BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Dragos Damian, Terapia Cluj: In timp ce “rasistul” Viktor Orban era infierat pentru declaratiile facute, mongoloizii si caucazienii vor fi parteneri la o investitie de 7,5 miliarde Euro in Ungaria, langa Debrecen

    “Unless a country has its own capabilities in strategically important areas, it will have to rely on “the goodwill and helpfulness of others” – Peter Szijarto, ministrul ungar de externe

    Este o opinie de politica economica, nu de politica – insa nu poti sa te abtii sa pui in contrast pierderea de vreme din dezbaterea politica si reusitele din politica economica.

    Chinezii de la CATL au anuntat o investitie mamut, de 7,5 miliarde Euro intr-o fabrica de baterii electrice la Debrecen, la circa 75 de km de Oradea. Este greu de inteles cum reusesc ungurii sa atraga astfel de investitii, in fond au aceleasi probleme economice pe care le avem si noi si o depopulare similara pe fondul migratiei populatiei.

    Dar daca urmarim atent cateva detalii din masurile lor poate ca si  Romania va atrage ceva similar, de altfel se vorbea de Varta sau de un mare producator automotive in parcurile industriale de langa Cluj.

    Iata schema de facilitati  pentru investitii din Ungaria, un mix de ajutor de stat + facilitati fiscale.

     

    Romania are doua scheme de ajutor cu finantare importanta, prima din HG 807 este 2014, a Ministerului Finantelor, in care pragul de investitie este foarte jos si nu exista prioritati sau chiar exclusivitati sectoriale, asadar oricine il poate solicita. A doua schema – de care am aflat de curand, nu stiu de ce mai dau bani la consultanti daca nu imi atrag atentia – reglementata prin HG 959, a fost aprobata saptamana trecuta (apropos, felicitari!, chiar e un pas inainte sa intelegem ca avem nevoie sa fabricam in Romania), derulata prin Ministerul Economiei, este pentru investitii mari – ghidul se afla in dezbatere publica.

    Ideal era sa avem o singura schema, in care sa dam toti banii pentru investitiile mari destinate productiei din sectoare economice strategice.

    Asta par a avea ungurii in plus fata de noi, 1) o strategie industriala bine conturata (automotive, industria sanatatii) si 2) un talent pentru a atrage investitii noi. Prin contrast, daca va uitati la marii solicitanti de ajutor de stat, peste 500 milioane lei in total, acestia sunt investitori care deja au fabrici in Romania – atentie insa, ar trebui sa fim atenti in primul rand la nevoile acestora.

    Si mai par a avea un lucru, o diplomatie economica extrem de “agresiva”, care pare a lucra intr-adevar in interesul national – vezi si declaratia de mai sus a ministrului de externe. Iar INTERESUL NATIONAL, in lumea globalizata de astazi si cel putin in aceasta zona, nu inseamna doar companii nationale puternice ci si investitori straini care sa aduca valoare adaugata. Si este usor de ghicit care sunt investitorii pregatiti de hub-uri in Europa de Est, sunt cei non-EU, Statele Unite, Marea Britanie, Coreea de Sud, China, India, Turcia, probabil ca si Japonia. Sa renuntam la retorica “ne nu vindem tara”, e cam tarziu, 40% din terenurile agricole din Romania apartin investitorilor straini (date din 2017…).

    Asadar, ca tot este astazi Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, bravo Ungaria! pentru investitia atrasa.

    Astept ca si Romania sa atraga o investitie de care sa se vorbeasca.

     

     

     

     

     

  • Fosta fabrică de încălţăminte Clujana din Cluj Napoca, clădire deţinută de Consiliului Judeţean Cluj Napoca, a fost transformată în cel mai mare hub creativ din Transilvania

    Fosta fabrică de încălţăminte Clujana, un spaţiu de patrimoniu industrial de 2200 metri pătraţi aflat în prezent în proprietatea autorităţilor locale din Cluj Napoca, a fost transformată într-un hub creativ regional, sub denumirea MushuROI, un concept iniţiat de Sani Stranszky şi dezvoltat împreună cu Adrian Dragoş.

    Centrul reuneşte proiecte de artă, design, fotografie, producţie video, digitală şi architecture, urmând să găzduiască o serie de evenimente şi întâlniri.

    Vodafone România s-a alăturat demersului în calitate de partener.

    Iniţiativele culturale care se alătură hubului MushuROI beneficiază şi de sprijin în atragerea de fonduri şi finanţările europene pentru perioada 2021-2027 prin programul Europa Creativă, subprogramul Cultură;  Cetăţeni, Egalitate, Drepturi şi Valori; Noul Bauhaus European.”     

    Sprijinul concret oferit de MushuROI constă în scrierea şi implementarea proiectelor, oportunităţi şi opţiuni de parteneriate & proiecte.   

    MushuROI este o iniţiativă public-privată şi se bucură de sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi al Vodafone, UniCredit Bank, VISA şi Kronospan.

    Fostul sediu al societăţii Clujana a ajuns în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj în 2018, după ce firma a intrat în insolvenţă. Fabrica de încălţăminte, înfiinţată în 1911, a ieşit din insolvenţă în 2020.

     


     

     

  • Aeroportul din Cluj-Napoca a accesat un proiect european de peste 31 mil. lei pentru construirea unei noi platforme de staţionare a aeronavelor

    Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca a accesat un proiect european de 31,2 mil. lei (6,3 mil. euro) pentru construirea unei noi platforme cu 4 locuri de staţionare a aeronavelor. Din valoarea totală a proiectului, aproximativ 10,5 mil. lei reprezintă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi 1,6 mil. lei de la bugetul de stat, potrivit unui comunicat de presă al aeroportului din Cluj.

    ’’Finanţarea din bani europeni este foarte importantă, având în vedere că anii de pandemie au afectat din punct de vedere economic transportul aerian. Vom continua demersurile noastre pentru a  obţine fonduri nerambursabile, mai ales că avem în derulare  mai multe proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii aeroportului (…). Odată cu implementarea proiectelor de infrastructură vom putea extinde reţeaua de rute şi va creşte numărul de pasageri pe aeroport.’’, a declarat Viorel Federiga, preşedintele consiliului de administraţie al aeroportul din Cluj, într-un comunicat de presă. Prin intermediul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj beneficiază de peste 74 milioane de lei, fonduri nerambursabile.

     

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Spania a câştigat o investiţie de 520 milioane de Euro şi România a pierdut o investiţie de 520 de milioane de Euro

    Nu stiu daca Romania a fost in carti pentru investitie gigantica anuntata de Moderna, insa ma mint frumos ca da.

    De aproape 2 ani le cer prin intermediul ZF Presedintelui Klaus Iohannis si Primilor Ministrii care s-au alternat sa dea o fuga la Moderna – dar si la celealte companii de biotehnologie care s-au lansat odata cu pandemie – pentru a le propune Romania ca si> un hub pentru UE si restul zonei geografice si, ca sa demonstreze interesul, sa aloce 20 milioane Euro din PNRR ca sa exploateze oportunitatea aparuta si sa lanseze Romania ca si partener in zona strategica a medicamentelor. Le-am cerut de asemenea sa introduca Institutul Cantacuzino in acest circuit, pentru ca are cat de cat structura si know-how-ul necesar.



    Romania nu stie decat sa importe, nefiind capabila sa impuna nici un sistem de offset pentru a aduce investitii in tara sau alternative, sa bata in mod activ la usa unor investitori care sunt evident strategici, absenti din Europa, carora sa li se prezinte> avantajele pe care le poate oferi o investitie in tara noastra.

    Asta inseamna de fapt sa gandesti doar de pe o zi pe alta fara sa ai politici economice strategice si sa nu ai consultantii economici care sa-ti spuna ce ai de facut ca sa gandesti pe un orizont de 10-15 ani. Energie, mancare, medicamente, aparare, trebuie> sa devenim cat mai independenti industrial in aceste domenii.



    Indiferent cat de dificil este prezentul, gandul trebuie sa fie la viitor.

  • Primăria Cluj-Napoca vrea să realizeze un hub educaţional de peste 96 mil. euro

    Consilierii locali au aprobat în unanimitate indicatorii tehnico-economici şi documentaţia tehnică pentru proiectul ’’Dezvoltare infrastructureă educaţională (hub educaţional) şi de sănătate (unitate de sănătate-centru de excelenţă pentru protonoterapie), dezvoltare infrastructură sportiveă (bazin de înot, bază sportiveă) şi Pădure-Parc în cadrul cartierului Borhanci’’.

    În contextul Misiunii UE ’’100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic până în 2030’’, această investiţie va creşte semnificativ zonele verzi din Cluj-Napoca, va reduce amprenta de carbon pe care oraşul o generează şi va oferi modalităţi multiple de petrecere a timpului liber pentru locuitorii din zonă, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Cluj-Napoca.

    Hub-ul din Borhanci va include: creşă cu 11 grupe a câte 9 copii, grădiniţă cu 8 grupe a câte 20 de copii, şcoală gimnazială formată din 3 corpuri de clădire şi sală de sport, liceu cu laboratoare şi sală de sport, bazin de înot acoperit cu capacitate de 1.000 de spectatori, bază sportivă, pădure-parc, pe o suprafaţă de peste 50 ha.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj. Domnilor Iohannis, Ciolacu şi Ciucă, diseară când vă uitaţi la finala la 100 metri pe care o s-o câştige David Popovici, să aveţi lângă dumneavoastră un smoothie Edenia

    N-o sa va spuna asta nici un politician, asadar aflati ca alaturi de altii, Edenia sponsorizeaza Comitetul Olimpic si Sportiv Roman si mai mult ca sigur, pe David Popovici, starul pe care s-au inghesuit sa-l felicite policienii romani dupa performanta incredibila de la Budapesta si de la care asteptam inca o finala de podium, astazi.

    De unde pana unde sa sponsorizezi inotul, cine a mai pomenit asta? Fotbal, tenis, baschet, da, desigur, putin cate putin alte sporturi, dar inotul, sahul, atletismul, gimnastica, si alte sporturi “individualiste” dar unde se formeaza mens sana in corpore sano de la cea mai frageda varsta, nu, exclus.

    Explicatia acestei aparente lipse de interes a mediului de afaceri pentru sprijinirea performantei la copii este mai complicata, probabil are radacinile in cultura capitalista inca insuficient acceptata in societate – pentru ca daca esti om de afaceri de success porti automat stigma ca ai comis ceva rau, candva; asadar, mai bine stai ascuns.

    Pentru ca in capitalismul salbatic din Romania exista in continuare o frica a mediului de afaceri de a “sponsoriza”, pentru ca poate sesizeaza cineva ca ai bani prea multi si te paste un control. Pentru ca in capitalismul nostru finantistii spun ca multe companii nu sunt bancabile, nu tin banii in firma, iar companiile spun ca nu ii tin pentru ca la cat de repede se schimba codul fiscal, raman fara ei.

    Pentru ca politicienii nu au dat doi bani ca sa creeze o cultura consumerista de cumpara Fabricat in Romania, pentru ca, nu-i asa, daca se supara UE? Si desigur, pentru ca Romania pierde anual zeci, daca nu chiar sute de miliarde de lei din criminalitatea fiscala, iar mediul de afaceri onest se uita paralizat la spectacolul politic din ultimele luni, care s-a imbogatit de concepte aparute de nicaieri gen taxa de solidaritate, grila progresiva si mai nou, taxa windfall.

    Daca avem sau atragem companii puternice in Romania, indiferent de capital, vom avea o economie puternica. Iar spitale, scoli, infrastructura rutiera si nu in ultimul rand sport, ca afara, putem avea doar construind o economie puternica. Cati inotatori, gimnasti si patinatori nu pierde Romania pentru ca economia nu ne permite sa avem bazine de inot, sali de gimnastica si patinoare olimpice?

    Daca politicienii romani ar pune deoparte pudibonderia “nu dau nume de companii ca sa nu fac reclama” si ar articula clar si de cate ori au prilejul numele celor care sprijina societatea civila, inclusiv sportul, mediul de afaceri ar fi mult mai stimulat sa investeasca bani pentru performanta.

    Bravo David Popovici si felicitari Edenia ca ai avut flerul de a sprijini inotul. Pentru asta si pentru ceilalti copii care sunt inspirati de David sa devina campioni toti romanii ar trebui astazi de cumpere ceva de mancare sau de baut marca Edenia. Si desigur, este de dorit ca diseara, cand vor urmari finala de la Budapesta, Presedintii Iohannis, Ciolacu si Ciuca sa aibe langa ei un smoothie de la Edenia.

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice. 

     

     

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice. 

     

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: De Longhi, personalitatea industrială a decadei în România

    Este definitia succesului pentru orice industrialist care si-a petrecut cariera in situri de productie sa puna in miscare 3 fabrici pe parcursul a mai putin de 10 ani – asadar, scriu aceasta a treia opinie despre fabricile deschise de De Longhi cu invidie si desigur, cu foarte mare respect.

    De Longhi ne informeaza intotdeauna mult prea laconic despre povestea lor de succes si mai ales despre fabricile pe care le-au deschis in Romania, fara sa se laude cu rezultatele lor sau sa se planga de problemele pe care in mod sigur le intampina.

    Am sa-i laud eu, fara sa-i cunosc personal si fara sa mi se fi cerut vreodata. Au venit in 2012 langa Cluj, cand era mai mare nevoie, spaland rusinea plecarii lui Nokia, apoi au deschis in 2016 o fabrica la Salonta si de curand au ajuns la a treia fabrica in Satu Mare, o investitie la care a ajutat si statul roman.

    3000 de angajati calificati de companie si cine stie cate alte mii pe verticala si orizontala, tehnologie de ultima generatie si bani care raman in Romania.

    Povestea lui De Longhi in Romania este despre ceea ce inseamna o fabrica, fapt care nu a fost niciodata  bine inteles de guvernarile succesive ale Romaniei – dovada, exercitiul de a numara fabricile de zahar si ulei pe care le avem in tara, sa vedem daca ies la numar si daca o sa avem sau nu criza alimentara.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici in tara, indiferent de capital, la care sa finanteze si statul roman, cu atat vom fi mai putini vulnerabili in orice domeniu, fie acela si cel al bunurilor de larg consum.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici vom forta sistemul de invatamant sa iasa din toropeala academica si sa-si conecteze absolventii de piata muncii, un obiectiv inca foarte indepartat, astazi.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici vom intra in circuitele internationale de aprovizionare, vom atrage fabricanti de materiale si materii prime, vom crea orase si hub-uri industriale.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici vom reusi sa obisnuim romanii sa cumpere Fabricat in Romania, care in lumea globala de astazi inseamna fabricat de maini romanesti la noi in tara, indiferent de tara de origine a producatorului.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici cu atat economia Romaniei va fi mai sustenabila pe termen lung iar sursa indatorarii ingrozitoare din prezent, deficitul de balanta comerciala, va fi in cele din urma stavilita.

    Celor care au nevoie de un aparat electrocasnic le recomand un De Longhi, achizitia declanseaza invizibil o reactie in lant care are mai multe semnificatii decat ne putem imagina.

    Presedintilor Nicolae Ciuca si Marcel Ciolacu le recomand sa isi dea afara consultantii si lobbistii pe teme economice si sa isi stranga o echipa de lucru formata 10-20 de directori de fabrici mari din tara, care conduc cel putin 3000 de angajati fiecare, alaturi de care sa creeze o strategie industriala pentru urmatorii 10 ani.

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ceaiul de tei este următorul produs unde va exploda preţul. Faceţi stocuri

    Dimineata a inceput pentru fabricile din Romania asa cum incepe in fiecare zi din ultimul an:

    – cat au sa mai creasca preturile la utilitati, dar asta nici nu mai conteaza, problema reala este ce ne facem daca se taie gazul si petrolul? Cum am putut sa facem greseala de a inchide mine sau de a nu construi microhidrocentrale?

    – de unde sa facem rost de alte surse de materii prime si materiale , incet-incet se blocheaza toata Asia, deja exista o criza de aluminiu, urmeaza una de hartie si apoi, mai mult ca sigur, cea de plastic? Si ironic, problema mare nu este scumpirea materiilor prime si materiale, ale caror preturi s-au dublat, ci livrarea lor, oare o sa ajungem la un an termen de livrare, blocand capital de lucru? Stiu oare autoritatile ca nu mai avem in tara nici un lant de aprovizionare intact?

    – asteptam de luni de zile autorizatiile de constructii pentru ca sa extindem fabrica si sa cream inca 100 de joburi noi, cand vor veni oare? Oare cum se descurca cei care construiesc blocuri, despre care aflam ca primesc autorizatii in 2-3 saptamani?

    – cand se va termina criza fortei de munca? Stiu oare autoritatile ca firmele isi fura oamenii una de la alta si ca nu mai are nici un rost sa pregatesti tinerii de liceu si studentii, cand e mai usor sa furi de la competitia care ii pregateste? De ce continua regimurile fiscale discminatorii, fabrica mea de ce sa nu primeasca? Ce, eu nu am un rol strategic? Ce salarii sa mai dau la un incepator, vin tineri la angajare si spun ca nu se scoala dimineata pentru mai putin de 1000 Euro net?

    – cand au sa creasca taxele si impozitele, in 2023, ca doar in 2024 sunt alegeri? De unde se vor plati toate datoriile pe care le face Romania daca nu din cresterea de taxe si impozite, de vreme ce evaziunea fiscala si munca la negru, de zeci de miliarde pe an, de ani de zile, nu sunt franate in nici un fel?

    – am auzit de la autoritati ca daca bei ceai de tei te linistesti si vezi lucrurile mai optimist, oare se gaseste ceai de tei la supermarket, dar romanesc daca se poate? Cum de nu ne-am gandit sa bem ceai de tei in ultimii 3 ani, in pandemie, in criza utilitatilor, in inflatia care a inceput anul trecut, inainte de razboi? Oare s-a scumpit ceaiul de tei acum ca stim ca linisteste si toata lumea isi va cumpara?