BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Comisia Europeană asigură 20 de milioane de teste pentru statele membre

    Comisia Europeană a adoptat luni o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru comun pentru utilizarea, validarea şi recunoaşterea reciprocă a testelor antigenice rapide.

    De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, testarea în scop de diagnosticare a evoluat rapid, dovedindu-şi rolul central pe care îl are în limitarea extinderii pandemiei. Recomandările formulate de Comisie vor asigura utilizarea uniformă, validarea şi recunoaşterea testelor antigenice rapide în UE.

    De asemenea, Comisia a semnat astăzi un contract-cadru cu Abbott şi Roche, care permite achiziţionarea a peste 20 de milioane de teste antigenice rapide în valoare de până la 100 de milioane euro, finanţat prin Instrumentul pentru sprijin de urgenţă (ESI). La începutul anului 2021, aceste teste vor fi puse la dispoziţia statelor membre, ca parte a strategiei UE de testare pentru depistarea COVID-19.

    Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat: „Testele antigenice rapide ne oferă viteză, fiabilitate şi capacitatea de a răspunde rapid pentru izolarea cazurilor de COVID. Acest lucru este esenţial pentru încetinirea propagării pandemiei. Testarea va rămâne fundamentală în lunile următoare, chiar dacă ne propunem să începem vaccinarea în UE din 27 decembrie. Trebuie să ne extindem capacitatea de testare în paralel ca să putem menţine virusul sub control. Pentru a contribui la aceste eforturi, am semnat astăzi un contract care vine în sprijinul statelor membre cu peste 20 de milioane de teste rapide.”

    În prezent, cea mai fiabilă metodologie de testare pentru identificarea COVID-19 este testul RT-PCR. Cu toate acestea, dată fiind utilizarea intensă, care a dus la penurii, costul relativ ridicat şi timpul îndelungat necesar prelucrării acestor teste, utilizarea complementară a testelor antigenice rapide în anumite contexte specifice este din ce în ce mai recomandabilă.

    În ceea ce priveşte utilizarea testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă să utilizeze testele antigenice rapide pentru a consolida şi mai mult capacitatea generală de testare a statelor, în special deoarece testarea rămâne un pilon esenţial pentru controlul şi atenuarea actualei pandemii de COVID-19, să se asigure că testarea antigenică rapidă este efectuată de personal medical calificat sau de alţi operatori calificaţi, după caz, în conformitate cu specificaţiile naţionale, în strictă conformitate cu instrucţiunile producătorului şi sub rezerva controlului calităţii, să investească în formarea şi, dacă este cazul, certificarea personalului medical şi a altor operatori pentru efectuarea eşantionării şi a testării, asigurând astfel capacităţi adecvate şi garantând colectarea de eşantioane de bună calitate, să aibă în vedere, în special, utilizarea testelor antigenice rapide în următoarele situaţii şi contexte: diagnosticarea COVID-19 în rândul cazurilor simptomatice, al contactelor cu cazuri confirmate, al cazurilor grupate, pentru screening în zone cu risc ridicat şi în spaţii închise, să utilizeze teste antigenice rapide pentru screening la nivelul întregii populaţii în situaţii epidemiologice sau zone în care proporţia testelor cu rezultate pozitive este ridicată sau foarte ridicată, să se asigure că sunt puse în aplicare strategii care să clarifice în ce situaţii este necesară testarea de confirmare cu un test RT-PCR sau un al doilea test antigenic rapid, precum şi să continue să monitorizeze şi să evalueze nevoile de testare în funcţie de evoluţiile epidemiologice.

    În ceea ce priveşte validarea şi recunoaşterea reciprocă a testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă să întocmească de comun acord, să menţină la zi şi să comunice Comisiei o listă comună de teste antigenice rapide care sunt conforme cu strategiile de testare ale statelor şi adecvate pentru situaţiile descrise mai sus, care poartă marcajul CE, îndeplinesc cerinţele minime de sensibilitate şi de specificitate definite de Comisie şi ECDC şi au fost validate de cel puţin un stat membru, să convină ca această listă comună de teste antigenice rapide să fie actualizată în mod regulat, în special pe măsură ce vor deveni disponibile noi rezultate ale studiilor independente de validare şi vor intra pe piaţă noi teste, să convină să recunoască reciproc rezultatele unei selecţii de teste incluse în această listă comună, precum şi să exploreze necesitatea şi posibilitatea creării unei platforme digitale pentru a valida autenticitatea certificatelor de testare pentru COVID-19.

    În cadrul reuniunii Consiliului European din 10-11 decembrie, liderii UE au adoptat concluzii privind COVID-19, prin care au invitat Comisia să prezinte o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru comun pentru testele antigenice rapide şi pentru recunoaşterea reciprocă a rezultatelor testelor.

  • Se cere despărţirea de WhatsApp şi Instagram: Gigantul Facebook a fost dat în judecată pentru monopol de către 46 de state americane şi de Comisia pentru Comerţ

    Comisia Federală pentru Transport din SUA (FTC), alături de 46 de state americane, au lansat acţiuni legale împotriva Facebook, acuzând compania că ar fi utilizat poziţia dominantă din piaţa de social media pentru a-şi da la o parte concurenţii, iar reclamanţii cer spargerea companiei în bucăţi, potrivit FT.

    FTC-ul acuză Facebook că ar fi acţionat „cu o conduită anti-concurenţială pentru mulţi ani de zile”, ceea ce se traduce atât prin achiziţia competitorilor care îi ameninţau poziţia dominantă, cât şi prin limitarea accesului altor dezvoltatori.

    În mod specific, procesul FTC subliniază tranzacţiile prin care compania lui Mark Zuckerberg a cumpărat Instagram şi WhatsApp, în 2012, respectiv 2014, în contextul în care aceste mutări au fost gândite pentru a anihila concurenţa.

    Comisia a anunţat că va cere în tribunal un ordin federal permanent care ar forţa gigantul Facebook să se separe de Instagram şi WhatsApp, sau să ceară aprobare federală înainte de orice altă achiziţie.

    Într-un proces separat, un grup de 46 de state americane şi alte două jurisdicţii – conduşi de procurorul general din New York, Letitia James – susţin că gigantul din Silicon Valley utilizează o abordare de tip „cumpără şi îngroapă” faţă de mulţi competitori, ceea ce afectează competiţia din piaţă, reduce protecţia utilizatorilor şi accesul lor la alte tipuri de servicii similare.

    „În loc de concurenţă pe bază de merite, Facebook şi-a utilizat puterea pentru a îngropa competiţia, astfel încât să poată profita de utilizatori şi să poată face miliarde din datele personale”, a explicat Letitia James, procurorul general al statului New York.

    Compania Facebook a respins timp de mulţi ani aceste acuzaţii legate de practici anti-concurenţiale. După lansarea procesului, compania din Silicon Valley a transmis că va analiza plângerile şi va face declaraţii publice în curând.

    „La câţiva ani deja după ce FTC ne-a aprobat achiziţiile, guvernul vrea să dea înapoi pe aceste decizii fără a se gândi la impactul pe care îl va avea un astfel de precedent asupra comunităţii de business per ansamblu sau asupra oamenilor care aleg produsele noastre în fiecare zi”, a adăugat Facebook.

    Procesele lansate concomitent de FTC şi de cele 46 de state americane marchează a doua acţiune legală majoră împotriva Big Tech din 2020. În luna octombrie, SUA a dat în judecată Google pentru că ar fi utilizat o strategie prin care să îşi ţină competitorii deoparte, care are potenţialul de a fi anti-concurenţială.

  • Comisia Europeană îşi restrânge ambiţiile cu privire la readucerea pe plan local a producţiei de medicamente

    În pofida speranţelor privitoare la o reorientare rapidă către „autonomie strategică“, Comisia Europeană a arătat clar că are nevoie de încă doi ani de analiză înainte de a veni cu propuneri de diminuare a riscului de deficite provocate de dependenţa excesivă de producţia de medicamente din ţări terţe, scrie Euractiv.

  • Comisia Europeană propune instituirea unor salarii minime adecvate în ţările UE

    Comisia Europeană propune instituirea unor salarii minime adecvate în ţările UE. Specialiştii au redactat o directivă care, dacă va fi aprobată, va asigura faptul că lucrătorii din UE sunt protejaţi prin existenţa unor salarii minime adecvate care să le permită un trai decent peste tot unde muncesc.

    Directiva a fost anunţată miercuri de membrii Comisiei Europene. Potrivit acestora, atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare, salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv, ci şi beneficii economice mai ample, întrucât duc la reducerea inegalităţii salariale, contribuie la susţinerea cererii interne şi la consolidarea stimulentelor de a lucra.

    Salariile minime adecvate pot ajuta şi la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, întrucât sunt mai multe femei decât bărbaţi care câştigă salariul minim. Propunerea are şi rolul de a contribui la protejarea angajatorilor care asigură salarii decente lucrătorilor, prin garantarea concurenţei loiale.

    „Propunerea de astăzi privind salariile minime adecvate este un semnal important că şi în vremuri de criză demnitatea muncii trebuie respectată cu sfinţenie. Am văzut că pentru prea mulţi oameni munca nu mai este rentabilă. Lucrătorii trebuie să aibă acces la salarii minime adecvate şi să îşi poată permite un nivel de trai decent. Propunem astăzi un cadru pentru salariile minime, cu respectarea deplină a tradiţiilor naţionale şi a libertăţii partenerilor sociali. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă vor fi protejaţi nu numai lucrătorii noştri, ci şi angajatorii care plătesc salarii decente, creându-se totodată baza pentru o redresare echitabilă, incluzivă şi rezilientă”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

  • Comisia Europeană a aprobat o garanţie de împrumuturi pentru Tarom

    Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanţie pentru împrumuturi de până la aproximativ 19,3 milioane de euro în favoarea companiei aeriene de stat din România, Tarom, pentru a minimiza pierderile suferite în contexul pandemiei de COVID-19.

    Potrivit CE, prin această măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile cauzate în mod direct de pandemia de coronavirus şi de restricţiile de călătorie impuse de România şi de alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea virusului în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 şi 30 iunie 2020.

    Practic, restricţiile au forţat Tarom să anuleze majoritatea zborurilor sale regulate şi a cauzat pierderi majore în ceea ce priveşte cifra de afaceri.

    Sprijinul public va lua forma unei garanţii pentru împrumut (împrumuturi) de pe piaţă.

    Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107, alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi (sub formă de scheme) anumite întreprinderi sau sectoare specifice pentru daune cauzate în mod direct de evenimente extraordinare precum pandemia de coronavirus.

    „Comisia a constatat, în special, că măsura aplicată de România va compensa daunele direct legate de pandemia de coronavirus. O societate de audit extern independentă se va asigura că ajutorul nu depăşeşte valoarea prejudiciului suferit în perioada cuprinsă între 16 martie şi 30 iunie 2020. În urma auditului, orice sprijin public primit de TAROM în plus faţă de prejudiciul efectiv suferit va trebui returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura adoptată de România este în conformitate cu normele UE privind ajutorul de stat”, se arată într-un comunicat transmis, luni, MEDIAFAX.

    Garanţia românească pentru împrumuturi este în valoare de 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) şi este menită să despăgubească Tarom pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus.

  • „Trebuie să ne asigurăm că toate companiile îşi plătesc taxele”: Comisia Europeană se pregăteşte să înceapă procesul împotriva gigantului Apple, în valoare de 15 miliarde de dolari

    UE plănuieşte recupereze 15 miliarde de dolari din impozite, banii urmând să plece de la Apple către cea mai înaltă instanţă europeană, anunţă The New York Post.

    Comisia Europeană a declarat că va contesta victoria obţinută de Apple în luna iulie. Pe atunci, gigantul de pe Silicon Valley câştiga împotriva Uniunii Europene şi anunţa că nu va plăti Irlandei 13 miliarde de dolari, bani ce fac parte dintr-o serie de taxe retroactive.

    Comisia a declarat în 2016 că producătorul iPhone a beneficiat în mod ilegal de ajutor de stat prin intermediul a doua decizii luate de autorităţile irlandeze, obligaţiile fiscale ale companiei fiind reduse în 2014 la un minim de 0,005%.

    Cazul va fi prezentat în faţa Curţii Europene de Justiţie întrucât decizia luată de Comisie a stârnit o serie de incertitudini legale şi conţine un „număr de greşeli de drept”, spune Comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager.

    „Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, mari şi mici, îşi plătesc taxele, acest lucru rămânând o prioritate de top pentru comisie. Dacă statele membre oferă avantaje fiscale anumitor multinaţionale, nu vor face decât să afecteze conceptul de concurenţă loială din Uniunea Europeană”, a adăugat Vestager.

     

     

     

     

  • Datele estimate de Comisia Naţională de Prognoză rămân optimiste: o cădere de doar 3,8% a economiei în 2020. Cel puţin minus 5%, spun instituţiile independente

    ♦ Minus 5,5% este estimarea de restrângere a PIB în 2020, potrivit unei analize a ING Bank. Minus 5% crede Raiffeisen Bank şi minus 4,7% BCR

    Însă lucrurile puteau fi şi mai rele, estimează economiştii. Nici nu se putea altfel. Economia a fost închisă, voluntar, vreme de două luni. Industria a scăzut, în primul semestru din an, cu 16,4%, dar Comisia Naţională de Prognoză crede că această scădere se va restrânge, pe întregul an, la 8,6%. Agricultura, estimează aceeaşi sursă, va scădea cu 7,1%.

    „Prea optimist“, crede Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Construcţiile, care au crescut cu 19% în primul semestru, ar urma să avanseze cu 5,8%, pe întreg anul. „Sunt mulţi bani de spălat acolo“, spune, cu seriozitate, economistul Dragoş Cabat, dar adaugă: „e bine că cresc“.

    erviciile ar urma să scadă, pe ansamblu, cu doar 2,7%, dar, la primul semestru, serviciile prestate populaţiei au scăzut cu 38%. Se întoarce epoca abundenţei? Greu de crezut, de vreme ce economiştii nu văd o reîntoarcere la nivelul lui 2019 decât în 2022. „Recuperarea nu va fi totală decât în 2020“, arată o analiză a BCR.

    În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

    Deficitul fiscal va fi cea mai mare provocare a anilor ce vin, spune Ionuţ Dumitru. Dar mereu au fost găsite soluţii: inflaţia va fi cea care va netezi brazda. Cu o creştere economică de 3-4% şi un deflator de 5, toată povestea cu creşterea pensiilor va fi o amintire, în câţiva ani. Însă, pentru acum, plusul este că datele la semestrul întâi sunt mai bune decât se anticipa. Iar minusul este că recuperarea nu va fi atât de rapidă pe cât se credea.

    În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

  • Rafila: Vaccinul anti COVID-19 va veni în tranşe. E posibil să nu se administreze într-o singură doză

    România s-a înscris pe lista ţărilor care vor primi vaccin ani COVID-19, atunci când acesta va fi pus pe piaţă. Precomanda noastră este de 10 milioane de doze, cantitate care ne va fi asigurată printr-un mecanism pus la punct de Comisia Europeană.

    Vecinii noştri din Ungaria au cerut şi ei 5 milioane de doze, pentru a se asigura că vor înfrunta un al doilea val pandemic pregătiţi. Astfel de convenţii au încheiat şi alte state, prin acelaşi mecanism comun.

    Nu te gândi însă că vom primi dintr-o dată toate dozele. Acestea vor veni în tranşe, pentru că necesită condiţii speciale de transport, explică Profesorul Alexandru Rafila.

    Când va fi gata vaccinul? Comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, îţi spune că un vaccin ar putea fi gata la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor.

    La ora actuală, în lume, sunt peste 100 de variante de vaccin în lucru. 20 dintre ele au intrat în faze avansate de testare.

    Profesorul Rafila îţi mai spune şi că prioritate la vaccinare vor avea copiii şi persoanele în vârstă, personalul medical dar şi cei care au şi alte boli asociate.

    ”Este foarte posibil ca vaccinul să nu se administreze doar într-o singură doză, cele mai multe produse care se dezvoltă acum pleacă de la principiul administrării a două doze de vaccin. Acest vaccin va fi disponibil probabil la un preţ apropiat de preţul de producţie Este bine că există o rezervare a unei cantităţi din partea UE, ştiu că s-au încheiat astfel de convenţii cu 2 sau 3 producători diferiţi. Este vorba de tranşe, mai ales pentru vaccinuri, care sunt produse biologice, extrem de sensibile inclusiv la variaţiile de temperatură, trebuie asigurat lanţul de frig, atât în timpul transportului, cât şi al depozitării, al distribuţiei ulterioare. Cred că ar trebui să fim extrem de transparenţi în această strategie de comunicare legată de un potential produs vaccinal, oamenii trebuie să ştie că el este un produs sigur”, a declarat Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

     

  • Comisia Europează a prelungit perioada de scutire de taxe vamale şi de TVA pentru importurile de echipamente medicale din ţări din afara UE

    Comisia Europeană a prelungit, recent, perioada de scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA-ului pentru importurile de dispozitive medicale şi de echipamente de protecţie din ţări terţe, pentru a contribui la combaterea coronavirusului. Această măsură va facilita, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistenţii medicali şi pacienţii au atât de multă nevoie, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Această măsură include măştile şi echipamentele de protecţie, precum şi kiturile de testare, ventilatoarele şi alte echipamente medicale. 

    Astfel, în data de 23 iulie 2020, Comisia Europeană a decis să prelungească scutirea temporară de taxe vamale şi TVA la importul de dispozitive medicale şi echipamente de protecţie din ţări terţe pentru a ajuta la lupta împotriva coronavirusului.

    La data de 11 iunie 2020, Comisia a invitat la consultări xtoate statele membre, precum şi Regatul Unit, cu privire la necesitatea prelungirii şi au procedat la solicitarea acesteia. Scutirea se va aplica neîntrerupt până la data de 31 octombrie 2020.

    Legislaţia actuală a UE dispune de instrumente excepţionale în sprijinul victimelor catastrofelor, care pot fi utilizate pentru a face faţă crizei sanitare fără precedent cauzate de coronavirus.

    Scutirea de taxe vamale şi TVA la import se aplică pentru următoarele categorii:

    • organizaţii de stat (organe de stat, organisme publice şi alte organisme guvernate de drept public, inclusiv spitale, organizaţii guvernamentale, comune / oraşe, guverne regionale etc.);
    • organizaţii caritabile sau filantropice aprobate de autorităţile competente ale statelor membre.

     

  • Comisia Europeană a elaborat o serie de măsuri pentru protecţia muncitorilor sezonieri, în contextul pandemiei de COVID-19

    ♦ „COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători.“

    Comisia Europeană a prezentat o serie de instrucţiuni care au drept scop protecţia muncitorilor sezonieri din Uniunea Europeană, în contextul pandemiei de COVID-19.

    Instrucţiunile Comisiei sunt adresate autorităţilor na­ţio­nale, inspectoratelor de muncă şi partenerilor sociali şi acoperă aspecte precum dreptul lucrătorilor sezonieri de a lucra într-un stat membru UE indiferent dacă sunt cetăţeni UE sau nu, condiţiile de viaţă şi de muncă adecvate, inclusiv dis­tanţarea fizică şi măsurile de igienă corespunzătoare, in­for­marea clară a muncitorilor cu privire la drepturilor lor, munca nedeclarată, precum şi aspecte ce privesc asigurările sociale.

    Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, com­panie de consultanţă în management şi resurse umane, crede că recomandările CE sunt un pas înainte, însă sub­li­n­ia­ză că nu am regăsit în document şi un calendar constrângător pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate.

    „Criza sanitară a adus din nou pe agenda publică lucrătorii sezonieri migranţi. Nu că ei n-ar fi existat şi înainte, nu că prezenţa lor pe teritoriile unora dintre statele membre nu ar fi fost deja obiectul unor dezbateri aprinse pe plan local. COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători. Au închis ochii cu bună ştiinţă“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

    Specialistul în resurse umane crede că România este în mijlocul acestor dezbateri despre condiţiile de muncă ale muncitorilor sezonieri. „România, şi nu doar, este în miezul dezbaterii, dat fiind că furnizăm o bună parte din aceşti lucrători în Germania, Spania, Italia, Franţa. De remarcat faptul că pentru prima dată Guvernul României a întreprins nişte acţiuni concrete, bilaterale sau la nivelul Comisiei şi al Parlamentului European, pentru a sensibiliza alte guverne. Nici noi n-am mai închis ochii“, spune Raluca Pârvu.

     

    Statele membre UE au acum obligaţii noi în ceea ce priveşte relaţia cu muncitorii sezonieri, precum furnizarea unei cazări sau a transportului la preţ decent şi respectând condiţiile sanitare potrivite.

    „Un pas înainte este indicaţia de a reglementa modul de operare al agenţiilor de recrutare specializate. Un cod de conduită constrângător, cu sancţiuni adaptate, va fi binevenit, altfel vor continua cazurile de exploatare a unora dintre lucrători. Aşa s-a ajuns la criza zisă a sparanghelului, unde intermediari mai mult sau mai puţin serioşi, au expus muncitorii unor riscuri sanitare majore. Şi am ajuns să vorbim despre sclavia lucrătorilor sezonieri, unii fiind victime ale abuzului“, afirmă specialistul în resurse umane.

    Dincolo de riscurile sanitare, de sănătate şi siguranţă în muncă, măsurile recomandate de CE vizează şi remuneraţia acestor salariaţi, protecţia lor socială şi de drepturile lor în cazul concedierii. Dacă sezonierii sunt de fapt lucrători cu acte în regulă în ţara respectivă, tot acolo vor beneficia de protecţie socială şi drepturi echivalente cetăţenilor din statul respectiv.

    „În practică, statutul de detaşare permitea multor angajatori să nu ofere condiţii echivalente lucrătorilor, şi astfel să iasă mai ieftin la socoteală. Intermediarii vor avea câştiguri mai mici, munca sezonieră va fi mai scumpă pentru angajatori, lucrătorii vor fi mai bine protejaţi. Rămâne de văzut cum şi când se vor transpune în legislaţiile naţionale aceste recomandări. Vom vedea şi în ce fel va influenţa acest document reducerea muncii la negru, deocamdată se creează doar un mecanism de raportare a situaţiilor de abuz“, spune Raluca Pârvu.

    Protestul românilor angajaţi la o fermă din Bonn, Germania, a fost doar unul dintre scandalurile care au dus la propunerea de modificare a legislaţiei europeane cu privire la drepturile muncitorilor sezonieri. Muncitorii de nu erau plătiţi nici măcar la nivelul salariului minim.