BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Secretarul de stat de la Finanţe, Gabriel Biriş, iniţiatorul proiectului de modificare a Codului Fiscal, şi-a dat demisia

    ”În această dimineaţă a ajuns la premierul Dacian Cioloş demisia domnului Biriş din funcţia de secretar de stat, iar premierul a acceptat această demisie. Domnul Biriş are o experienţă în mediul privat de afaceri şi cu experienţa dumnealui a venit cu mai multe propuneri bune de-a lungul timpului, a coordonat proiecte care a condus la măsuri reparatorii ale Codului Fiscal şi acordarea de facilităţi pentru a stimula economie. Pentru aceste lucruri premierul i-a mulţumit dlui secretar de stat Gabriel Biriş. În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor a avut un mandat de simplificare a Codului Fiscal, în acord cu politica acestui guvern. Din păcate, dl. Gabriel Biriş a depăşit acest mandat şi a lansat în spaţiul public câteva propuneri pe care acest guvern nu şi le asumă”, a detaliat Iolu.

    El a subliniat că Guvernul nu are în vedere majorări de taxe şi impozite.

    ”În primul rând, cum a spus şi ministrul Finanţelor, acest Guvern nu are în vedere majorări de taxe şi impozite, nu are în vedere o creştere a contribuţiilor sociale obligatorii, nici pentru angajat, nici pentru angajator, persoanele fizice autorizate cu activităţi independente sau profesii liberale nu sunt vizate de măsuri de creştere a taxării, iar în perioada următoare MFP va pune în dezbatere publică nişte modificări ale Codului Fiscal, dar singurele măsuri vizate sunt de simplificare a procedurilor fiscale în favoarea desfăşurării activităţii economice”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele propun modificarea CAS de la 10,5% la angajat şi 15,8% la angajator, la 21,7% la angajat

    Printre propuneri se numară modificarea contribuţiilor CAS. Astfel, conform propunerilor, la articolul 64 care în actualul Cod Fiscal prevede cotele de impozitare, apar următoarele în noul proiect de lege: “cota pentru contribuţia individuală de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este de 21,7%”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele aruncă în aer Codul Fiscal abia intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016: propun ordonanţă de modificare cu 100 de pagini şi 183 de modificări de articole

    Ministerul Finanţelor a pus pe circuitul de avizare un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal abia intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prin care modifică în mod substanţial apoape 200 de articole din cele 500 ale Codului Fiscal intrat în vigoare prin Legea nr.227 din 8 septembrie 2015.

    De la definirea activităţilor dependente/independente, categoriile de venituri supuse impozitării şi până la impozitarea avantajelor în natură- totul din Codul Fiscal actual este schimbat prin proiectul de ordonanţă de urgenţă văzut de Ziarul Financiar, iar consultanţii şi companiile care vor trebui să aplice noua legislaţie o vor lua de la capăt.

    Finanţele aruncă în aer Codul Fiscal abia intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016: propun ordonanţă de modificare cu 100 de pagini şi 183 de modificări de articole

  • Senatorii au decis scutirea de impozit a pensiilor

    Senatul a adoptat proiectul de lege cu 66 de voturi “pentru”, 18 voturi “împotrivă” şi cinci abţineri.

    Proiectul de lege semnat de senatorul ALDE Cristiana Anghel prevede abrogarea articolului 100 din Codul fiscal referitor la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii, potrivit căruia ”venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor: contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii; suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei”.

    De asemenea, proiectul de lege stabileşte şi că bugetul de stat suportă contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

    Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Efectele noului Cod fiscal. Scădere de 50% la înregistrarea de PFA-uri în ianuarie

    Numărul PFA-urilor înregistrate în ianuarie a scăzut cu 50% comparativ cu ianuarie 2015, dar nu este vorba despre o restrângere a activităţii în economie, ci despre o „migraţie“ spre alte sisteme de impunere, cel mai probabil microîn­tre­prinderi, mutare determinată de noua impozitare introdusă odată cu noul cod fiscal.
    În ianuarie au fost înregistrate 1.294 de PFA-uri, faţă 2.571 în ianuarie 2015 – o scădere de 50%, în condiţiile în care dinamica lunară în anii trecuţi a fost, din 2011 încoace, pozitivă (de la plus 2% la plus 22%).

    Că nu este vorba despre o scădere în activitatea economică o arată faptul că numărul total de companii intrate pe piaţă în ianuarie (numărul total de înmatriculări) nu a scăzut decât marginal. Dacă în ianuarie 2015 au fost înregistrate în România 8.501 companii, în ianuarie 2016 numărul înregistrărilor a fost de 8.288 – o scădere de doar 2,5%.

    În acelaşi timp, numărul de SRL-uri a crescut în ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015 cu 30% – până la 6.314 SRL-uri, ceea ce arată clar o mutare dinspre zona PFA-urilor spre cea a întreprinderilor mici.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Finanţelor: Salariul minim creşte de la 1 mai

    inistrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat, marţi, că salariul minim va creşte de la 1 mai la 1.250 lei, aşa cum a fost anunţat, şi a precizat că modificarea Codului Fiscal pentru ca cei fără venit să nu mai plătească CASS este în curs de avizare, scrie Ziarul Financiar

    “Salariul minim creşte de la 1 mai, la 1250 de lei, aşa cum am anunţat de ceva timp”, a declarat Anca Dragu, la finalul şedinţei Comisiei pentru afaceri europene, întrebată dacă au a părut modificări în ceea ce priveşte creşterea salariului minim, în contextul în care actul normativ nu a apărut încă.

    Cât priveşte modificarea Codului Fiscal pentru a-i scuti de plata CASS pe cei fără venituri, Anca Dragu a afirmat că această măsură este în curs de avizare.

    “Este în lucru, cred că a intrat deja pe circuitul de avizare, durează câteva zile”, a mai spus ministrul Finanţelor Publice.

  • De ce a ajuns Codul fiscal o sperietoare pentru IT-işti

    Povestea lui este similară cu a altor zeci de mii de IT-işti care au preferat să lucreze sau lucrează sub forma PFA, din raţiuni fiscale. Scripcaru a văzut însă cum totul poate fi mai simplu în Irlanda. „Acolo nu există diverse forme intermediare între angajat şi contractor. Ori eşti angajat, ori eşti partener contractual cu firma respectivă şi livrezi un serviciu.“

    În loc să-şi bată capul cu liniile de cod şi să găsească soluţiile cele mai bune pentru clienţii săi, Ionuţ Scripcaru, un om care împreună cu alţi 150.000-200.000 de angajaţi din sectorul IT&C din România creează 6-7% din PIB-ul ţării, este nevoit să îşi scrântească mintea cu prevederile din Codul fiscal astfel încât să nu ajungă ANAF să îi retrateze veniturile la un moment dat ca şi venituri salariale şi să-l încarce cu plata CAS, CASS şi a celorlalte contribuţii pe ultimii cinci ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Precizări la Codul fiscal. Toţi angajaţii cu salarii mai mici de 3.000 de lei brut vor încasa, automat, venituri mai mari în 2016

    O schimbare adusă de noul cod fiscal privind modul în care se calculează deducerile personale lunare aferente salariaţilor care câştigă sub 3.000 de lei brut pe lună face ca, începând cu acest an, aceştia să aibă venituri nete mai mari cu valori cuprinse între 3 şi 24 de lei pe lună, în funcţie de nivelul salarial, potrivit calculelor ZF.

    Măsura, care se aplică pentru mai bine de 80% dintre salariaţii din economie, este valabilă doar pentru persoanele cu salarii mai mici de 3.000 de lei brut pe lună, iar valoarea sumelor neimpozabile creşte odată cu numărul de persoane aflate în întreţinerea salaria­ţilor care beneficiază de această măsură.

    „La un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună, până în 2015 valoarea salariului net încasat de angajat era de 777 de lei pe lună. Începând cu acest an, după noile reglementări privind deducerile personale aplicabile salariaţilor, la un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună angajatul va primi o sumă netă de 785 de lei, adică cu 8 lei mai mult“, a explicat Noemi Popescu, HR manager în cadrul companiei de consultanţă fiscală, audit şi analiză financiară PKF Finconta.

    Cu cât salariile angajaţilor sunt mai mici şi au mai multe persoane în întreţinere, cu atât veniturile nete încasate vor fi mai mari, spun consultanţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • Cele 26 de modificări importante pe care ni le aduce noul Cod Fiscal ȋn 2016

    Din punct de vedere fiscal anul 2016 ne aduce pe de o parte măsuri de relexare fiscală prin reduceri de preţuri la produse şi servicii în urma scăderii cotei TVA la 20%, iar în unele cazuri la 9% şi chiar 5%, reducerea impozitului pe dividende la 5%, dar şi contribuţii suplimentare pentru PFA – uri prin obligativitatea plăţii contribuţiei individuale la pensii în procent de 10,5 %, scumpiri la impozitele de locuinţe şi terenuri.

    Ne propunem să prezentăm principalele modificări legislative ale Codului Fiscal cu aplicabilitate din anul 2016:

    IMPOZITUL PE PROFIT

    1.       Se menţine cota generală de 16%, pentru impozitul pe profit. Pentru societăţile care desfăşoară activităţi din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, cota de impozit pe profit  nu poate să fie mai mică de 5% din total venituri realizate.

    2.       Constatăm introducerea în Codul Fiscal a unei proceduri similare cele de corectare a erorilor contabile în sensul ca dacă în anul curent se identifică o eroare de calcul a impozitului pe profit aferentă unui exerciţiu închis iar eroarea este nesemnificativă, corectarea se face pe seama profitului anului curent. Dacă eroarea este semnificativă se impune corectarea pe seama rezultatului fiscal al anului la care se referă eroarea.

    3.       Se remarcă noua definiţie a cheltuielilor deductibile conform căreia sunt deductibile cheltuielile efectuate în scopul realizării activităţii economice.

    4.       Facilitatea de profit reinvestit se acordă atât pentru echipamentele din grupa 2.1 cât şi din clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, respectiv Echipamente tehnologice (maşini, utilajele şi instalaţii de lucru) şi Calculatoare electronice şi echipamente periferice. Maşini şi aparate de casă, control şi facturat. Observăm extinderea bunurilor aflate în sfera profitului reinvestit şi lărgirea sferei către calculatoare şi echipamente de facturare.

    5.       Se extinde categoria de venituri neimpozabile pentru sumele colectate de operatorii responsabili cu gestionarea deşeurilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro