru care altădată angajatorii se luptau vor fi cei dispuşi să ajungă la compromisuri, potrivit unei discuţii cu Dan Puică, CEO al platformei de recrutare BestJobs. 

    Pe piaţa de recrutare, efectele unei inversări a raportului de forţe între angajaţi şi angajatori se observă deja. Dan Puică observă că firmele au încercat să îşi reducă costurile prin scăderi la capitolul noilor angajări – astfel că platforma BestJobs înregistrează mai puţine anunţuri decât înainte de această criză: dacă înainte aici existau 500 de anunţuri pe zi, acum în zilele bune sunt 200 de anunţuri pe zi, o scădere mai mare de jumătate. Scăderea depinde însă de industrii: cele care nu au scăzut sunt IT-ul, industria alimentară, serviciile de curierat şi livrare la domiciliu, însă turismul, HoReCa, industria transporturilor se numără printre cele afectate.

    De asemenea, Dan Puică observă că anunţurile care au rămas pe platformă sunt publicate de companiile mari, prin urmare criza afectează mai mult companiile mici şi medii, iar una dintre mişcările cauzate este generată de reducerea costurilor prin scăderea numărului de noi angajări.

    Alte măsuri de reducere a costurilor sunt şomajul tehnic şi chiar şi disponibilizările –  au existat zeci de mii de cereri de şomaj tehnic de când a apărut această facilitate, motiv pentru care undeva la 25% dintre angajaţii din România au ajuns în această situaţie, iar alţi 200.000 au fost disponibilizaţi. De asemenea, în afară de şomaj tehnic şi disponibilizări au existat şi reducerile de program ale unora dintre angajaţii care sunt în continuare activi, dar care nu mai lucrează 40 de ore pe săptămână: „S-a redus programul şi s-a redus şi salariul”. Prin urmare se câştigă mai puţin în această perioadă din cauza reducerilor de program, din cauza măsurilor de şomaj tehnic, iar companiile se străduiesc şi ca după criză să se asigure că intră în această perioadă cu costuri cât mai mici.

    „Din perspectiva pieţei muncii, cea mai mare schimbare va fi a raportului de forţe. Înainte vorbeam despre o piaţă în care angajaţii erau cei pentru care se luptau angajatorii, exista un război al talentelor,  dacă ne uităm la ratele şomajului care vor creşte – şi nu doar în România, ci la nivel global – se va schimba raportul de forţe. Candidaţii vor fi nevoiţi să accepte roluri pe care anterior nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Vor fi dificultăţi mai mari la angajare, vor exista oameni care îşi vor căuta locuri de muncă, vom exista într-o piaţă dominată de angajatori.”
    La fel s-a întâmplat şi în criza financiară din 2009. De altfel, Dan Puică îşi aminteşte că în ultimii ani angajatorii spuneau: „Nu mai suntem în 2009, când candidaţii veneau singuri la interviu, trebuie să tragem de ei”. Acum se vor schimba însă lucrurile: „Suntem iarăşi în 2009 şi candidaţii vor fi dispuşi la sacrificii şi vor accepta situaţii pe care nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Este ceva caracteristic unei perioade  de scădere economică care cu siguranţă se va vedea şi probabil dimensiunea sau impactul ei va depinde de cât de mult durează această criză”.
    Dan Puică nu contestă, de asemenea, că la fel ca şi după criza financiară, şi această nouă criză globală va fi folosită ca un pretext: „După o perioadă de timp va începe din nou războiul pentru candidaţi. Pentru a-i atrage atunci când lucrurile se vor normaliza, tactica anterioară se va dovedi falimentară. Dar imediat după criză cred că vor exista astfel de practici”.
    Perioada de recuperare depinde de foarte mulţi factori, dintre care un număr mare sunt externi. „Dacă ne uităm la economiile avansate, vedem că există ajutoare din partea statului de trilioane de dolari, genul acesta de ajutoare ar putea face ca această criză să treacă mai repede şi nişte prognoze optimiste pe care le citeam arătau că în trimestrul 1 al anului 2021 lucrurile s-ar putea să revină la normal. Într-a doua parte a anului 2020 este imposibil să vedem aceste efecte, dar în prima parte a anului viitor s-ar putea să vedem această curbă de normalitate”, crede Dan Puică. 
    Cine va resimţi cel mai mult scăderile veniturilor, managerii sau angajaţii de la firul ierbii? Dan Puică este de părere că va depinde de la companie la companie.
    „Dacă ne uităm la ce companii reuşesc să supravieţuiască acestor crize, vorbim despre acele companii care nu gândesc relaţia între companie şi oameni – decidem în favoarea companiei sau în favoarea oamenilor dar pe termen lung acestea sunt inseparabile. Ce faci astăzi va influenţa pe cine reuşeşti să atragi mâine în companie. Un comportament corect în această perioadă va ajuta la restartarea companiei imediat.

    Nu toată lumea va practica asta de sus până jos, dar cei care vor face aceste măsuri la nivelul întregii organizaţii vor avea de câştigat. Dan Puică este de părere că onestitatea şi transparenţa vor ajuta la binele pe termen lung al organizaţiilor: „Deciziile sunt de fapt de a alege între oameni şi oameni – trebuie să îi reţinem pe acei oameni care ne vor asigura funcţionalitatea şi ne vor da şansa să ne dezvoltăm în viitor.

    Trebuie să te raportezi la competenţe, impact, potenţial, între oamenii pe care îi ai în echipă şi păstrarea celor mai valoroşi; nu se poate o companie fără oameni”.
    El observă cum companiile multinaţionale, indiferent de liderul de moment, au programe de la sediul central prin care evoluează performanţele şi astfel de decizii sunt foarte uşor de dat fiindcă există datele care să le susţină. În companiile locale care nu au astfel de practici, liderii lor se vor baza pe instinct atunci când vor alege între oamenii lor: „Ca orice decizie bazată pe intuiţie, uneori o să reuşească, alteori va fi greşită. Oricum ne-am uita la lucruri, la finalul acestei perioade vor exista unele companii care nu vor supravieţui şi care va trebui să plătească tribut unui management deficitar din ultimii ani. Dacă ar fi să privim partea pozitivă, vor reuşi să reziste companiile care merită să facă asta şi s-ar putea să fie o îmbunătăţire a contextului general”.

    Când vine vorba despre antreprenori, el observă că două dintre calităţile lor, flexibilitatea şi adaptabilitatea, îi vor ajuta să răzbată peste această criză. „Majoritatea celor cu care am vorbit au ochii deschişi pentru ce oportunităţi ar putea să apară. Peisajul economic se va schimba un pic – am fost obligaţi să testăm anumite metode de lucru şi anumite metode de viaţă şi cred că vom vedea companii care vor avea de câştigat pe termen lung. Cred că vor începe să se dezvolte businessuri în toate domeniile acestea. Vorbeam despre munca de acasă, dar şi consultaţii medicale de la distanţă, fitness, antrenamente fizice zilnice, şcoală de la distanţă, livrări la domiciliu.

    Mă aştept ca antreprenorii care nu vor mai reuşi fiindcă au pornit un business care nu are sens în perioada aceasta, dacă au resurse financiare să le orienteze repede către businessuri care ar putea să aibă succes în continuare”, observă el.

    La momentul discuţiei cu Dan Puică, CEO-ul platformei de recrutare BestJobs,  trecuseră deja peste trei săptămâni în care el lucra de acasă (se numără astfel  între cei 30% angajaţi români care lucrează în regim de telemuncă, potrivit unui sondaj BestJobs realizat între 16 şi 30 martie).

    Se numără şi între „fericiţii” care au observat o îmbunătăţire a productivităţii datorită acestei situaţii, ca urmare a lipsei întreruperilor de pe parcursul unei zile la birou. Agenda CEO-ului BestJobs a rămas la fel din punctul de vedere al numărului de activităţi,  dar crede că productivitatea a crescut fiindcă sunt foarte puţine întreruperi: „La birou vin deseori colegii cu probleme pe care vor să le împărtăşească, iar acest lucru se întâmplă mai rar acum, prin urmare randamentul este mai bun”. Fiind acasă, încearcă să se încadeze în programul de la 9 la 6, iar în această direcţie a construit chiar şi un program „milităresc” alături de întreaga sa familie – soţia, un băieţel în vârstă de şapte ani şi o fetiţă de cinci ani. „E genul de provocare în care pentru anumite categorii de angajaţi să nu fie sustenabilă munca la domiciliu pe termen lung.”

    Dan Puică şi soţia au o agendă bine pusă la punct legată de cine gestionează anumite intervale orare. „Programul de dimineaţă de la 9 până la 7 seara este împărţit într-un calendar în care atât eu, cât şi soţia şi copiii ştim ce se va întâmpla în fiecare interval orar – indiferent că este TV, activităţi afară sau orice altceva; a fost nevoie să planificăm aproape la nivelul fiecărei ore ce activitate urmează şi cine este responsabil de ea. Fiul meu este foarte disciplinat, ar fi angajatul ideal, urmăreşte calendarul şi schimbă activitatea în funcţie de acesta”, descrie el modul în care s-au adaptat  noii realităţi.

    Mărturiseşte însă: „Percepţia mea seamănă cu a românilor – toată lumea se aşteaptă ca la mijlocul lunii mai lucrurile să se întoarcă la normal, suntem pregătiţi psihic pentru încă o lună, apoi vom mai vedea”.

    Potrivit sondajului BestJobs, 90% dintre angajaţii care lucrează în regim de telemuncă se împacă bine cu această tranziţie; simt o  creştere a randamentului, atenţia şi capacitatea de concentrare au crescut, iar beneficiul principal se leagă de renunţarea la timpul petrecut în trafic. Pe de altă parte însă, Dan Puică nu este sigur că pe termen lung munca de acasă va deveni noua normă. „Munca de acasă va fi mai populară, dar vor exista şi oameni care se vor întoarce la birou.

    Ştim că 30% dintre ei sunt acum la munca de acasă – ştim că toţi sunt fericiţi – mă aştept însă ca cel puţin un sfert din cei care lucrează de acasă acum să rămână aşa sau să aibă mai multe zile pe lună în care lucrează de acasă.” Pe de altă parte însă, tot din studiul BestJobs reiese că 40% dintre angajaţi spuneau că sunt afectaţi emoţional de situaţia în care se află. „Există o senzaţie de autoizolare, o senzaţie de anxietate, iar tocmai starea aceasta mă face să cred că nu o să ne putem muta într-un scenariu full time de acasă, ci în episoade.” El menţionează că aveau la BestJobs un program în care o zi pe lună putea să fie lucrată de acasă şi vor creşte acest număr la cinci zile pe lună.

    10% dintre angajaţi spuneau şi că au o formă de uşoară depresie când lucrează de acasă: „Dacă aceste procente ar creşte, probabil nu va fi sustenabilă munca de acasă la scară largă. Îmi este greu să spun acum care va fi procentul exact, dar cu siguranţă va fi mai mare decât înainte de criză”.

    De ce ar trebui să ţină cel mai mult cont deopotrivă angajatorii şi angajaţii din România? „Poate că a fost destul de mult folosit cuvântul solidaritate, dar m-aş referi la două forme ale solidarităţii: să ne asigurăm că businessul nostru funcţionează –  să existe o solidaritate a mediului de afaceri, dar şi la nivelul empatiei faţă de angajat. Trecem cu toţii prin situaţii dificile şi s-ar putea ca anumite decizii să fie greu de luat – decizii care să impună reduceri de costuri, disponibilizarea oamenilor. Sfatul meu ar fi ca fiecare companie să aibă mai multe scenarii pe care le urmăreşte şi să se asigure că implementează măsuri graduale.

    Dacă situaţia ajunge la un anumit nivel, trebuie să luăm un anumit set de măsuri şi să facem o implementare graduală a setului de măsuri. Iar dacă vorbim despre angajaţi, să avem şi această solidaritate umană de a nu lăsa în această perioadă dificilă persoane care nu au un loc de muncă, un plan de ajutor sau salarii compensatorii”. El subliniază: „Măsura aceasta de disponibilizare la rece ar trebui să fie ultima soluţie la care ne uităm şi să aibă grijă angajatorii de angajaţi fiindcă restartarea va depinde de oamenii care vor veni la muncă şi după ce această stare va trece şi fiecare îşi va aminti cum a gestionat fiecare companie criza”.

  • De la încasări de peste 700 de milioane de euro pe lună, la zero. Un mare lanţ de magazine care vrea să intre în România a trimis mii de angajaţi în şomaj

    Retailerul din industria hainelor Primark a trecut de la vânzări de 650 de milioane de lire sterline (peste 730 mil euro) într-o lună până la nimic după ce coronavirusul a forţat compania să închidă magazinele din Europa şi Statele Unite, potrivit BBC:

    Aceasta nu a fost singura companie din domeniu ai cărei reprezentanţi au anunţat că se zbat în faţa pandemiei. Compania John Lewis a trimis în şomaj mii de angajaţi, iar retailerul de fashion Cath Kidston spune că şi-a închis magazinele pentru totdeauana.
    Proprietarul Primark, Associate British Foods, „a fost direct în opoziţia sa în faţa pandemiei”, a sous şeful companiei, George Weston.

    Fără susţinere din partea statelor europene pentru acordarea ajutoarelor, mulţi dintre cei 68.000 de angajaţi ai Primark ar fi fost redundanţi spune el.
    „De la vânzări de 650 de milioane de lire sterline cât aveam în fiecare lună, după ce ultimele noastre magazine s-au închis pe 22 martie, nu am mai vândut nimic”, a declarat el pentru BBC. A adăugat că i-ar „plăcea să poată redeschide magazinele PrimarK- „ştiu că trebuie să nu facem asta până când nu am învins boala”.

    Retailerul, care a fost înfiinţat în 1969, nu are un magazin online pentru serviciile sau produsele companiei. Reprezentanţii acesteia au declarat anterior că dacă ar avea un astfel de magazin nu ar putea să menţină preţurile hainelor la fel de scăzute dacă ar oferi şi posibilitatea livrării acestora la domiciliu.
    Weston a mai declarat că după ce magazinele se vor redeschide „trebuie să facem magazinele mai sigure pentru angajaţii şi clienţii noştri, chiar şi dacă acest lucru înseamnă să ne asigurăm că sunt mai puţine persoane în magazine făcând cumpărături în acelaşi timp şi prin acceptarea unor vânzări mai scăzute, cel puţin până când riscul rămas este minim”.

    „În timp putem reconstrui profiturile. Nu putem să îi înlocuim pe oamenii pe care îi pierdem.”

     

  • Minusuri de miliarde pentru Ford

  • Dan Puică, BestJobs: „Suntem iarăşi în 2009 şi candidaţii vor fi dispuşi la sacrificii şi vor accepta situaţii pe care nu le-ar fi acceptat înainte de criză”

    „Din perspectiva pieţei muncii, cea mai mare schimbare va fi a raportului de forţe. Înainte vorbeam despre o piaţă în care angajaţii erau cei pentru care se luptau angajatorii, exista un război al talentelor,  dacă ne uităm la ratele şomajului care vor creşte – şi nu doar în România – ci la nivel global – se va schimba raportul de forţe. Candidaţii vor fi nevoiţi să accepte roluri pe care anterior nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Vor fi dificultăţi mai mari la angajare, vor exista oameni care îşi vor căuta locuri de muncă, vom exista într-o piaţă dominată de angajatori”, a spus Dan Puică, CEO al platformei de recrutare, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu.

    La fel s-a întâmplat şi în criza financiară din 2009. De altfel, Dan Puică îşi aminteşte că în ultimii ani angajatorii spuneau: „Nu mai suntem în 2009, când candidaţii veneau singuri la interviu, trebuie să tragem de ei”. Acum se vor schimba însă lucrurile: „Suntem iarăşi în 2009 şi candidaţii vor fi dispuşi la sacrificii şi vor accepta situaţii pe care nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Este ceva caracteristic unei perioade  de scădere economică care cu siguranţă se va vedea şi proababil dimensiunea sau impactul ei va depinde de cât de mult durează această criză”.

    Dan Puică nu contestă, de asemenea, că la fel ca şi după criza financiară, şi această nouă criză globală va fi folosită ca un pretext: „După o perioadă de timp va începe din nou războiul de pe candidaţi. Pentru a-i atrage atunci când lucrurile se vor normaliza tactica anterioară se va dovedi falimentară. Dar imediat după criză cred că vor exista astfel de practici”.

    Perioada de recuperare depinde de foarte mulţi factori, dintre care foarte mulţi sunt externi. „Dacă ne uităm la economiile avansate, sunt ajutoare din partea statului de trilioane de dolari, genul acesta de ajutoare ar putea face ca această criză să treacă mai repede şi nişte prognoze optimiste pe care le citeam arătau că în trimestrul 1 al anului 2021 lucrurile s-ar putea să revină la normal. A doua parte a anului 2020 este imposibil să vedem aceste efecte, dar în prima parte a anului viitor s-ar putea să vedem această curbă de normalitate”, crede Dan Puică.  

    Despre cine va resimţi cel mai mult scăderile veniturilor, managerii sau angajaţii de la firul ierbii, Dan Puică este de părere că va depinde de la companie la companie.

    „Dacă ne uităm la ce companii reuşesc să supravieţuiască acestor crize, vorbim despre acele companii care nu gândesc relaţia între companie şi oameni – decidem în favoarea companiei sau în favoarea oamenilor, dar pe termen lung acestea sunt inseparabile. Ce faci astăzi va influenţa pe cine reuşeşti să atragi mâine în companie. Un comportament corect în această perioadă va ajuta la restartarea companiei imediat. Nu toată lumea va practica asta de sus până jos, dar cei care vor face aceste măsuri la nivelul întregii organizaţii vor avea de câştigat”. Dan Puică este de părere că onestitatea şi transparenţa vor ajuta la binele pe termen lung al organizaţiilor: „Deciziile sunt de fapt de a alege între oameni şi oameni – trebuie să îi reţinem pe acei oameni care ne vor asigura funcţionalitatea şi ne vor da şansa să ne dezvoltăm în viitor. Trebuie să te raportezi la competenţe, impact, potenţial, între oamenii pe care îi ai în echipă şi păstrarea celor mai valoroşi; nu se poate o companie fără oameni”.

  • Cum a reuşit o absolventă de Medicină să creeze o afacere care i-a adus o avere de 1,4 miliarde de dolari

    Katie Rodan a avut rezultate strălucite în anii de studiu petrecuţi în cadrul şcolii de medicină pe care a urmat-o la universitatea Stanford, dar nu s-a mulţumit doar cu o carieră în domeniul medical. A ales să o îmbine cu lumea antreprenoriatului, punând bazele unui business care i-a adus recunoaştere internaţională şi o avere de aproape 1,4 miliarde de dolari.

    Katie Rodan s-a născut în 1954 în SUA, într-o familie de evrei, şi a crescut în Los Angeles. Bernardine, mama sa, era profesor de microbiologie, iar tatăl său, Harry Pregerson, judecător federal. Ea a primit, din partea Universităţii Virginia, o diplomă în istorie, urmată de titlul de doctor în medicină din partea din California de Sud. Pentru rezidenţiatul în dermatologie a mers la Şcoala de Medicină de la Stanford, unde a fost numită rezident-şef. În perioada rezidenţiatului, ea a întâlnit-o pe Kathy A. Fields, alături de care a dezvoltat, în 1995, Proactiv Solution, un tratament de îngrijire a pielii pentru combaterea acneei. Şapte ani mai târziu, în 2002, cele două au pus bazele companiei Rodan + Fields, cumpărată, în 2003, de Estée Lauder. În 2006, compania şi-a schimbat modelul de business, de la vânzări directe la vânzări de tip multi-level marketing. În 2007, Rodan şi Fields s-au hotărât să cumpere înapoi businessul din portofoliul Estée Lauder. Compania foloseşte consultanţi independenţi, majoritatea femei, pentru a-şi vinde produsele. Deoarece doar 2% dintre aceştia câştigă peste venitul minim, modelul de business a fost de multe ori criticat de avocaţii consumatorilor ca fiind mult prea apropiat de modelelele de business tip schemă piramidală.


    Cele două antreprenoare au scos şi o serie de cărţi pe teme asociate businessului pe care îl conduc. În 2015, Rodan a fost clasată de publicaţia internaţională Forbes în topul celor mai de succes 50 de antreprenoare din SUA care şi-au construit singure averea.
    În 2016, fondatoarele businessului şi-au vândut drepturile pentru tratamentul Proactiv Solution unui joint venture format de Guthy Renker şi Nestlé, care comercializează produsul. Veniturile companiei au crescut cu 50% în 2017, până la 1,5 miliarde de dolari. Businessul are în prezent o echipă de circa 300.000 de consultanţi.  În mai 2018, firma de capital privat TPG a investit 1 miliard de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 25% din Rodan + Fields.
    În prezent, Rodan este profesor asistent de dermatologie la Universitatea Stanford şi are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Antreprenoarea este căsătorită şi are doi copii cu Amnon Rodan. Cuplul locuieşte în San Francisco, California.

  • Decizie radicală a Wizz Air: 1 din 5 angajaţi îşi face bagajele şi restul angajaţilor vor avea salariile tăiate

    Wizz Air se aşteaptă la pierderi consistente în al patrulea trimestru al anului fiscal ce s-a încheiat în martie 2020, ce vor fi cuprinse între 70 şi 90 de milioane de dolari. Prin urmare, compania şi-a ajustat profitul estimat pentru anul anterior la 270-280 de milioane de dolari.

    Operatorul aerian low-cost anunţase anterior că aşteaptă pentru anul fiscal care se termină la 21 martie un profit net cuprins între 350 şi 355 de milioane de dolari.

    În acest punct, reprezentanţii companiei spun că nu pot să ofere previziuni pentru anul fiscal care tocmai a început.
    Compania confirmă că are un bilanţ contabil puternic şi o lichidate de 1,5 miliarde de dolari la finalul lui martie 2020, aceasta fiind una dintre cele mai bune poziţionări din industria aeriană în acest moment.

    Totuşi, reprezentanţii Wizz Air au anunţat într-un comunicat de presă că 1.000 de angajaţi, reprezentând 19% din forţa de muncă, vor fi disponibilizaţi. De asemenea, vor fi luate măsuri pentru alţi angajaţi, au spus reprezentanţii companiei.

    Totodată, veniturile CEO-ului, a membrilor consiliului director şi a tuturor managerilor vor fi reduse cu 22%, în timp ce salariile piloţilor, echipajului şi angajaţilor din birouri vor fi reduse, în medie, cu 14%.

    „În primul rând aş vrea să mulţumesc oamenilor noştri pentru eforturile lor considerabile pentru a-i susţine pe pasageri şi comunităţile din toate ţările în contextul acestor evenimente fără precedent. S-au ridicat la înălţimea provocărilor cu care se confruntă Wizz Air şi industria cu eleganţă şi determinare, în special când a venit vorba de repatrierea cetăţenilor care au fost blocaţi în anumite ţări din cauza COVID-19 şi când au livrat echipamentele medicale necesare pentru ajutarea ţărilor, comunităţilor şi celor care oferă îngrijire medicală pacienţilor lor.

    Am luat diverse decizii pentru a proteja poziţia companiei într-o manieră controlată în perioada pandemiei de COVID-19 şi analizăm competitivitatea şi alocarea activelor companiei în continuare. Lucrăm de asemenea pentru a dezvolta strategia, costurile şi lichiditatea companiei după această criză pentru a ne asigura că putem să livrăm ţinta noastră de creştere pe termen lung. Wizz Air rămâne fără dubii una dintre cel mai bine plasate companii pentru crearea de valoare pe termen lung în aviaţia europeană datorită costurilor reduse pe care le oferă pasagerilor – modelului de business low-cost şi poziţiei unice în piaţă ca lider în piaţa în creştere a Europei Centrale şi de Est. Compania se aşteaptă să livreze valoare acţionarilor, beneficii mediului şi oportunităţi de angajare în anii ce vor veni”, a spus József Váradi, CEO-ul companiei.

    Traficul aerian al Wizz Air a scăzut în martie 2020 cu 34% faţă de anul anterior, iar în prezent operează la 3% din capacitate.

     

  • Compania care sfidează pandemia de COVID-19. Anunţă că angajează 10.000 de oameni. În plină criză, aceasta a devenit o adevărată senzaţie

    ByteDance, startup-ul chinez din spatele aplicaţiei TikTok, vrea să angajeze 10.000 de oameni noi, în ciuda unui trend global care a forţat multe companii de tehnologie din toată lumea să renunţe la o parte din angajaţi, potrivit FT.

    Încă dinainte carantină, aplicaţia deţinută de compania cu sediul în Beijing devenise noua senzaţie a internetului  – un rol pe care l-au jucat pe rând Facebook, Snapchat şi Instagram. Acum, TikTok a ajuns la 1,5 miliarde utilizatori lunar.

    Dincolo de China, popularitatea TikTok a crescut masiv, în contextul în care toată lumea, de la doctori la asistente şi până la celebrităţi, publică videoclipuri scurte în care se sincronizează cu muzica – pentru a trece timpul.

    În China, ByteDance a început să investească mai mult în platforma de comerţ online pe care o controlează, pentru a monetiza traficul suplimentar din platforme.

    Startup-ul are circa 60.000 de angajaţi şi caută circa 10.000 de oameni noi la nivel global pentru mai multe poziţii, de la analişti de date pentru piaţa din America Latină şi până la manageri de operaţiuni în Shenzen pentru platforma de gaming. Mai mult, departamentul de resurse umane al companiei caută cel puţin 3.000 de interni.

    Investitorii au evaluat startup-ul susţinut de SoftBank la 75 miliarde de dolari în urmă cu doi ani, după o rundă de finanţare de 3 miliarde dolari, condusă de conglomeratul japonez. Mai recent, evaluarea ByteDance a crescut la 90-100 miliarde dolari după ultimele tranzacţii din piaţa secundară.