BusinessMagazin

Tag: clinici

  • Nici RCA, nici CASCO. Care e noul pariu al asigurătorilor

    DOMENIUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE NU A ÎNREGISTRAT ÎN ULTIMII ANI PROGRESE NOTABILE, pe măsură ce statul întârzie să definească un pachet minim de servicii gratuite în sectorul public şi, deci, limitarea celor oferite în prezent. Asigurările private de sănătate reprezintă sub 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, potrivit datelor Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012. Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, pe seama cadrului legislativ trasat de autorităţi.

    20 DE MILIOANE DE EURO ANUAL ESTE SUMA PE CARE O CHELTUIESC ROMÂNII PE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, însemnând a zecea parte din banii rulaţi în sistemul privat de sănătate din România. Piaţa locală a asigurărilor de viaţă nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după reiese dintr-un studiu al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial. Propunerile asigurătorilor Groupama şi Generali lansate la începutul lunii februarie vin să ofere un produs care în schimbul a 10-20 de euro pe lună să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat. Partenerii celor două societăţi de asigurare sunt operatorii Regina Maria şi, respectiv, MedLife. “Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte este cetăţeanul care nu este dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice”, ilustrează Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, felul în care sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    În acest context, demersul produselor lansate în parteneriat cu clinicile pare ambiţios. Principalii vizaţi sunt pacienţii care deja se tratează în mediul privat, de peste un milion anual. “Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top”, spune Ovidiu Racoveanu, membru al directoratului companiei de asigurări Generali. Noul produs lansat este, potrivit oficialului, unul conceput pentru intervenţii chirurgicale şi spitalizare şi nu pentru ambulatoriu, cum se întâmplă în cazul abonamentelor pe care le oferă în prezent clinicile – “este o inversare faţă de produsele de asigurări deja existente”. “Noul produs este şi un pariu pe care trebuie să-l ţinem. Neexistând la momentul de faţă astfel de vânzări, clienţii cărora ne adresăm sunt relativ puţini”, explică Racoveanu, care mizează pe asocierea brandurilor companiilor pentru a ajunge la cât mai mulţi clienţi. Un studiu recent arată faptul că, în România, sănătatea implică o serie de costuri chiar şi pentru persoanele care contribuie la sistemul de asigurări sociale, circa jumătate dintre respondenţi declarând că au fost nevoiţi să cheltuie în jur de 850 de lei în perioada spitalizării. Persoanele care nu plătesc contribuţii la asigurările sociale de sănătate trebuie să suporte costuri zilnice care pornesc de la 100 lei şi ajung chiar şi la o mie de lei pentru spitalizarea în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă.

    OBIECTIVUL CLINICILOR ŞI ASIGURĂTORILOR PENTRU PRIMUL AN AR FI DE CÂTEVA MII DE CLIENŢI, iar curajul lansării este totuşi temperat de un optimism moderat. “Un astfel de domeniu nu poate fi dezvoltat singur de un asigurător şi un operator privat. Este un produs care trebuie cultivat către populaţie şi va dura încă mulţi ani până când asigurările de sănătate vor deveni un produs uzual pentru populaţie”, spune Mihail Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife.

  • Divizia pentru medici a Băncii Transilvania a finanţat până acum proiecte de 740 mil. lei

    DPM a propulsat banca pe poziţia de lider al pieţei privind finanţarea domeniului medical, prin plasamente totale de peste 820 de milioane de lei. Divizia a lansat primul card de credit de pe piaţă adresat medicilor, cu poliţă de malpraxis inclusă, şi are în portofoliu peste 20 de produse dedicate medicilor specialişti, rezidenţi si tehnicieni dentari.

    Prin Divizia pentru medici, Banca Transilvania susţine medicii întreprinzători, facilitând accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora. Banca a dezvoltat o reţea de 10 sedii dedicate colaborării cu reprezentanţii comunităţii medicale, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Craiova, Oradea, Galaţi, Constanţa şi Braşov.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România cu capital majoritar privat autohton, ocupa la sfârşitul anului trecut locul al treilea pe piaţă în funcţie de mărimea activelor, cu 25,7 ml. lei, corespunzător unei cote de piaţă de 7,27%. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din peste 550 de sedii şi 1,5 milioane de clienţi activi.

  • Antreprenorul care nu va vinde niciodată. Ce spune Robert Şerban despre viitorul Gral Medical

    “Politica şi cultura noastră organizaţională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.” Pe biroul lui Robert Şerban, situat în zona pieţei Alba Iulia din Bucureşti, stă, printre alte volume în copertă roşie, cartea “Marile Speranţe”. Din holul care duce spre biroul fondatorului Gral Medical se zăreşte curtea interioară de care se leagă speranţele de creştere a businessului pentru următorii ani. Şerban spune că nu şi-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienţilor, ci a ales nişe pe care să acţioneze în mod profesionist: analize de laborator, dializă şi oncologie. “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje”, spune Şerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical nu va ieşi din acest tipar. Grupul Gral Medical a rulat afaceri de 15 milioane de euro anul trecut, în timp ce pentru 2012 şi-a bugetat o cifră de afaceri de 18,5 milioane de euro.

    Noul spital pe care soţii Şerban vor să îl construiască vine “într-o logică a dezvoltării”, ideea pornind în 2009 ca urmare a cererii pacienţilor din ambulatoriu de a-şi rezolva nevoile prin internare. Spitalul va fi construit în curtea clinicii din zona pieţei Alba Iulia din Bucureşti, alegerea fiind motivată de faptul că restul de facilităţi deja existente vor contribui la mai buna funcţionare a unităţii. Investiţia va fi de circa 40 de milioane de euro, iar spitalul va fi construit de către dezvoltatorul Bog’art, deţinut de omul de afaceri Raul Doicescu, până la finalul anului 2013. Finanţarea proiectului s-a făcut din credite bancare oferite de Banca Europeană de Investiţii, dar şi din resurse proprii. “Nu poţi face greşeala să porneşti pe anumite specialităţi şi apoi să schimbi brusc, de aceea spitalul va merge pe aceleaşi linii cu clinicile deja existente”, explică Şerban. În piaţă erorile persistă, iar investitorii care consideră că un aparat de RMN sau TC (computer tomograf) amplasat într-o clădire garantează succesul unei astfel de afaceri încă există. Spune că se uită în curtea concurenţei doar când intră pe “felia” lui pentru că “supemarketurile se luptă între ele”. Cât despre viitor, nu se teme că marii operatori ar putea intra în ariile sale de acţiune, după ce au mizat ani la rând pe un pachet complet de servicii.

    În condiţiile în care sistemul public nu mai poate oferi ce le e necesar pacienţilor, cererea trebuie acoperită de operatorii privaţi, fie ei din România sau din străinătate. Şerban spune că bariera financiară sau cea legată de cunoaşterea limbii îi ţin pe mulţi în ţară, ei devenind clienţii clinicilor private locale. Gral Medical deţine în prezent 27 de puncte, care grupează clinici şi laboratoare, şapte dintre ele fiind amplasate în capitală. Creşterea businessului a fost însă organică, fără achiziţii din piaţă. Motivul îl enunţă chiar Robert Şerban: “Trebuie să-ţi asumi anumite părţi slabe ale unei achiziţii. Cea mai mare provocare e să faci două companii să funcţioneze la fel, iar în prestarea de servicii e greu să schimbi mentalităţi”. Criza nu l-a ajutat să găsească locaţii mai ieftine pentru clinicile sale. Contrar aşteptărilor, preţurile nu au scăzut, pentru că tarifele se stabilesc în Bucureşti, iar mulţi preferă să aştepte decât să închirieze. În afara capitalei, oferta de spaţii este şi mai redusă, de aceea proprietarii de clădiri au ales să ţină preţurile la fel de sus ca în anii buni ai economiei. Provincia diferă şi la capitolul cererii din partea pacienţilor: nu doar tarifele sunt mai mici, ci şi pretenţiile şi tipul de servicii oferite.

    Cu toate planurile de dezvoltare în derulare, Şerban nu se gândeşte să iasă din afacere, deşi primeşte “foarte multe oferte”. În anii trecuţi, principalii operatori din piaţă, MedLife şi Centrul Medical Unirea, devenit Regina Maria, au renunţat la pachete importante de acţiuni cedate unor fonduri de investiţii străine. Antreprenorul susţine însă că îi place ce face şi nu înţelege ce ar câştiga din faptul că va avea la masă încă o persoană care să-i sugereze ce şi cum ar trebui să procedeze: “M-am apucat de afaceri tocmai ca să nu-mi spună nimeni ce am de făcut, să fiu propriul meu stăpân”. Vorbeşte cu pasiune de intenţia sa de a lăsa afacerea copiilor săi şi susţine cu tărie crezul său din toţi aceşti ani, pe care ţine să-l transmită cu fiecare ocazie mai departe: “Încercaţi să aveţi antreprenori români, pentru că, dacă veţi avea numai companii străine, veţi munci numai pentru alţii şi veţi ajunge să rămâneţi cu mâna întinsă. O ţară puternică are antreprenori puternici”. Şerban spune că va repeta convingerile sale de câte ori va fi necesar pentru că mulţi au uitat cât de important e să păstrezi afacerile autohtone în actualul context economic.

  • Reteaua de clinici Anima la un an. Cum se vede deschiderea de clinici private in recesiune

    Cel mai mare distribuitor si retailer de medicamente din
    Romania, grupul A&D Pharma, care controleaza reteaua de
    farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, anunta in primavara
    anului trecut deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti,
    dezvoltata sub brandul Anima.

    “Daca deschideam acum sapte ani, concurentii erau mai putin
    pregatiti, vorbeam de companii mult mai mici, cat timp in 2007,
    liderul pietei abia depasea venituri de zece milioane de euro”,
    spune Cristian Sas, directorul operational al Anima. Asa cum spune
    Sas, criza le-a dat o mana de ajutor prin posibilitatea de a
    deschide clinici in zone foarte bune la preturi rezonabile.

    Anima a pornit ca un proiect spontan, care a dus, dupa numai
    doua luni, la decizia de a deschide prima clinica. Pe piata exista
    operatori precum MedLife, Regina Maria sau Medicover, cu ani buni
    de experienta, insa elanul celor de la Anima nu a fost taiat. In
    cifre, cinci clinici si un laborator central functioneaza astazi
    sub umbrela retelei, deservind peste 30.000 de clienti corporate,
    mai mult de 150 de companii cu care are contracte si o medie de 500
    de pacienti tratati zilnic. “Am crescut foarte mult, am facut
    intr-un an cat altii in zece, mai avem un drum lung, dar cred ca am
    aratat ce putem si unde putem ajunge in cativa ani”, spune Sas.

    In lupta cu ceilalti concurenti, Anima mizeaza mult pe
    accesibilitate, de unde si dezvoltarea agresiva. “Nu vrem ca
    pacientul care are abonament la noi sa astepte saptamani ca sa vada
    un medic, ci sa se poata programa in cel mult 24 de ore. Concurenta
    are probleme prin prisma capacitatii limitate si a numarului mare
    de abonati.” Proximitatea va insemna si deschideri de noi clinici
    in Bucuresti, planul Anima fiind sa-si dubleze numarul de unitati
    pana la finele anului. In 2013, oficialii companiei vor sa ajunga
    la 20 de clinici numai in Capitala. Tinta este ca peste doi ani
    fiecare potential pacient sa aiba o unitate medicala la cel mult 15
    minute distanta de orice bucurestean, la fel cum farmaciile
    Sensiblu se afla la zece minute de orice loc. Investitia intr-o
    clinica inseamna intre 350.000 si 1,5 milioane de euro, in functie
    de amplasament si dotarile din acea unitate.

    Deschiderea de noi clinici atrage o problema in ce priveste
    gasirea personalului medical, mai ales ca in piata se simte ca
    exista o concurenta mai mare pentru medici, in special din afara
    tarii. Salariile medicilor au cunoscut o crestere in ultimii ani,
    insa e dificil chiar si pentru marile retele sa plateasca un medic
    cu 2-3.000 de euro lunar, cat ar putea primi foarte usor in
    strainatate, in conditiile in care o consultatie in privat costa
    sub 20 de euro.

    40% dintre pacientii care se trateaza la Anima sunt abonati,
    insa Sas spune ca isi doreste mai degraba “un echibru” la acest
    capitol. Mai exact, un portofoliu echilibrat unde abonatii,
    clientii obisnuiti si relatia cu statul sa fie in balans: “Cu
    segmentul de stat a mers mai greu pentru ca inertia e mare, dar
    deja avem in contract zece medici, intram in contracte pe zonele de
    laborator si imagistica, lucru care va creste rulajele pe acest
    segment”.

    Grupul olandez A&D Pharma detine circa 90% din actiunile
    Anima si activeaza de 17 ani in zona farmaceutica. Experienta
    companiei in divizia de marketing si vanzari, care lucreaza cu mii
    de medici in fiecare zi, a fost o mana de ajutor. In plus,
    expertiza Sensiblu in marketing si promovare a avut un rol
    important.

    Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research
    Center, observa ca avantajul intrarii pe piata mai devreme este
    foarte important, dar nu decisiv. In viziunea sa, campaniile de
    marketing, medicii foarte buni si aparatura de inalta generatie pe
    care stii sa o promovezi “pot fura din pacientii competitiei”.
    Oricum, piata serviciilor medicale creste cu doua cifre de la an la
    an si are inca loc pentru noi jucatori, mai ales ca statul
    instituie coplata, spitalele se inchid si se comaseaza, iar
    conditiile de tratament din unitatile ramase sunt motorul principal
    al cererii crescute din mediul privat.

    “Suntem convinsi ca anul viitor vom intra in randul celor mai
    importanti zece sau chiar cinci jucatori”, anticipeaza directorul
    Anima, Cristian Sas, ceea ce inseamna venituri anuale de peste zece
    milioane de euro.

  • MedLife iese din nou la cumparaturi – tinta: Arad

    Grupul medical din Arad include un spital de mari dimensiuni al
    carui bloc operator reuneste 4 sali de operatie; un ambulatoriu
    care reuneste toate specialitatile medicale, precum si o farmacie.
    Unitatile noului partener local totalizeaza o suprafata de 4000 mp.
    Potrivit reprezentantilor MedLife, Genesys Medical Clinic a
    inregistrat in 2010 o cifra de afaceri de peste 2 milioane de euro,
    estimand pentru anul acesta o dublare a afacerilor si o crestere
    semnificativa a numarului de pacienti.

    “2011 reprezinta pentru MedLife un an dinamic in care vom
    deschide 15 unitati noi (spitale, clinici, farmacii), si vom face
    achizitii la nivel local, tranzactia din Arad fiind proiectul care
    da startul planurilor noastre ambitioase din acest an. Alegerea
    acestui operator corespunde in totalitate criteriilor noastre de
    selectie si anume: dimensiunea business-ului, Genesys Medical
    Clinic fiind unul dintre cei mari jucatori in vestul tarii, si
    capacitatea de a oferi servicii medicale complete – de la servicii
    de ambulatoriu si investigatii medicale, pana la interventii
    chirurgicale, servicii de spitalizare si farmaceutice.”, a declarat
    Mihail Marcu, Presedinte CA MedLife.

    “O asemenea tranzactie reprezinta un pas firesc in evolutia
    oricarui business care doreste sa se dezvolte la alte dimensiuni.
    Genesys Medical Clinic a avut un start-up foarte reusit pe piata si
    ne-am dorit ca intr-o noua etapa de crestere sa avem sustinerea
    unui operator de referinta care sa aduca un plus de valoare
    companiei in zona de administrare si gestionare a resurselor. Ca
    urmare a negocierilor, am considerat ca MedLife reprezinta alegerea
    optima pentru business-ul nostru, prin prisma expertizei pe care o
    detine pe piata de servicii medicale private, dar si a planurilor
    foarte ambitioase anuntate pentru perioada imediat urmatoare. Avem
    certitudinea ca acest parteneriat va asigura o dezvoltare rapida a
    afacerilor noastre si ne va intari pozitia pe piata locala” a
    declarat Adrian Jivan, actionar, administrator Genesys Medical
    Clinic.

    MedLife a efectuat prima tranzactie a unui operator local in
    2010, cand a cumparat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic
    Rapid din Brasov. Achizitia a depasit valoarea de 3 milioane de
    euro.

  • In lupta pentru pacienti, clinicile private cumpara echipamente medicale tot mai performante

    Investitia totala pentru aceste echipamente se ridica la aproape
    400.000 euro si subliniaza determinarea companiei de a livra
    servicii medicale de ultima ora,

    Ecograful Voluson este un echipament multi-disciplinar Doppler
    3D/4D, cu tehnologie de ultima generatie. Include programe avansate
    pentru examinari abdominale, de obstetrica -ginecologie,
    neonatologie, urologie, parti moi, sistem vascular si sistem
    musculo-scheletic. Sondele 4D folosite in ecografiile ginecologice
    detecteaza cele mai fine detalii inca din primul trimestru de
    sarcina, oferind imagini fetale de mare claritate. Ecograful poate
    explora structuri de mici dimensiuni cu maxima acuratete, garantand
    astfel un diagnostic corect.

    Mamograful digital Lorad Selenia combina cele mai recente
    inovatii ale imagisticii digitale cu o capacitate de operare
    avansata, ideala pentru investigatiile de mare precizie. Acest
    mamograf digital ofera imagini cu o rezolutie si contrast
    exceptionale, garantand in acelasi timp o doza minima de radiatii,
    gratie tubului cu tungsten si filtrelor cu rodiu si argint.

    “Acest echipament vine in sustinerea eforturilor noastre legate
    de solutiile de screening in lupta impotriva cancerului de san.
    Depistarea precoce a cancerului de san cu ajutorul acestui aparat
    permite interventia rapida si precisa a specialistilor, contribuind
    astfel la cresterea semnificativa a ratei de supravietuire”,
    declara dr. Marina Otelea, director general al Medicover
    Romania.

    Medicover se afla in primii zece operatori de pe piata
    serviciilor medicale private, alaturi de companii precum MedLife,
    CMU, Sanador, GralMedical sau Medsana.

  • Revista presei economice din Romania

    Zile intregi, unele hoteluri de pe Valea Prahovei nu gazduiesc
    nici macar un turist, in conditiile in care gradul de ocupare
    a ajuns la numai 20% in primele sase luni ale
    anului, scrie Gandul, citand mai multi hotelieri si
    cabanieri care constata scaderea numarului de vizitatori. Productia
    de grau va scadea la mai putin de jumatate fata de nivelul
    prognozat la inceputul anului, din cauza ploilor din ultimele
    saptamani, care au compromis o parte importanta a culturilor
    agricole.

    Fumatorii vor suporta si ei consecintele majorarii TVA: de la 1
    iulie, tigarile vor costa mai mult, insa nu cu 5%, ci cu circa 10%, din cauza recentelor
    modificari legislative si a cresterii contrabandei, calculeaza
    Evenimentul Zilei. Pentru piata imobiliara, cresterea
    TVApune clientii in dificultate, intrucat unii nu mai satisfac
    conditiile de creditare si astfel pierd avansul, si afecteaza mai
    ales piata constructiilor noi, generatoare de locuri de munca.

    Mediatizarea erorilor medicale din sistemul de stat creste
    afacerile clinicilor private, remarca
    Adevarul: de cate ori este mediatizata o greseala grava a
    angajatilor din spitalele de stat, afacerile clinicilor particulare
    cresc, pentru ca pacientii cauta sa evite sistemul public.
    Cumpararea magazinelor Plus de catre Lidl ar putea afecta
    concurenta din sectorul de comert din Romania si Bulgaria,
    considera Comisia Europeana.

    Comerciantii nu vor avea complicatii contabile din cauza
    majorarii TVA, decat daca nu vor reusi in timp util sa-si modifice
    meniurile caselor de marcat fiscale sau softurile de gestiune – in
    schimb, consumatorii vor suporta majorarea, spun analistii fiscali
    citati de Romania Libera. Cresterea varstei de pensionare si
    impozitarea pensiilor raman singurele variante de lucru pentru
    scaderea deficitelor fondului public de pensii, sustine Andreea
    Paul Vass, consilierul economic al prim-ministrului.

    Jean-Pierre Vigroux, seful firmei de consultanta Mazars, declara
    pentru Ziarul Financiar ca Romania nu poate avea o piata de
    capital mare din cauza mentalitatii, fiindca investitorii
    romani prefera speculatiile palpabile cu terenuri sau imobile.
    Producatorii de medicamente isi vor majora in medie cu 20%
    exporturile anul acesta, potrivit calculelor ziarului, in
    conditiile in care exporturile de medicamente sunt estimate la sub
    100 mil. euro, raportat la importuri de 1,7 mld. euro anual.

  • Este piata de clinici private supraincalzita la fel ca imobiliarele?

    “Din pacate se vor face toate aceste investitii, insa este o
    miscare foarte periculoasa. Am sentimentul ca este ca in
    imobiliare. Piata a crescut in fiecare an. Este ca un balon de
    sapun si ma astept ca la un moment dat sa explodeze”, a spus
    Enayati intr-un interviu acordat ZF.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.