BusinessMagazin

Tag: Coca-Cola

  • Incolor, dar nu insipid

    Unul dintre motive îl reprezintă cererea în creştere a publicului pentru apă îmbuteliată cu diverse arome, scrie Wall Street Journal.
    De asemenea tratament nu a scăpat nici berea fără alcool, pe care producătorul Suntory dorea să o promoveze drept sigură pentru consum şi la birou, dar care fusese întâmpinată cu reticenţă de publicul ţintă, care se temea să nu fie suspectat de consum de băuturi alcoolice la locul de muncă. Acelaşi producător are în portofoliu ceaiul cu lapte incolor, iar rivalul Asahi vinde ceva numit Clear Latte, precum şi o băutură incoloră cu gust de ceai verde. Până şi Coca-Cola şi-a pierdut culoarea caracteristică, în versiunea „Coca-Cola Clear” disponibilă în această ţară. 

  • Bătălia giganţilor: Nestle, Unilever şi Coca-Cola pun pe masă câte 4 miliarde de dolari pentru un business de nutriţie deţinut de GSK

    Nestle, Unilever şi Coca-Cola sunt doar câteva dintre companiile care se luptă pentru businessul indian de nutriţie Horlick deţinut de GlaxoSmithKline. Giganţii pun pe masă peste 4 miliarde de dolari de fiecare în cadrul licitaţiei, potrivit unor surse citate de Reuters.

    Ofertele iniţiale au fost depuse până luni, iar cei trei giganţi din zona de bunuri de consum sunt văzuţi drept favoriţi în cursa finală pentru un business care oferă o amprentă semnificativă într-o piaţă emergentă care creşte peste aşteptări.

    Chiar dacă oamenii din India au fost puşi sub presiunea unei monede devalorizate şi a unor taxe crescute recent, populaţia ţării este în creştere, iar averile din ce în ce mai mari determină companiile mari să îşi încerce norocul în piaţa respectivă.

    Nu a fost clar transmis ce alte companii mai participă în această cursă, însă este cunoscut faptul că Reckitt Benckiser, o companie dornică de a-şi înfiinţa propria operaţiune pe segmentul de sănătate şi nutriţie, nu a lansat nicio ofertă.

    Horlicks a fost lansată drept o băutură pe bază de malţ a cărei reţetă datează încă din 1873, când doi britanici, James şi William Horlick, au fondat o companie în Chicago pentru a începe producţia de masă. Băutura a ajuns în India prima dată prin intermediul soldaţilor care au luptat în armata britanică în Primul Război Mondial.

     

  • Gigantul Coca-Cola ia în considerare intrarea pe o piaţa de băuturi la care nimeni nu se aştepta

    Reprezentanţii Coca-Cola au declarat recent, potrivit presei internaţionale, că ”urmăresc atent” evoluţia substanţei denumită canabidiol (CBD), care se regăseşte în marijuana şi nu are efecte psihoactive.

    ”Este o piaţă care se dezvoltă rapid. Deocamdată nu am luat decizii concrete”, au spus reprezentanţii Coca-Cola, potrivit CNN.
    Substanţa CBD este folosită în scopuri medicale, cum ar fi tratarea inflamaţiilor, durerii şi a greţurilor.
    Potrivit Bloomberg, reprezentanţi ai Coca-Cola au discutat şi cu Aurora Cannabis, o compania producătoare de canabis canadiană care şi-a manifestat interesul pentru producţia băuturilor din canabis. Niciuna dintre companii nu a făcut declaraţii care să confirme aceste zvonuri.

    ”Se întâmplă atât de multe în această industrie încât noi considerăm că există un potenţial imens”, a spus purtătorul de cuvânt al Aurora. ”Ştiri precum aceasta reprezintă o validare a potenţialului imens pe care îl are la nivel global industria canabisului”.


    Constellation Brands, producătorul berii Corona, a anunţat luna trecută o investiţie de 4 miliarde de dolari în compania canadiană producătoare de canabis Canopy Growth.

    Totuşi, atât canabisul, cât şi CBD sunt considerate ilegale în Statele Unite, chiar dacă există câteva state care au legalizat marijuana. Analiştii citaţi de CNN spun că orientarea Coca-Cola spre acest tip de ingrediente face parte din strategia pe termen lung a companiei – în situaţia în care acestea vor deveni la un moment dat legale. Bonnie Herzog, analist al Wells Fargo, estimează că băuturile infuzate cu canabis ar putea genera o piaţă anuală de 50 de miliarde de dolari în Statele Unite – valoare care reprezintă aproximativ jumătate din vânzările de bere, care au ajuns la 117 miliarde de dolari.

    Atât Coca-Cola cât şi PepsiCo încearcă să îşi extinde businessul în afara băuturilor tradiţionale, în contextul în care oamenii beau mai puţin suc, fiind preocupaţi de sănătate. Coca-Cola, de pildă, a anunţat recent achiziţia Costa Coffe, pentru 5 miliarde de dolari.

  • Tranzacţie istorică pe piaţa cafelei. Un lanţ iubit de toţi românii a fost achiziţionat de gigantul Coca-Cola

    Cele două companii au declarat că Coke, unul dintre cele mai mari grupuri de băuturi răcoritoare din lume, ar putea cumpăra aproape 4.000 de magazine ale Costa de pe pieţe precum Marea Britanie, Europa şi China, după ce board-ul Whitbread a susţinut în unanimitate acordul.

    Acţiunile Whitbread au crescut cu 19%, la începutul tranzacţionării, dealerii susţinând că valoarea tranzacţiei a fost cu peste 700 de milioane de lire (911 milioane de dolari) mai ridicat faţă de cea pe care o aşteptau.

    Preluarea celui mai mare lanţ de cafenele din lume după Starbucks îi permite Coca-Cola să îşi diversifice portofoliul de produse de la băuturile răcoritoare carbogazoase şi să le ofere opţiuni mai sănătoase consumatorilor, după ce tot mai multe ţări au început să intoducă taxe suplimentare privind utilizarea cantităţii de zahăr din produse, menţionează Reuters.

    Whitbread a achiziţionat Costa în 1995 pentru 19 milioane de lire sterline, când aceasta avea doar 39 de magazine. În prezent, reţeaua de cafenele este prezentă pe majoritatea străzilor britanice, cu un număr de 2.422 de puncte de desfacere, plus încă 1.399 de cafenele pe pieţele internaţionale, care funcţionează ca francize, joint venture-uri şi puncte de vânzare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Scarlett Johansson, pe primul loc în topul celor mai bine plătite actriţe din lume în 2018

    În anul financiar cuprins între 1 iunie 2017 şi 1 iunie 2018, Johansson, în vârstă de 33 de ani, a câştigat 40,5 milioane de dolari – de patru ori mai mult decât în perioada precedentă -, mare parte datorită rolului Natasha Romanoff/ Black Widow din hitul “Răzbunătorii: Războiul infinitului/ Avengers: Infinity War” din franciza cu supereroi Marvel.

    În vârstă de 43 de ani, Angelina Jolie, ocupanta locului al doilea în topul Forbes, a câştigat 28 de milioane de dolari, mare parte datorită rolului din filmul “Maleficent 2”, programat pentru lansare în 2020.

    Jennifer Aniston, în vârstă de 49 de ani, care încă are un venit regulat datorită rolului pe care l-a jucat în sitcom-ul “Prietenii tăi/ Friends” din anii 1990, s-a situat pe poziţia a treia, cu 19,5 milioane de dolari. Actriţa mai câştigă bani din contracte de promovare pentru companii precum Coca-Cola, Smartwater şi Johnson & Johnson.

  • Cum ar putea deciziile lui Trump să crească preţurile celei mai băute băuturi de pe planetă

     Coca-Cola a anunţat că va creşte preţurile băuturilor acidulate deoarece costurile de producţie al dozelor a crescut pe fondul conflictului comercial iniţiat de Donald Trump, potrivit Newsy.

    James Quincey, CEO-ul gigantului, a anunţat săptămâna trecută că această creştere este deranjantă însă inevitabilă în contextul majorării costurilor de producţie.

    „A trebuit să discutăm cu partenerii noştri de îmbuteliere şi să suportăm o creştere a preţurilor în industria de băuturi acidulate, în mijlocul anului, ceea ce este ieşit din comun. Aici se văd costurile pentru oţel şi aluminiu în creştere. Aici se vede costul forţei de muncă în creştere”, spune Quincey.

    Un purtător de cuvânt al Coca-Cola a declarat pentru CNN Money că aceste majorări vor varia în funcţie de retailer. Compania a anunţat că va fi alegerea magazinelor dacă vor creşte sau nu preţurile finale.

    Nu este clar încă la ce nivel ar putea ajunge preţurile Coca-Cola şi cum vor varia aceste majorări în funcţie de regiune.

     

  • Cum ar putea deciziile lui Trump să crească preţurile celei mai băute băuturi de pe planetă

     Coca-Cola a anunţat că va creşte preţurile băuturilor acidulate deoarece costurile de producţie al dozelor a crescut pe fondul conflictului comercial iniţiat de Donald Trump, potrivit Newsy.

    James Quincey, CEO-ul gigantului, a anunţat săptămâna trecută că această creştere este deranjantă însă inevitabilă în contextul majorării costurilor de producţie.

    „A trebuit să discutăm cu partenerii noştri de îmbuteliere şi să suportăm o creştere a preţurilor în industria de băuturi acidulate, în mijlocul anului, ceea ce este ieşit din comun. Aici se văd costurile pentru oţel şi aluminiu în creştere. Aici se vede costul forţei de muncă în creştere”, spune Quincey.

    Un purtător de cuvânt al Coca-Cola a declarat pentru CNN Money că aceste majorări vor varia în funcţie de retailer. Compania a anunţat că va fi alegerea magazinelor dacă vor creşte sau nu preţurile finale.

    Nu este clar încă la ce nivel ar putea ajunge preţurile Coca-Cola şi cum vor varia aceste majorări în funcţie de regiune.

     

  • Un român de 40 de ani, promovat de gigantul Coca-Cola la vârful businessului din regiunea Caucaz

     Cele trei au împreună peste 16 milioane de locuitori, de circa două ori mai mulţi decât are Austria, unde românul Adrian Cernăuţan a lucrat anterior. Puterea de cumpărare însă este de câteva ori mai mică în statele din Caucaz faţă de Austria.
     
    „În această nouă funcţie mă voi ocupa de coordonarea activităţilor Coca-Cola în regiune, împreună cu cei trei parteneri regionali. Caucaz este o zona absolut unică, în care suntem în parteneriat cu trei companii: Coca-Cola Hellenic, Coca-Cola Icecek şi un îmbuteliator local în Georgia“, a declarat Adrian Cernăuţan pentru ZF. 
     

  • Cascada Bigăr, desemnată cea mai frumoasă din lume, vizitată de peste 100.000 de turişti într-un an

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de compania Coca-Cola, care a investit aproximativ 140.000 de euro în amenajarea eco-turistă a zonei în care se află cascada Bigăr, din judeţul Caraş-Severin, la un an de la finalizarea lucrărilor, numărul turiştilor s-a dublat.

    Astfel, dacă în perioada 2016 – 2017 au vizitat cascada din vestul ţării 50.000 de turişti, în intervalul 2017 – 2018, numărul lor a depăşit 100.000. Cel mai mare flux de vizitatori a fost înregistrat în perioada 01 – 06 iunie 2017, imediat după ce au fost finalizate lucrările de amenajare a zonei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strigarea catalogului: ce aţi făcut în ultimii 12 ani?

    Înainte să vedem cine sunt cei sub 40 de ani pe care i-am selectat şi pe care am pariat la ediţia din anul acesta, este bine să dăm timpul înapoi şi să răsfoim prima apariţie a acestui produs editorial.

    Uitându-mă pe cei 100 tineri din 2006, cred că Business Magazin a avut mână bună. Călin Drăgan de la Coca-Cola, care atunci avea 39 de ani şi era în România, acum conduce operaţiunile gigantului american din Asia, având pe mână 10 miliarde de dolari. Cred că nu mai este niciun manager român care să aibă în subordine o asemenea cifră de afaceri.

    Călin Fusu, care atunci avea 31 de ani, conduce în continuare Neogen, compania care deţine al doilea site de recrutare din România – Bestjobs. În cei 12 ani a mai lansat în şase ţări vivre.ro, un business de peste 40 de milioane de euro pe an, având ca ţintă să ajungă la afaceri de 100 de milioane de euro.

    Bogdan Georgescu, care în 2006 avea 31 de ani, nu mai este la Colliers, dar în schimb a făcut unul din cele mai interesante start-up-uri – Bookster – prin care închiriază angajaţilor din companii (firma plăteşte) cărţi. De la el am aflat ce citiţi voi – cărţi de introspecţie personală, cărţi de leadership şi cărţi în urma cărora vă puneţi întrebări. De aici am tras concluzia că foarte mulţi dintre cei care ocupă poziţii de conducere, de top sau middle management, vor să devină lideri mai buni, dar în acelaşi timp încearcă să găsească răspunsuri la întrebări legate de cariera lor, dacă sunt în domeniul potrivit şi la timpul potrivit.

    Simona Constantinescu avea atunci 32 de ani şi lucra pentru George Copos la Ana Hotels. Săptămâna trecută a revenit din nou în poziţia de CEO la Ana Hotels, după zece ani. Ironic, de multe ori ne întoarcem de unde am plecat.

    Dorel Piti era bancher la Bancpost, iar acum lucrează în Elveţia pentru cea mai mare bancă elveţiană – UBS.

    Dragoş Cincă – unul dintre creatorii Flamingo – era pe val în 2006, dar viaţa nu a fost pe un val de creştere. Flamingo a dat faliment între timp, iar Dragoş Cincă este acum investitor imobiliar.

    La fel s-a întâmplat şi cu soţii Funghină de la K-Tech Ultra Pro, business care s-a prăbuşit în criză. 

    Cred că mai bine de o treime dintre cei care au fost în prima generaţie de tineri manageri şi-au păstrat profesia şi angajatorul, bineînţeles urcând în carieră (Codruţ Pascu de la Roland Berger, Ştefan Iordache de la Leo Burnett, Adrian Boţan de la McCann, Teddy Dumitrescu de la Publicis, Cornel Marian de la Oresa, Răsvan Radu de la UniCredit, Cristian Sporiş de la Raiffeisen, Lucian Anghel de la BCR sau Marian Năstase de la Alro), iar cei care aveau afaceri proprii au reuşit să le ţină în continuare (Dan Ostahie de la Altex, Zoltan Szigeti de la The Group, Octavian Pantiş de la TMI/Qualians, Florentin Ţuca de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii).

    Răsfoind ediţia din 2010 a tinerilor manageri de top, am regăsit-o pe Amalia Buliga, CEO-ul Diverta de atunci şi acum. De asemenea, l-am regăsit pe Ilan Laufer, care atunci era în retail, dar între timp, în 2016, a ajuns ministru în guvernul PSD.

    Tot în 2010, Camelia Ene era director de vânzări la grupul petrolier MOL România, pentru ca acum să fie CEO.

    În 2011 Bogdan Speteanu conducea la 33 de ani BCR Leasing, poziţie pe care o deţine şi în prezent. Fady Chreih conducea Regina Maria, poziţie pe care o ocupă şi astăzi, dar având în spate un business de cinci ori mai mare. Bogdan Oşlobeanu era la 33 de ani director în Rompetrol, iar acum este CEO-ul dezvoltatorului imobiliar Impact.

    Antonio Eram deţine în continuare Netopia, la fel ca şi Alex Lăpuşan cu Zitec.

    Băncile RBS şi Millennium nu mai există.

    Ce i-a ţinut pe aceştia în funcţie şi cum de au reuşit cei care au avut afaceri să le păstreze după 12 ani, deşi între timp au fost loviţi de o criză? Ambiţia, determinarea, energia, dorinţa de a face lucruri mari, dorinţa de a se bate cu alţii în modul cel mai pozitiv şi credinţa că nu sunt mai prejos de alţii.

    Aceste calităţi sunt valabile şi pentru celelalte generaţii, deşi tinerii manageri sunt mai puţin antreprenori, preferând poziţii de top în corporaţii, unde salariile sunt plătite la timp, unde businessurile de multe ori sunt aşezate, iar 90% din venituri vin din rutină.

    De partea cealaltă, în companiile antreprenoriale româneşti avem mai puţine nume de executivi, pentru că imaginea companiei se identifică cu cea a proprietarului.

    Multinaţionalele sunt mult mai deschise în a-şi prezenta liderii către media, pentru ca în viitor aceste poziţii să fie căutate şi râvnite şi de către alţii.

    Ce au managerii străini, expaţii şi nu au managerii români? Într-o discuţie la ZF Live cu Iuliana Cernat, câştigătoarea din 2018 a bursei MBA oferite de Vienna University în parteneriat cu ZF, ea spune – după ani de experienţă petrecuţi în Raiffeisen sau UniCredit –, că românilor le lipsesc organizarea şi urmărirea obiectivelor stabilite. În rest au de toate, fiind mult mai buni în găsirea de soluţii.
    Când vom avea organizare şi ţinte, vom cuceri lumea, aşa cum a făcut-o Călin Drăgan de la Coca-Cola.

    Pentru a încheia cronica, m-am gândit că este bine să ne aducem aminte cum era 2006, când am lansat prima ediţie a catalogului Business Magazin 100 Tineri manageri de top: PIB-ul era de 97 de miliarde de euro, acum este dublu; euro era cotat la 3,5 lei, acum este 4,65 lei; francul elveţian era cotat la 2,2 lei – mulţi plâng după acest curs; EURIBOR era la 3%, acum este -0,8%; dobânda BNR era de 8,75%, acum este de 2,5% şi facem scandal; inflaţia a fost de 4,87%, aproximativ cât este şi astăzi; dobânda la creditele în lei era de 13,6%, acum ROBOR este de 2,85%; salariul minim era de 330 de lei, iar salariul mediu de 866 de lei, acum salariul minim este de aproape 1.200 de lei, iar cel mediu de 2.700 de lei.

    Proiectul Business Magazin 100 Tineri manageri de top continuă pentru că vrem să lăsăm o moştenire şi generaţiilor viitoare: culegeri care să arate cine au fost cei care au condus şi care au avut afaceri în România de tineri.