Creşterea puternică a preţurilor combustibililor ca parte a avansului generalizat al inflaţiei îi determină pe mulţi americani să încerce să-şi încălzească locuinţele cel puţin parţial cu lemne de foc, relatează Bloomberg.
Comercianţii din toate statele indică vânzări în creştere explozivă şi preţuri pe măsură.
Ungaria se confruntă cu o penurie de făină. Companiile de morărit anunţă scumpiri de 40%, iar poducătorii de pâine vor ridica preţurile cu peste 10%. Ungaria este în situaţia aceasta deşi este un stat propice agriculturii, investeşte în acest sector, nu este sărac şi nu este izolat de pieţele externe.
Probleme asemănătoare au multe alte economii din diverse părţi ale lumii. Aceasta pentru că economia alimentară modernă nu a mai avut de-a face cu forţe precum cele care o modelează în prezent: toate componentele de cost, cum ar fi energia, combustibilul, munca, materiile prime au crescut drastic şi toate în acelaşi timp, după cum scrie Hungary Today. Preţurile grâului cresc din SUA şi până în Rusia, atingând niveluri record în Europa şi conducând la scumpirea pâinii. Iar situaţia nu se va ameliora prea curând, după cum a concluzionat Bloomberg.
Culturile de grâu, cele mai întinse ca suprafaţă din lume, au fost lovite anul acesta de secetă, îngheţ şi ploi puternice. Cele ale principalilor exportatori n-au făcut excepţie. Acest lucru a condus la reducerea cantităţilor de făină disponibile pentru produse variind de la pizza la pâinea franţuzească şi pastele făinoase italiene sau turceşti. Iar oferta limitată când cererea este mare duce la creşterea preţurilor.
Experţii sunt îngrijoraţi că recoltele aşteptate de la Argentina şi Australia nu vor reuşi să aducă suficientă materie primă pe piaţă pentru a o detensiona. „Iar situaţia se poate înrăutăţi“, spune Carlos Mera, analist pe agricultură la Rabobank. „Cu cât preţurile se duc mai sus, cu atât mai multă frică pătrunde pe piaţă, iar cumpărătorii sunt tentaţi să se lase pradă panicii.“
În Australia, grâul s-a scumpit până la un nivel record deoarece prognozele meteo anunţă ploi abundente care pot afecta calitatea recoltelor. Bursa de mărfuri din Chicago, unde preţurile grâului au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii nouă ani, este asaltată de cumpărători străini.
Cererea este şi ea la niveluri record. „Lumea a consumat în ultimii doi ani mai mult grâu decât a produs, ceea ce a dus la micşorarea rezervelor finale“, explică pentru Barronís Jake Hanley, analist la Teucrium. „Cererea este puternică pentru că grâul este folosit în primul rând pentru consumul uman.“ Deşi pe piaţa globală grâul nu este o materie primă rară, cantităţi mari sunt blocate în ţări precum China, care nu exportă.
Grain Central estimează că stocurile de grâu ale SUA şi Canadei, doi producători de talie mondială, se îndreaptă spre cele mai joase cote din 2007-08, deşi exporturile ambelor state s-au redus.
În Ucraina, un alt mare exportator de grâu, stocurile sunt constante. În Rusia, piaţa se contractă pe partea de ofertă din cauza recoltei slabe şi a exporturilor puternice către Orientul Mijlociu.
Reuters menţionează analişti care spun că exporturile din Uniunea Europeană au o viteză care probabil că nu va mai putea fi susţinută mult timp. Pentru a preveni o penurie de faină acasă, Moscova a început anul acesta să suprataxeze exporturile şi a semnalizat că ar putea introduce limite de export.
Peste toate acestea se suprapune creşterea preţurilor îngrăşămintelor agricole, a căror producţie este afectată de criza gazelor naturale din emisfera nordică. O penurie de îngrăşăminte chimice riscă să afecteze însămânţările de toamnă şi primăvară şi astfel producţia de grâu.
În Ungaria, făina a ajuns o materie primă disponibilă în cantităţi insuficiente, ceea ce probabil va duce la scumpirea pâinii cu 10-15% anul viitor în condiţiile în care companiile de morărit şi panificaţie vor majora preţurile cu 40%.
Tona de grâu şi porumb aproape că s-a dublat de la începutul acestui an, după o perioadă de 7-8 ani de stabilitate, spune D·vid Hollosi, analist of Takarekbank. În Ucraina, deşi această ţară este unul dintre cei mai mari producători, dar şi exportatori, de grâu din Europa, pâinea s-a scumpit cu 20% faţă de anul trecut, potrivit UkrinForm. Dacă la acest lucru de adaugă scumpirea cu 70% a uleiului de floarea soarelui şi cu 50% a zahărului, atunci se poate vorbi de o inflaţie la alimente devastatoare pentru o economie care încă se reechilibrează după războiul din estul industrializat cu forţele separatiste. Dar nici în economiile mai prospere gospodăriile nu vor fi ocolite de şocul inflaţiei la alimente, scrie Reuters, care menţionează exemplul scumpirii pastelor făinoase în Franţa şi Italia. Ce e mai rău urmează să vină pentru acest sector. În New York, costurile mai mari scumpesc, sau reduc, dimensiunile emblematicei felii de pizza de 1 dolar. Producătorii se plâng că toate costurile care puteau creşte au crescut: făina în primul rând, s-a scumpit, brânza la fel, tot aşa şi roşiile, mănuşile, ambalajele, şerveţelele, combustibilul, forţa de muncă. Preţurile unora din materiile prime s-au dus în sus într-un an şi cu 200%, notează The New York Post. Usturoiul s-a scumpit cu 400%.
♦ Promisiunile fără acoperire repetate la nesfârşit de autorităţi legate de o posibilă extindere a reţelei de gaze i-au determinat pe mulţi să nu mai aştepte infrastructura şi să instaleze centrale şi termoşeminee pe peleţi pentru a renunţa la sobele pe lemne. Acum, din cauza cererii apărute „peste noapte“ piaţa a fost luată prin surprindere.
Românii renunţă tot mai des la sobele tradiţionale în favoarea termoşemineelor şi centralelor pe peleţi, motiv pentru care cererea pentru acest tip de combustibil a explodat în ultimul an. Dacă în urmă cu cinci ani producătorii rămâneau cu peleţii în depozite, din 2020 au trecut la liste de aşteptare.
„Cererea de peleţi s-a dublat în ultimii ani. Din ce în ce mai multe gospodării trec de la folosirea combustibililor fosili la peleţi din lemn ecologic, precum şi alte alternative ecologice în sistemele de încălzire. La sfârşitul lunii august a acestui an, HS Timber Productions a vândut cu 50% mai mulţi peleţi decât în 2020. În calitate de producător integrat de peleţi, compania a făcut eforturi semnificative pentru a satisface această cerere crescută, prin importul mai multor materii prime. Şi deservim cu prioritate piaţa locală din România, prin urmare, România este una dintre principalele pieţe pentru produsul nostru peleţi“, au spus reprezentanţii HS Timber Productions, fostul Schweighofer.
Ei au subliniat că situaţia actuală de pe piaţa peleţilor a fost determinată de vânzarea de centrale, sobe, şeminee, termo-şeminee de peleţi a atins anul acesta cifre record in Romania, creşterea consumului de peleţi la nivel european, scumpirea energiei electrice şi termice şi criza generală pe piaţa lemnului românesc, unde HS Timber spune că materia primă este cea mai scumpă din Europa.
Printre motivele identificate mai sunt „reglementarea excesivă în domeniul silvic în perioada 2020 – 2021, ceea ce a dus la reducerea disponibilităţii materiei prime lemnoase pe piaţa internă dar şi primăvara rece care s-a prelungit până în iunie“.
Preţul unui sac de 15 kg de peleţi din lemn de răşinoase a ajuns de la circa 18 lei să se vândă şi cu 35 de lei din cauza cererii foarte mari.
Scumpirea peleţilor – care pentru a fi utilizaţi în termoşeminee sunt realizaţi numai din fag, stejar sau răşinoase, în timp ce pentru centrale pot fi realizaţi şi din floarea soarelui sau alte esenţe – vine în condiţiile în care şi lemnul de foc s-a scumpit.
Preţul lemnului de foc pe metru cub variază mult pe piaţă, aşa cum arată ofertele marilor jucători din zona bricolajului sau platforma OLX. De exemplu, la Brico Dépôt, un palet de lemn de fag, de 0,9 metri cubi, costă 899 lei (865 lei la început de octombrie). Pe platforma OLX, de exemplu, ofertele variază între 400 şi 850 de lei pe metrul cub, dar din nou variaţiile sunt foarte mari în funcţie de esenţă sau de zona de livrare.
Scumpirea lemnului de foc vine în contextul în care facturile la energie au crescut cu 30% iar cele de gaze aproape se dublează, factori care creează contextul celei mai complicate ierni din punct de vedere energetic prin care va trece România.
Centrală vs. termoşemineu
► Spre deosebire de o centrală pe gaz care are nevoie de infrastructură, investiţii în ţevi speciale şi proiect, termoşemineul nu are nevoie de nicio autorizaţie specială deoarece nu există riscul de explozie. Pe de altă parte, dacă centrala pe gaz nu are nevoie decât de o revizie la un număr de ani, termoşemineul trebuie curăţat la 1-2 zile de cenuşă, iar o centrală trebuie curăţată la circa 7-8 zile. Termoşemineul nu are nevoie de o cameră dedicată cum are o centrală.
Din cele circa 8,5 milioane de locuinţe, din care sunt ocupate aproximativ 7,5 milioane, circa 3,5 milioane sunt dependente de lemn de foc pentru a se încălzi. Doar jumătate de ţară este conectată la reţeaua de gaze naturale, deşi România este al doilea cel mai producător din UE. Mai departe, în timp ce agenda preşedintelui Klaus Iohannis abundă de proiecte de reformă educaţională, cum este cazul programului România Educată, un sfert din şcolile ţării se încălzesc tot cu lemne.
„Autorităţile tot promit că „vin gazele“, că ţeava este aproape, că aşteaptă, că urmează, însă nimic nu se întâmplă. În fiecare an vin cu aceleaşi promisiuni însă nimic nu se întâmplă. Abia au tras linia de apă, însă deşi e gata de doi ani, reţeaua de apă potabilă nici acum nu este funcţională.“
„De fiecare dată sunt găsite scuze, întotdeauna există explicaţii dar instalaţia rămâne goală. Dacă apă nu pot livra, dar gaze?“, a spus Catălin P, care locuieşte într-o comună de lângă Alexandria, Teleorman.
În condiţiile în care politicienii promit din 4 în patru ani lărgirea reţelei de gaze oamenii au căutat surse alternative. Mai mult, în timp ce gazele reprezintă un combustibil fosil, peleţii produşi din lemn reprezintă un combustibil dintr-o sursă regenerabilă.
„Noi am investit în urmă cu 6-7 ani într-o linie de peleţi deoarece trebuia să valorificăm rumeguşul rezultat din producţie. Noi producem panouri din lemn de stejar, butoaie şi doage pentru butoi şi peleţi realizaţi exclusiv din stejar. În 2016 spre exemplu nu am mai produs peleţi deoarece nu îi puteam vinde şi nu mai aveam unde să-i depozităm, aveam 400 de tone pe stoc. În 2017 am vândut la export stocul, iar din 2018 am început să lucrăm cu liste de aşteptare. Anul acesta cererea a explodat din septembrie. Atunci aveam 350 de tone pe stoc, în urma producţiei din vară şi într-o lună am vândut tot. Acum (12 noiembrie – n.red.) avem liste cu livrare în martie 2022. Niciodată până acum nu am înregistrat o cerere atât de ridicată“, a spus reprezentantul Unicom, un producător din Roşiorii de Vede, Teleorman.
De asemenea, în Teleorman preţul peleţilor vânduţi în magazinele de profil a explodat de la 800-900 lei tona în vara anului 2021, la 1800-2000 de lei tona în noiembrie.
Mai mult, şi la nivel naţional preţurile au explodat iar pe platformele de anunţuri a apărut specula. Spre exemplu peleţi produşi de HS Timber Productions, fostul Schweighofer, care în vară se vindeau cu 18 lei sacul de 15 kg, online se vând cu 27-30 de lei sacul. Mai mult, sunt şi retaileri care vând cu 35 lei sacul.
În cazul Dedeman, unde în principal sunt vânduţi peleţi de răşinoase produşi de HS Timber, preţul a crescut de la 18-19 lei în perioada de vară, la circa 22 de lei în prezent sacul, faţă de 20 de lei în sezonul anterior. Cei din magazinele Dedeman susţin că cererea a explodat în acest sezon iar clienţii au ajuns să se înscrie în octombrie pe liste cu livrare estimată în februarie-martie 2022. Reprezentanţii Dedeman nu au oferit niciun comentariu pe această temă.
„În noiembrie am majorat şi noi preţul de la 1.250 de lei la aproape 1.500 lei tona de peleţi deoarece preţul lemnului s-a dublat, iar costurile cu energia au crescut foarte mult. Chiar şi aşa, în zonă peleţii se vând acum cu 1.800 lei tona, dar sunt din import“, a spus reprezentantul Unicom.
Cererea a explodat odată cu intrarea pe piaţă a termoşemineelor pe peleţi, cazane care anul trecut se vindeau cu circa 5.000-6.000 de lei până la 8.000 de lei în cazul celor de 24 kW. În prezent şi preţurile acestora au explodat, la peste 10.000 de lei din cauza cererii şi mai ales din cauza faptului că toate sunt importate, în principal din spaţiul fostei Iugoslavii.
„Informaţiile privind vânzările de centrale şi termo-şeminee sunt obţinute din discuţiile pe care le avem cu distribuitorii de astfel de echipamente, care sunt şi distribuitori de peleţi. Aceşti distribuitori ne-au furnizat informaţia că vânzările de astfel echipamente au depăşit cu mult previziunile pentru acest an. Cum numărul de astfel de distribuitori în România este mare şi nu există o asociaţie care să centralizeze toate vânzările pe ţară, nu dispunem de cifre exacte“, au spus reprezentanţii HS Timber Productions.
(Electricitate, gaz si apa: preturi industriale, motorina pret la pompa. Romania: curs 5 Ron / Euro. Alte tari curs 0,85 Euro / $; preturi utilitati date interne si date online de la furnizori)
Mai mult ca sigur ca prezentand acest tabel voi fi catalogat drept tradator de tara, tradator de UE, spion, poate voi fi ridicat de acasa. De altfel ma intreaba prieteni si ma injura hateri: “de ce nu iti vezi de medicamente, unde “mafia” este cel putin la fel de mare ca in energie?”. Si intr-adevar, sunt multe similitudini:
1. decidenti, coalitii, asociatii, camere de comert, consultanti, lobby-isti, toti pe statele de plata ale importatorilor de medicamente si energie;
2. agentiile de reglementare au devenit de-a lungul timpului sinecuri politice, unde foarte greu mai gasesti experti autentici care cunosc domeniul; de fapt daca urmariti cu atentie, “specialistii” din cele doua domenii, medicamente si energie, sunt cand in ministere, cand in firmele de audit, cand brokeri, cand freelanceri. Mercenari;
3. strategii si politici tarifare si de preturi care descurajeaza investitiile in tara si favorizeaza importurile – dupa care apar analisti care ne povestesc de vulnerabilitatile date de lipsa investitiilor si de deficitul de balanta comerciala;
4. autoritati fricoase, care pentru a lua o decizie in evident interes public cer inainte de toate voie de la Bruxelles, ca sa nu il suparam;
Toate cele de mai sus ne-au transformat intr-o tara dependenta de importuri, fie ele medicamente, energie sau orice altceva. Dependenta este mai mare decat ne imaginam pentru ca din coruptie, prostie si slugarnicie fata de UE ne-am facut praf toata industria – reamintesc, gazul si petrolul sunt chimie, care aduce, alaturi de medicamente, jumatate din deficitul balantei comerciale.
Nu in ultimul rand, atunci cand va uitati in tabel intrebati-va si in al cui buzunar se duce diferenta de 2-3-5 ori dintre preturile la utilitati si combustibili de la noi si cele din Rusia, Azerbaijan si chiar Ucraina (tara in razboi). Si cat de grava va deveni situatia dupa inchiderea minelor de carbune, inadecvarea Green Deal-ului la realitatile si nevoile noastre si redundanta exploatarii gazelor din proiectul MGD cand se da drumul la Nord Stream si Southern Gaz Corridor. Bonus, Europa Centrala mai are o solutie, Baltic Pipe Project, care va aduce gaz din Marile Nordului si Baltica.
Solutia la criza aflata doar la inceput din iarna asta si din 2022 este de a pune laolalta o delegatie de la Cotroceni si Victoria care sa mearga la Moscova, Baku si Kiev ca sa negocieze energie mai ieftina pentru Romania. Imbatranesc, dar tot mai astept ca orice ardelean naiv un Presedinte si un Prim Ministru care sa actioneze curajos, in interesul romanilor, chiar daca, fereasca sfantul, suparam Bruxelles-ul.
Orientarea spre energia verde a întregului bloc european se transformă într-o sursă suplimentară de creştere a veniturilor pentru gigantul rus Gazprom, în contextul în care gazul este văzut ca un combustibil ideal de tranziţie. Cu gazoducte noi „înţepate“ deja în Europa şi cu preţuri în creştere vertiginoasă, tranziţia energetică le creează ruşilor condiţiile ideale pentru a-şi cimenta poziţia de cel mai puternic furnizor extern de gaz pentru statele europene.
„Pe măsură ce creşte capacitatea de producere a surselor regenerabile de energie, creşte şi cererea de gaz. De exemplu, iarna trecută, în anumite regiuni, am avut mai multe situaţii în care a fost evitată întreruperea curentului numai datorită energiei electrice produse la centralele cu gaz. Acest aspect ne arată încă o dată că energia regenerabilă are nevoie de sprijinul fiabil pe care îl poate oferi gazul“, spun reprezentanţii gigantului Gazprom, la solicitarea ZF.
În România, în primele cinci luni ale anului, importurile de gaze au explodat, fiind de trei ori mai mari faţă de anul trecut pe fondul scăderii producţiei interne şi al creşterii cererii. Mai mult, preţul gazului este într-un raliu de la începutul anului, ajungând la peste 30 de euro pe MWh faţă de 17 euro cât era în ianuarie.
„Chiar cu o agendă «verde»t, este necesar să încălziţi casele, să produceţi, să furnizaţi electricitate neîntrerupt şi să furnizaţi materii prime şi combustibil pentru întreprinderile industriale“, mai spun ruşii de la Gazprom.
Poliţiştii din Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, efectuează 8 percheziţii la persoane bănuite de furt de combustibil.
Având complicitatea şoferilor unor camioane, angajaţii unei staţii de carburanţi ar fi sustras peste 1.000 de litri de motorină.
La data de 17 iunie 2021, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, efectuează 8 percheziţii, toate în judeţul Alba, la o staţie de carburanţi şi la domiciliile a 6 persoane, angajaţi ai staţiei, bănuiţi de săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
Şoferii de camioane au sustras carburant în complicitate cu angajaţii benzinăriei
Din cercetări a rezultat că, în perioada 14 – 28 aprilie 2021, angajaţii unei staţii de carburanţi, având complicitatea unor şoferi de camioane care ar fi intrat în staţie pentru a alimenta, ar fi sustras peste 1.000 de litri de combustibil pe care, ulterior, l-ar fi depozitat în bidoane şi l-ar fi comercializat către diverse persoane.
Companiile energetice trebuie să oprească de anul acesta proiectele noi de explorare a petrolului şi gazelor pentru a menţine schimbările climatice pe linia de plutire, spune Agenţia Internaţională de Energie (IEA), potrivit Financial Times.
Propunerea face parte dintr-un raport dedicat modalităţilor de atingere a pragului de zero emisii de dioxid de carbon până în 2050, o premisă de respectare a acordului climatic de la Paris prin care se urmăreşte limitarea încălzirii globale la 1,5 grade celsius peste nivelurile preindustriale.
Pe lângă reducerea drastică a consumului de combustibili fosili, ar fi necesară o creştere fără precedent a cheltuielilor privind tehnologiile pentru scăderea emisiilor de carbon – anual, circa 5.000 de miliarde de dolari în investiţii energetice până în 2030, de la 2.000 de miliarde în prezent, reiese din raport.
„Avem nevoie de un salt istoric în investiţii. Marea majoritate a banilor trebuie să meargă către energiile curate”, spune Faith Birol, preşedintele IEA.
Raportul Net Zero IEA vine pe măsură ce instituţia cu sediul în Paris şi autorităţile de reglementare a exploatării petrolului se confruntă cu grad tot mai ridicat de presiune din partea activiştilor de mediu. În consecinţă, studiul realizat de IEA surprinde o revizuire generală stocurilor de energie, în care cererea de cărbune s-ar prăbuşi cu 90%, cererea de gaze s-ar înjumătăţi şi cererea de combustibili ar înregistra un declin de aproape 75% până în 2050.
„Nu cred că se aştepta cineva la o asemenea declaraţie din partea IEA. Este o schimbare radicală, o lovitură dată industriei combustibililor fosili”, spune Dave Jones, analist al think-tank-ului Ember.
Florin Susanu, directorul de zbor al Tarom, care a ocupat de două ori şi funcţia de director general al companiei în 2017 şi 2019, şi Alfred Ghergan, pilotul-şef, pleacă de la 1 decembrie din conducerea operatorului aerian.
Tarom a pierdut în primele 9 luni ale anului peste 70% din traficul din 2019 din cauza crizei sanitare, situaţie care se suprapune oricum cu peste o perioadă de mai bine de un deceniu în care firma nu a făcut profit, indiferent de contextul de piaţă. Lipsa zborurilor ridică însă o altă problemă majoră pentru companiile aeriene, dincolo de cea financiară, respectiv cea de siguranţă în operare cu un personal care mai mult stă la sol.
„Vă anunţăm că din data de 01.12.2020, domnul Florin Susanu, director operaţiuni zbor, şi domnul Alfred Ghergan, pilot şef, direcţia operaţiuni de zbor, vor înceta colaborarea cu compania Tarom“, se arată într-un mail intern adresat angajaţilor companiei.
În acelaşi document se precizează că posturile eliberate de cei doi vor fi ocupate de Cătălin Radu Prunariu, fiul lui Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spaţiul cosmic, care va prelua funcţia de director de zbor, iar cea de pilot-şef va fi preluată de Valentin Voicu, ambii piloţi experimentaţi ai Tarom.
„Suntem convinşi că implicarea şi profesionalismul lor vor contribui la o nouă etapă în dezvoltarea companiei“, se mai arată în mailul semnat de Mihăiţă Ursu, cel care ocupă din vara acestui an funcţia de director general al Tarom.
La vremuri noi, oameni noi
Potrivit profilului de LinkedIn, Florin Susanu şi-a început cariera în Tarom în 2012, ocupând mai multe funcţii de conducere. Din 2015 este însă directorul operaţiunilor de zbor, rolul lui Susanu fiind cheie în economia afacerilor Tarom. Mai mult, în 2017 şi 2019 el a ocupat pentru scurte perioade de timp funcţia de director general al companiei.
„În contextul pandemiei au apărut foarte multe provocări la nivelul personalului navigant: orele de zbor puţine, care pot duce la diminuarea antrenamentului echipajelor, riscurile sanitare care pot duce la îmbolnăvirea personalului navigant, reducerea drastică a veniturilor, care a dus la scăderea moralului angajaţilor Tarom, inclusiv al piloţilor şi însoţitorilor de bord. Toate aceste provocări pot reprezenta un risc de siguranţă dacă nu sunt gestionate imediat, corect şi echitabil. În aceste condiţii, principala misiune a noii conduceri a direcţiei de zbor este să păstreze la cele mai înalte standarde nivelul de siguranţă şi disciplină al operaţiunilor de zbor“, menţionează conducerea Tarom, confirmând informaţiile de mai sus.
Potrivit oficialilor companiei, directorul de zbor este persoana responsabilă cu monitorizarea şi execuţia în siguranţă a operaţiunilor de zbor.
„O altă îndatorire este aceea de a se asigura că personalul din subordine este pregătit şi instruit în mod adecvat pentru a-şi desfăşura activitatea în deplină siguranţă, conform calificărilor deţinute, beneficiind de documentaţia şi de suportul logistic necesare. Toate aceste obligaţii conduc la concluzia că aceasta este una din funcţiile cu responsabilitatea cea mai mare în ceea ce priveşte garantarea siguranţei pasagerilor noştri“, subliniază reprezentanţii companiei.
Tot directorul de zbor are, potrivit informaţiilor disponibile, un cuvând greu de spus în politica de combustibil a unei companii aeriene, una dintre principalele categorii de cost în industria de profil.
Motive neoficiale
Demiterea celor doi şefi din Tarom, Susanu şi Ghergan, ar avea mai multe motive în spate. Printre ele ar fi falsificarea unor traininguri obligatorii pentru desfăşurarea activităţii – cel de bunuri periculoase, sau chiar angajări făcute împotriva intereselor financiare şi de siguranţă ale companiei aeriene.
Astfel, din funcţia pe care o detinea, Florin Susanu, ar fi girat anjarea lui Mihai Dona, 52 de ani, fratele directorului de training din Tarom, Cristian Dona, prin intermediul unui interviu organizat de Alfred Ghergan.
Procesul de recrutare a ridicat o serie de semne de întrebare. În primul rând, interviul a fost pentru funcţia de copilot. Imediat după finalizarea procesului, Mihai Dona a fost upgradat la funcţia de comandant, evaluările în vederea schimbării funcţiei fiind făcute chiar de fratele acestuia, Cristian Dona.
Astfel, Tarom a început să-i plătească „tânărului“ comandant un venit de 72.000 de euro pe an, în loc de cei 44.000 de euro cu care este răsplătit un copilot de Airbus, deşi compania avea la acel moment un excedent de comandanţi.
„La această dată managementul companiei Tarom nu a primit o sesizare oficială în acest sens. În cazul în care o sa apară, vom face toate demersurile necesare pentru a soluţiona situaţia. Vom declanşa o anchetă internă, vom colabora cu autorităţile competente cu toată deschiderea şi vom depune toate eforturile necesare pentru soluţionarea oricărei sesizări“, a precizat însă compania.
Bani de la stat
Cert este că din 2008, Tarom a acumulat pierderi de peste 1,8 miliarde de lei, iar anul acesta se îndreaptă spre un minus de peste 315 milioane de lei (circa 65 de milioane de euro), la rivalitate cu pierderile enorme din 2010, când firma a avut un minus de 332 de milioane de lei. Între timp, afacerile de familie au înflorit.
„Faţă de anul 2019, compania Tarom are o pierdere estimată la -71%, calculată până la finalul lunii septembrie 2020 (ca trafic de pasageri – n.red.). În baza analizelor interne, dar şi a celor realizate de către IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian) sau EASA (Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei), estimăm că trimestrul IV din 2020 va fi unul extrem de dificil, prognoze care se vor replica şi pentru prima jumătate a anului 2021, în care nu se prevede o îmbunătăţire majoră a traficului aerian“, mai spune conducerea companiei.
Astfel, Tarom cere guvernului bani pentru a evita un colaps financiar total. Potrivit Ministerului Transporturilor, proprietarul Tarom, compania ar avea nevoie de fonduri de restructurare de circa 380 de milioane de euro, jumătate din factură urmând a fi achitată de statul român. Restul banilor ar urma să fie o contribuţie proprie a Tarom.
Banii de la stat vor veni doar dacă anumite măsuri vor fi implementate, restructurările de personal fiind printre cele mai importante. Astfel, o treime din angajaţii Tarom ar urma să fie disponibilizaţi, potrivit unui document al Guvernului.
„Impactul restructurării în cadrul direcţiilor/ departamentelor principale se va translata într-o reducere cu 33% a numărului de angajaţi, respectiv 49% în cazul funcţiilor suport. La nivelul companiei Tarom se prognozează o reducere cu 50% a poziţiilor de management“, se arată în documentul menţionat. Compania avea la finalul anului trecut peste 1.800 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
Direcţia tehnică a Tarom va fi şi ea reorganizată şi aici fiind constatate niveluri excesive de management sau competenţe nefolosite la potenţialul maxim. Politica de combustibil va fi reevaluată şi ea, se menţionează în document.
„Optimizarea comercială va include optimizarea rutelor operate, închiderea agenţiilor Tarom proprii, generarea de venituri auxiliare prin negociere cu partenerii actuali şi aplicarea unor strategii de pricing.“
De asemenea, reînnoirea flotei va continua.
„Procesul de modernizare va avea ca rezultat o flotă uniformizată care va permite reducerea semnificativă a costurilor (de exemplu: costurile de întreţinere, costurile cu combustibilul,etc.), precum şi servicii mai bune oferite clienţilor.“
În cazul de faţă i-ar trebui vreo 500 de milioane de dolari, în caz că i-ar plăcea să deţină un iaht luxos, proiectat de firma italiană Lazzarini Design Studio. Iahtul, numit Avanguardia, nu foloseşte combustibili fosili, ci este complet electric, fiind dotat cu piscină, două heliporturi şi poate găzdui 60 de pasageri.
Elementul distinctiv al acestuia îl constituie forma sa de lebădă, al cărei cap serveşte drept turn de control şi poate fi coborât pe suprafaţa apei şi detaşat devenind ambarcaţiune auxiliară, la care se ajunge pe puntea formată de gât.