BusinessMagazin

Tag: clima

  • STUDIU: 2014 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată la nivel global

    NASA şi NOAA au subliniat că acest fenomen reflectă mai ales creşterea emisiei de gaze cu efect de seră ca rezultat al activităţii umane.

    În luna decembrie 2014 s-a înregistrat, de asemenea, o temperatură medie la suprafaţa oceanelor şi a uscatului fără precedent în ultimii 134 de ani pentru ultima lună a anului, a precizat NOAA. Agenţia a anunţat că măsurătorile efectuate în mod independent de NASA au confirmat datele.

    Temperatura medie din decembrie a fost cu 0,77 grade Celsius peste media înregistrată în secolul al XX-lea.

    Raportat la nivelul întregului an 2014, temepratura medie la sol şi la suprafaţa oceanelor a fost cu 0,69 grade Celsius peste media secolului al XX-lea, depăşind recordurile precedente din 2005 şi 2010, de 0,04 grade Celsius.

    Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs pe parcursul ultimelor trei decenii, iar cei mai calzi zece ani s-au înregistrat începând din 2000, dacă se exclude anul 1998.

    “În timp ce temperatura medie a unui an poate fi influenţată de condiţii meteo extreme, tendinţele de încălzire pe termen lung pot fi atribuite factorilor care contribuie la schimbările climatice şi care sunt dominaţi în prezent de emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană”, a declarat Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru studii spaţiale al NASA.

    În 2014, temperatura medie globală la nivelul uscatului s-a situat cu un grad Celsius peste media secolului trecut, fiind a patra cea mai ridicată valoare din 1880 până în prezent.

    La nivelul oceanelor, temperatura a fost cu 0,57 grade Celsius mai mare decât media ultimilor 134 de ani, ceea ce o face cea mai ridicată valoare de când se efectuează măsurători.

    Temperatura medie de la baza stratosferei (între 15 şi 20 de kilometri altitudine) a scăzut, în timp ce temepraturile din troposferă, straturile cele mai joase ale atmosferei, au crescut, un indicator al încălzirii cauzate de gazele cu efect de seră, potrivit NOAA.

    Conform datelor analizate de Universitatea Rutgers, suprafaţa medie a păturii de zăpadă anuale în emisfera nordică în 2014 a fost de 63,4 milioane de kilometri pătraţi, undeva la jumătatea valorilor măsurate de la debutul observaţiilor efectuate cu ajutorul sateliţilor în 1978.

    Suprafaţa medie a uzonei acoperite de gheaţă în Oceanul Arctic a fost de 28,4 milioane de kilometri pătraţi în 2014, a şasea cea mai mică suprafaţă acoperită de gheaţă din ultimii 36 de ani. În schimb, întinderea de gheaţă din Antarctica a înregistrat un record în 2014, pentru al doilea an consecutiv, cu o suprafaţă de 33,8 milioane de dolari.

    Temperaturile record s-au produs în lipsa absenţei lui El Niño, curentul cald din Oceanul Pacific, a anunţat NOAA. El Niño apare, în medie, la fiecare cinci până la şapte ani şi exercită o puternică influenţă asupra climei globale.

    În cel mai recent raport, publicat în aprilie 2014, Grupul interguvernamental de experţi privind climatul (Giec) a estimat că fără o schimbare majoră şi rapidă în ceea ce priveşte industria energetică globală, foarte dependentă de cărbune şi petrol, creşterea temperaturii medii globale va fi între 3,7 şi 4,8 grade Celsius la orizontul anului 2100.

    Potrivit Giec, omenirea are puţin timp la dispoziţie pentru a acţiona în ceea ce priveşte limitarea creşterii temperaturii globale cu doar 2 grade Celsius până la finalul acestui secol, raportat la nivelul temperaturii din era pre-industrială.

    Pe de altă parte, potrivit experţilor, o creştere a temperaturii medii globale cu mai mult de două grade Celsius ar putea duce la schimbări climatice ce vor avea consecinţe dezastruoase, printre care creşterea periculos de mult a nivelurilor oceanelor din cauza topirii accelerate a gheţarilor arctici, multiplicarea fenomenelor meteorologice catastrofale, dispariţia unor specii de animale din cauza distrugerii habitatului şi înmulţirea conflictelor.

    La rândul său, Bob Ward, responsabil în cadrul Institutului de Cercetare Grantham pentru schimbări climatice din cadrul London School of Economic, a spus că “acest record de temperatură din 2014 ar trebui să atragă atenţia guvernelor din întreaga lume referitor la amploarea riscurilor ridicate de încălzirea globală şi nevoia urgentă de a acţiona”. “Este nevoie de încheierea unui acord internaţional pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în cadrul summitului ONU privind clima, din decembrie 2015, de la Paris”, a spus Bob Ward.

  • STUDIU: Permafrostul, o veritabilă “bombă climatică” prea puţin cunoscută

    În cel mai recent raport al lor, experţii din IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change / Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei) notează faptul că temperatura acestor pământuri, îngheţate de zeci de mii de ani, a crescut cu valori cuprinse între 0,5 şi 2 grade Celsius începând cu sfârşitul anilor 1970. Această creştere a fost mai rapidă decât creşterea medie a temperaturilor de la suprafaţa Terrei.

    Potrivit IPCC, până în 2011, permafrostul (denumit şi “pergelisol” potrivit traducerii acestui termen în limba franceză) ar putea pierde până la 90% din suprafaţa sa actuală.

    Or, dezgheţarea sa eliberează o cantitate uriaşă de gaze cu efect de seră. Se estimează că permafrostul conţine 1.700 de miliarde de tone de carbon, depăşind de două ori cantitatea de carbon din atmosferă.

    Cu cât permafrostul se încălzeşte, cu atât volumul de carbon eliberat în aer va creşte, însă cunoştinţele ştiinţifice sunt în prezent atât de limitate, încât ONU nu a integrat acest fenomen în modelele sale de previziune.

    Deşi IPCC consideră că, în cadrul celui mai pesimist scenariu în privinţa încălzirii globale, temperatura medie la suprafaţa Globului va creşte cu 4-5 grade Celsius în anul 2021, cercetătorul francez Florent Domine, un specialist în acest domeniu, care lucrează la Laboratorul arctic Takuvik şi predă la Universitatea Laval din Québec, avertizează că această creştere a temperaturii medii mondiale ar putea fi, de fapt, de 8 grade Celsius.

    Cu cât solul se încălzeşte, cu atât vegetaţia se dezvoltă mai mult şi participă la accelerarea procesului de dezgheţare şi încălzire a planetei. Degradarea carbonului, care în trecut era îngheţat, va creşte, producând şi mai mult dioxid de carbon şi metan.

    Încălzirea Arcticii generează în paralel prăbuşiri şi surpări ale solului pe mii de hectare, fapt care ridică deja probleme majore la nivelul infrastructurilor din emisfera nordică. Fundaţiile caselor şi pistele de aterizare ale inuiţilor canadieni trebuie, de exemplu, să fie ranforsate pentru că au devenit deja extrem de instabile.

  • STUDIU: Permafrostul, o veritabilă “bombă climatică” prea puţin cunoscută

    În cel mai recent raport al lor, experţii din IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change / Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei) notează faptul că temperatura acestor pământuri, îngheţate de zeci de mii de ani, a crescut cu valori cuprinse între 0,5 şi 2 grade Celsius începând cu sfârşitul anilor 1970. Această creştere a fost mai rapidă decât creşterea medie a temperaturilor de la suprafaţa Terrei.

    Potrivit IPCC, până în 2011, permafrostul (denumit şi “pergelisol” potrivit traducerii acestui termen în limba franceză) ar putea pierde până la 90% din suprafaţa sa actuală.

    Or, dezgheţarea sa eliberează o cantitate uriaşă de gaze cu efect de seră. Se estimează că permafrostul conţine 1.700 de miliarde de tone de carbon, depăşind de două ori cantitatea de carbon din atmosferă.

    Cu cât permafrostul se încălzeşte, cu atât volumul de carbon eliberat în aer va creşte, însă cunoştinţele ştiinţifice sunt în prezent atât de limitate, încât ONU nu a integrat acest fenomen în modelele sale de previziune.

    Deşi IPCC consideră că, în cadrul celui mai pesimist scenariu în privinţa încălzirii globale, temperatura medie la suprafaţa Globului va creşte cu 4-5 grade Celsius în anul 2021, cercetătorul francez Florent Domine, un specialist în acest domeniu, care lucrează la Laboratorul arctic Takuvik şi predă la Universitatea Laval din Québec, avertizează că această creştere a temperaturii medii mondiale ar putea fi, de fapt, de 8 grade Celsius.

    Cu cât solul se încălzeşte, cu atât vegetaţia se dezvoltă mai mult şi participă la accelerarea procesului de dezgheţare şi încălzire a planetei. Degradarea carbonului, care în trecut era îngheţat, va creşte, producând şi mai mult dioxid de carbon şi metan.

    Încălzirea Arcticii generează în paralel prăbuşiri şi surpări ale solului pe mii de hectare, fapt care ridică deja probleme majore la nivelul infrastructurilor din emisfera nordică. Fundaţiile caselor şi pistele de aterizare ale inuiţilor canadieni trebuie, de exemplu, să fie ranforsate pentru că au devenit deja extrem de instabile.

  • Banca Mondială avertizează că încălzirea climatică riscă să agraveze sărăcia

    “Fără o acţiune puternică şi rapidă, încălzirea (…) şi consecinţele ei ar putea agrava considerabil sărăcia în numeroase regiuni de pe glob”, avertizează instituţia într-un raport publicat înainte de conferinţa de la Paris pe tema climei.

    Seceta, canicula, acidificarea oceanelor, reducerea accesului la apă fac ca Banca Mondială să anticipeze un scenariu în care comunitatea internaţională nu îşi va atinge obiectivul de limitare a creşterii temperaturii mondiale la plus 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, faţă de plus 0,8 grade Celsius în prezent.

    Evenimente climatice “extreme” care au loc în prezent “o dată la un secol” ar putea deveni “noua normă climatică”, avertizează instituţia, care trage un semnal de alarmă mai ales în privinţa a trei regiuni de pe glob: America Latină, Orientul Mijlociu şi Europa de Est.

    Randamentul culturilor de soia ar putea scădea cu 30 până la 70 la sută în Brazilia, iar cele de grâu riscă să se reducă la jumătate în America Centrală sau Tunisia, afirmă raportul realizat în colaborare cu Institutul de cercetări asupra impactului climatic din Potsdam (Germania).

    “Consecinţele pentru dezvoltare vor fi grave cu un declin în ceea ce priveşte recoltele, un regres al resurselor acvatice, o creştere a nivelului apelor şi vieţile a milioane de persoane puse în pericol”, enumeră Banca Mondială, adăugând că populaţiile “cele mai sărace” şi cele mai “excluse social” vor fi primele victime.

    Potrivit scenariului negru al unei încălziri cu 4 grade Celsius, până la 80 la sută din Orientul Mijlociu şi America de Sud ar putea fi afectate de valuri de căldură de o amploare “fără precedent”, cu riscul de a provoca vaste valuri de imigraţie, adaugă documentul.

    “Este clar că nu putem continua pe această cale a emisiilor (de dioxid de carbon, n.red.) tot mai mari şi necontrolate”, scrie preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, în momentul în care mobilizarea pe tema climei pare să se revigoreze.

    Cele două ţări cele mai poluante de pe planetă, Statele Unite şi China, au încheiat un acord inedit pentru limitarea emisiilor de dioxid de carbon.

    După tratative îndelungate, Fondul Verde al ONU tocmai a primit 9,3 milioane de dolari şi va putea începe să ajute ţările sărace să lupte împotriva încălzirii climatice.

    Dar Banca Mondială asigură că trebuie să se meargă mai departe, mai ales petru atingerea scopului de eradicare a sărăciei extreme până în 2030.

    Acest obiectiv se anunţă deja ca fiind “complicat” într-o lume cu plus 2 grade Celsius dar ar putea fi pur şi simplu imposibil de atins în cazul unei creşteri cu 4 grade Celsius a temperaturilor.

    Instituţia apreciază de asemenea că marja de manevră a comunităţii internaţionale se diminuează în timp ce o reuniune pregătitoare a conferinţei de la Paris începe în decembrie la Lima.

    “Există dovezi tot mai mari că, chiar cu măsuri de control foarte ambiţioase, o încălzire apropiată cu 1,5 grade Celsius (…) până la jumătatea secolului s-ar fi instalat deja în atmosferă” şi că unele dereglări climatice sunt deja “inevitabile”, asigură Banca Mondială.

    Pentru a inversa această tendinţă, Banca, ea însăşi criticată pentru că a finanţat proiecte bazate pe energie fosilă, apără de mai multe luni un sistem care fixează un preţ pentru poluare, de exemplu o taxă pe carbon.

    În raportul său, instituţia cere ţărilor să renunţe la strategiile de creştere economică “nesustenabile” asigurând că acestea nu vor trebui să renunţe la expansiune sau dezvoltare, aşa cum se tem unele ţări emergente mari.

    “Este necesară o acţiune urgentă în privinţa schimbării climatice, dar ea nu trebuie făcută în detrimentul creşterii economice”, asigură Kim.

  • Sute de mii de persoane au manifestat în întreaga lume împotriva încălzirii globale

    Manifestaţiile au avut loc în contextul summitului ONU pe tema schimbărilor climatice, care urmează să se desfăşoare marţi, la New York.

    Sute de mii de persoane s-au adunat la New York Londra, Berlin, Amsterdam, Paris, Stockholm, Roma, Madrid, New Delhi, Melbourne şi Rio de Janeiro, pentru a manifesta contra schimbărilor climatice.

    Potrivit organizatorilor, au fost programate aproximativ 2.700 de evenimente în 158 de state.

    Astfel, zeci de mii de persoane au manifestat pe străzile din Londra, printre manifestanţi fiind, de asemenea, victime ale inundaţiilor din iarna trecută şi actriţa britanică Emma Thompson, revenită recent dintr-o expediţie în Arctica.

    La marşul din New York au participat, de asemenea, actorul Leonardo DiCaprio, numit recent mesager al păcii pentru ONU, secretarul general al ONU Ban Ki-moon, ministrul francez de Externe Laurent Fabius şi primarul oraşului New York Bill de Blasio.

    “Trebuie să acţionăm în mod urgent, să nu mai aşteptăm, deoarece plătim cu propriile vieţi şi pierdem mulţi bani”, a declarat Ban Ki-moon, în faţa mulţimii de la New York.

    De asemenea, peste 5.000 de persoane au manifestat la Paris, într-o ambianţă familială.

  • STUDIU: Dezastrele naturale provoacă de trei ori mai multe deplasări de persoane decât conflictele

    Potrivit Norwegian Refugee Council (NRC), o organizaţie independentă specializată în ajutor de urgenţă, 22 de milioane de persoane au fost strămutate în 2013 din cauza dezastrelor naturale.

    Raportul asociaţiei umanitare este publicat înainte de summitul pe tema climatului, care va avea loc marţi la sediul ONU din New York.

    Problema este pe cale să se agraveze, cu de două ori mai multe persoane deplasate în lume decât în anii 1970, adaugă raportul, care explică această situaţie prin intensificarea urbanizării în ultimii 40 de ani în ţările cele mai vulnerabile.

    Organizaţia condusă de Jan Egeland, fost coordonator al ONU pentru ajutor de urgenţă, le-a cerut oamenilor politici să facă din această problemă o prioritate, cu ocazia discuţiilor pe tema unui acord privind schimbările climatice în 2015.

    “Guvernele trebuie să se asigure că proiectele şi donatorii sunt atenţi la acest risc tot mai mare de deplasări, facilitând imigraţia şi prevăzând relocări într-un mod care să respecte populaţiile vulnerabile”, sugerează raportul.

    Documentul subliniază rezultatele studiului Grupului de experţi interguvernametal privind evoluţia climei (Giec), care apreciază că activitatea umană este responsabilă de numărul tot mai mare de astfel de dezastre.

    Peste 80 la sută dintre persoanele strămutate din cauza catastrofelor naturale anul trecut se află în Asia, adaugă ea.

    Filipinezii au suferit anul trecut cele mai grave catastrofe, cu taifunurile Haiyan (sau Yolanda) şi Trami care au provocat deplasarea a 5,8 milioane de persoane.

    În raport cu numărul total al populaţiei, opt din 20 cele mai grave catastrofe au avut loc în Africa subsahariană, adaugă raportul, potrivit căruia Africa riscă să fie din ce în ce mai afectată din cauza creşterii puternice a populaţiei.

    Naţiunile bogate nu sunt scutite nici ele, precum Japonia cu taifunul care a afectat regiunea Chubu (centru), Statele Unite cu tornadele din Oklahoma (sud), şi Canada cu inundaţiile din Alberta (vest), care au provocat împreună deplasarea a 600.000 de persoane.

    Raportul avertizează şi asupra riscurilor naturale din regiunile de conflict, cu inundaţiile produse în 2010 în Pakistan.

  • Record de precipitaţii, în iulie, în regiunea italiană Toscana

    Potrivit serviciului meteorologic din Toscana, în iulie media precipitaţiilor a fost de 170 mm în această regiune.

    Zona cea mai afectată de precipitaţiile abundente a fost Versilia, o localitate situată în apropierea oraşului Lucca, precum şi bazinul râului Serchio. În ambele zone, precipitaţiile au fost la nivelul de 450 de mm în luna iulie.

    Nivelul de precipitaţii a depăşit un record care data din anul 1916.

    În plus, temperatura medie a scăzut în Toscana, regiune situată în nord-vestul Italiei, ajungând la nivelul de 21,1 grade Celsius, cu două grade mai puţin decât în perioada 1981-2010.

  • “Schimbările climatice, o problemă etică similară sclavagismului”, susţine un specialist NASA

    “Prin comportamentul nostru actual creăm posibilitatea ca generaţiile viitoare să moştenească un sistem climatic ce poate scăpa de sub controlul omenirii. Este o situaţie de urgenţă: putem vedea ce este la orizont, efectele de peste câteva decenii asupra ecosistemelor, asupra nivelului oceanului planetar şi asupra ritmului extincţiei speciilor”, a declarat Hansen. Cercetătorul afirmă că omenirea se va confrunta în mod repetat cu dezastre naturale care vor afecta zone extinse ale planetei.

    Săptămâna viitoare, profesorului Hansen îi va fi decernată prestigioasa Medalie Edinburgh ca recunoaştere a meritelor sale în progresul ştiinţei. Hansen va pleda în discursul de acceptare pentru taxarea la nivel global a emisiilor de carbon.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Încălzirea climei va avea ca efect fenomene meteo extreme

    “Principalul mesaj al raportului publicat miercuri de Grupul interguvernamental de experţi privind evoluţia climei (GIEC) este că ştim destul de multe pentru a lua decizii bune în sensul gestionării catastrofelor climatice”, scrie Chris Field, unul dintre experţi. Acest raport de 592 de pagini, ale cărui concluzii majore au fost publicate în noiembrie 2011, este sinteza cea mai completă de până acum pentru înţelegerea legăturilor între încălzirea climei şi fenomene meteo precum uragane, valuri de căldură, secete sau inundaţii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Un an de catastrofe naturale fara precedent. Se schimba clima? (GALERIE FOTO)


    Criticii considera, dimpotriva, ca teoria schimbarii climei tine
    doar de interesele unor politicieni de a opri progresul economiei
    si cred ca doar mediatizarea excesiva a dezastrelor naturale si a
    diversilor prezicatori de catastrofe le face sa para iesite din
    comun.

    Si mai rau, altii cred ca unele dintre fenomenele meteo extreme
    ar fi provocate de fapt de mana omului, prin diverse experimente
    militare sau tehnologii de razboi sofisticat. Explicatia “pedepsei
    divine” nu lipseste nici ea din arsenalul comentatorilor. In fine,
    altii vorbesc de un fel de metoda a naturii de a regla singura
    problemele cu cresterea populatiei.

    In fata naturii dezlantuite insa, singura constatare de bun-simt
    e ca omul incearca sa-si explice tot ceea ce nu poate stapani, asa
    cum a facut intotdeauna. Si ca gasirea unor vinovati sau inventarea
    altora nu sunt defel de ajuns ca sa limiteze sau sa contracareze
    tragediile umane si economice cu care semenii nostri au de-a face
    atat de des de pe urma catastrofelor naturale.

    Sursa foto: Boston.com.