BusinessMagazin

Tag: clima

  • Iohannis: educaţia este una dintre soluţiile durabile la criza climatică

    Evenimentul din Egipt a fost găzduit de preşedintele României împreună cu premierul Cehiei. Klaus Iohannis a vorbit despre educaţie şi despre măsurile pe care le-a luat România.

    „Sunt ferm convins că educaţia este una dintre soluţiile durabile la criza climatică. Modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educaţiei, este esenţială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor. În acest sens, în România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaţionale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului şcolar, precum şi o reţea de şcoli verzi şi o infrastructură educaţională sustenabilă” a spus Iohannis.

    Preşedintele a vorbit şi despre tineretul văzut drept un partener în lupta împotriva schimbărilor climatice.

    „Tineretul este şi va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de energia şi creativitatea lor pentru a sprijini eforturile noastre. Conştientizarea cu privire la problemele climatice prin educaţie şi dezvoltarea competenţelor i-ar înzestra cu instrumentele adecvate pentru a fi agenţi puternici pentru acţiune climatică în societăţi. În acest sens, trebuie să profităm la maximum de iniţiative precum Anul European al Competenţelor din 2023”, a mai spus Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mai susţinut că educaţia privind schimbările climatice reprezintă o investiţie pentru viitor.

    „Trebuie să privim educaţia privind schimbările climatice ca pe o investiţie comună în viitorul nostru. Pe termen lung, educaţia şi dezvoltarea de competenţe pentru economia verde ne vor ajuta să trecem de la conştientizare la acţiune. Pentru aceasta, trebuie să colaborăm îndeaproape cu organizaţiile internaţionale. Salut prezenţa, la această masă rotundă, a unor actori europeni şi internaţionali care au depus deja eforturi în acest sens şi care sunt dispuşi să clădească pe realizările lor”, a precizat Klaus Iohannis.

    Lideri din 120 de ţări se întâlnesc la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a discuta despre următorii paşi în vederea limitării schimbărilor climatice. Subiectele cheie sunt compensaţiile şi sprijinul pentru ţările cele mai afectate şi pentru naţiunile sărace.

  • Ţările în curs de dezvoltare au nevoie anual de 2 trilioane de dolari pentru schimbările climatice

    Banii vor fi necesari pentru ca ţările sărace să poată renunţa la combustibilii fosili, să investească în energie regenerabilă şi în alte tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon şi să facă faţă impactului fenomenelor meteorologice extreme, potrivit unui raport comandat în comun de guvernele britanic şi egiptean şi prezentat la summitul Cop27 al ONU privind clima.

    Valoarea, care ar acoperi nevoile tuturor economiilor în curs de dezvoltare din lume, cu excepţia Chinei, este cu mult mai mari decât orice finanţare pentru climă care a fost oferită până acum pentru a ajuta ţările sărace.

    “Aproximativ jumătate din finanţarea necesară poate să provină din surse locale, din consolidarea finanţelor publice naţionale şi a pieţelor de capital naţionale, inclusiv din exploatarea unor fonduri locale importante pe care băncile naţionale de dezvoltare le pot mobiliza”, se arată în raport.

    Cu toate acestea, finanţarea externă, precum şi Banca Mondială şi alte bănci multilaterale de dezvoltare, trebuie să joace, de asemenea, un rol-cheie.

    Nicholas Stern, economistul specializat în climă care a scris în 2006 o analiză de referinţă a economiei schimbărilor climatice, a fost unul dintre principalii autori ai raportului. Acesta a declarat: “Ţările bogate ar trebui să recunoască faptul că este în interesul lor personal vital, precum şi o chestiune de dreptate, având în vedere impactul grav cauzat de nivelurile lor ridicate de emisii actuale şi trecute, să investească în acţiuni de combatere a schimbărilor climatice în ţările cu pieţe emergente şi în curs de dezvoltare. Cea mai mare parte a creşterii infrastructurii energetice şi a consumului de energie care se preconizează că va avea loc în următorul deceniu se va produce în ţările cu pieţe emergente şi în curs de dezvoltare, iar dacă acestea se blochează în dependenţa de combustibilii fosili şi de emisii, lumea nu va putea evita schimbările climatice periculoase, care vor afecta şi distruge miliarde de vieţi şi mijloace de trai atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace.”

    Finanţarea creşterii economice cu emisii reduse de dioxid de carbon în ţările sărace ar contribui la scoaterea a miliarde de oameni din sărăcie, la crearea de locuri de muncă şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    De asemenea, banii sunt necesari pentru a ajuta ţările sărace să se adapteze la efectele crizei climatice, de exemplu prin construirea unei infrastructuri mai solide şi a unor măsuri de protecţie, cum ar fi diguri şi sisteme de avertizare timpurie.

    Ţările sărace au primit promisiuni încă din 2009 că, până în 2020, vor primi cel puţin 100 de miliarde de dolari pe an pentru a le ajuta să reducă emisiile şi să facă faţă impactului fenomenelor meteorologice extreme. Însă acest obiectiv a fost ratat în repetate rânduri şi este posibil să nu fie îndeplinit până anul viitor.

  • Şeful ONU, la summitul pentru climă din Egipt: omenirea are de ales, să coopereze sau să piară

    Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a spus luni participanţilor la summitul COP27 din Egipt că se află în faţa unei alegeri dure: să lucreze împreună acum pentru a reduce emisiile sau să condamne generaţiile viitoare la o catastrofă climatică, potrivit Reuters.

    Discursul a subliniat necesitatea unor măsuri urgente, în timp ce reprezentanţii ţărilor se aşează la masa discuţiilor timp de două săptămâni pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Discuţiile au loc într-un cadru internaţional bulversat de războiul Rusiei din Ucraina, de inflaţia galopantă şi de penuria de energie.

    „Omenirea are de ales: să coopereze sau să piară”, a declarat Guterres delegaţilor reuniţi în oraşul balnear Sharm el-Sheikh din Egipt.

    Guterres a solicitat un pact între cele mai bogate şi cele mai sărace ţări din lume pentru a accelera tranziţia de la combustibilii fosili şi pentru a mări finanţarea necesară ţărilor sărace pentru a reduce emisiile şi a face face faţă impactului inevitabil al încălzirii.

    „Cele mai mari două economii, Statele Unite şi China, au o responsabilitate deosebită de a-şi uni eforturile pentru a face din acest pact o realitate”, a mai spus el.

    Guterres a cerut ţărilor să convină să elimine treptat utilizarea cărbunelui, până în 2040 la nivel mondial,.

    Până în prezent, progresele au fost insuficiente pentru a salva planeta de la încălzirea excesivă, deoarece ţările sunt prea lente sau reticente în a acţiona, a remarcat şeful ONU.

    „Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească. Temperaturile globale continuă să crească. Iar planeta noastră se apropie rapid de punctele de inflexiune care vor face ca haosul climatic să devină ireversibil. Ne aflăm pe o autostradă spre iadul climatic cu piciorul pe acceleraţie. Este vorba fie de un pact de solidaritate climatică, fie de un pact de sinucidere colectivă”, a precizat spus Antonio Guterres.

    Semnatarii Acordului de la Paris din 2015 privind clima s-au angajat să atingă obiectivul pe termen lung de a împiedica temperaturile globale să crească cu mai mult de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Oamenii de ştiinţă au stabilit acest plafon pentru evitarea schimbărilor climatice catastrofale.

  • Regele Charles al III-lea găzduieşte o reuniune înainte de summitul privind clima

    Regele Charles al III-lea a găzduit o recepţie pentru a discuta despre combaterea schimbărilor climatice, în timp ce liderii mondiali se pregătesc pentru summitul ONU privind clima COP27, relatează BBC.

    Aproximativ 200 de politicieni şi militanţi, inclusiv premierul Rishi Sunak, trimisul american pentru climă John Kerry şi preşedintele COP, Alok Sharma, s-au întâlnit la Palatul Buckingham.

    Regele Charles al III-lea este cunoscut la nivel internaţional pentru activitatea sa în domeniul climei, dar s-a convenit că nu va merge la COP27.

    Conferinţa ONU începe duminică la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

    Rishi Sunak a declarat în cadrul reuniunii că rolul de lider mondial al Regatului Unit în domeniul schimbărilor climatice va continua şi după ce preşedinţia COP se va încheia săptămâna aceasta. Anul trecut, Marea Britanie a găzduit COP26 la Glasgow.

    „Cu fiecare clipă în care vom permite ca schimbările climatice să facă ravagii pe planeta noastră, vom asista la mai multă suferinţă umană”, a spus el.

    „Dacă nu acţionăm astăzi, vom risca să lăsăm o moştenire tot mai disperată copiilor noştri, mâine”.

    Rishi Sunak, care va participa la deschiderea summitului, s-a confruntat cu critici acerbe din partea activiştilor pentru climă şi a politicienilor din opoziţie pentru că iniţial a spus că nu va merge din cauza unor probleme urgente din Marea Britanie.

    Primul ministru a adus un omagiu activităţii regelui Charles al III-mea în domeniul climei, spunând că acesta a lucrat timp de 50 de ani pentru a găsi soluţii, cu mult înainte de prima reuniune COP a ONU.

    Când fostul premier Liz Truss a intrat în funcţie, s-a anunţat că Regele Charles al III-mea nu va merge la summit.

    Monarhul este de mult timp interesat de problemele de mediu şi a participat la COP26 de la Glasgow anul trecut, dar Palatul a declarat că a cerut sfatul premierului de atunci, Liz Truss, şi că „cu prietenie şi respect reciproc, s-a convenit ca regele să nu participe”.

    Joi, un purtător de cuvânt al premieruluii Rischi Sunak a declarat că „dacă prim-ministrul ar fi fost în funcţie mai devreme, situaţia ar fi putut fi diferită”.

    Palatul Buckingham spune că recepţia de vineri după-amiază a fost organizată pentru „a facilita discuţiile despre creşterea durabilă, progresele înregistrate de la COP26 de la Glasgow şi eforturile colective şi continue de combatere a schimbărilor climatice”.

    La COP26 de la Glasgow de anul trecut, regele le-a spus liderilor: „Nu pot decât să vă îndemn, în calitate de factori de decizie la nivel mondial, să găsiţi modalităţi practice de depăşire a diferenţelor, astfel încât să ne apucăm cu toţii de treabă, împreună, pentru a salva această planetă preţioasă şi pentru a salva viitorul ameninţat al tinerilor noştri”.

    Palatul Buckingham a fost foarte consecvent; acesta spune că regele Charles nu este dezamăgit că nu va merge la conferinţa ONU privind clima din Egipt. Decizia a fost luată în timpul unor discuţii între rege şi premierul de atunci, Liz Truss. Chiar dacă s-ar putea să fie aşa, evenimentul de sâmbătă este un semnal despre cât de importantă rămâne problema climei pentru regele Charles.

    Acesta a decis să aducă o parte din conferinţă la Palatul Buckingham, convocând această întâlnire a unor personalităţi cheie din cadrul Iniţiativei sale pentru Pieţe Durabile (SMI).

    SMI şi Forumul de acţiune Terra Carta al acesteia au ca scop să stimuleze mediul de afaceri să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte schimbările climatice.

    Regele Charles a susţinut de mult timp că implicarea sectorului privat în problema climei este esenţială.

  • Regele Charles al III-lea găzduieşte o reuniune înainte de summitul privind clima

    Regele Charles al III-lea a găzduit o recepţie pentru a discuta despre combaterea schimbărilor climatice, în timp ce liderii mondiali se pregătesc pentru summitul ONU privind clima COP27, relatează BBC.

    Aproximativ 200 de politicieni şi militanţi, inclusiv premierul Rishi Sunak, trimisul american pentru climă John Kerry şi preşedintele COP, Alok Sharma, s-au întâlnit la Palatul Buckingham.

    Regele Charles al III-lea este cunoscut la nivel internaţional pentru activitatea sa în domeniul climei, dar s-a convenit că nu va merge la COP27.

    Conferinţa ONU începe duminică la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

    Rishi Sunak a declarat în cadrul reuniunii că rolul de lider mondial al Regatului Unit în domeniul schimbărilor climatice va continua şi după ce preşedinţia COP se va încheia săptămâna aceasta. Anul trecut, Marea Britanie a găzduit COP26 la Glasgow.

    „Cu fiecare clipă în care vom permite ca schimbările climatice să facă ravagii pe planeta noastră, vom asista la mai multă suferinţă umană”, a spus el.

    „Dacă nu acţionăm astăzi, vom risca să lăsăm o moştenire tot mai disperată copiilor noştri, mâine”.

    Rishi Sunak, care va participa la deschiderea summitului, s-a confruntat cu critici acerbe din partea activiştilor pentru climă şi a politicienilor din opoziţie pentru că iniţial a spus că nu va merge din cauza unor probleme urgente din Marea Britanie.

    Primul ministru a adus un omagiu activităţii regelui Charles al III-mea în domeniul climei, spunând că acesta a lucrat timp de 50 de ani pentru a găsi soluţii, cu mult înainte de prima reuniune COP a ONU.

    Când fostul premier Liz Truss a intrat în funcţie, s-a anunţat că Regele Charles al III-mea nu va merge la summit.

    Monarhul este de mult timp interesat de problemele de mediu şi a participat la COP26 de la Glasgow anul trecut, dar Palatul a declarat că a cerut sfatul premierului de atunci, Liz Truss, şi că „cu prietenie şi respect reciproc, s-a convenit ca regele să nu participe”.

    Joi, un purtător de cuvânt al premieruluii Rischi Sunak a declarat că „dacă prim-ministrul ar fi fost în funcţie mai devreme, situaţia ar fi putut fi diferită”.

    Palatul Buckingham spune că recepţia de vineri după-amiază a fost organizată pentru „a facilita discuţiile despre creşterea durabilă, progresele înregistrate de la COP26 de la Glasgow şi eforturile colective şi continue de combatere a schimbărilor climatice”.

    La COP26 de la Glasgow de anul trecut, regele le-a spus liderilor: „Nu pot decât să vă îndemn, în calitate de factori de decizie la nivel mondial, să găsiţi modalităţi practice de depăşire a diferenţelor, astfel încât să ne apucăm cu toţii de treabă, împreună, pentru a salva această planetă preţioasă şi pentru a salva viitorul ameninţat al tinerilor noştri”.

    Palatul Buckingham a fost foarte consecvent; acesta spune că regele Charles nu este dezamăgit că nu va merge la conferinţa ONU privind clima din Egipt. Decizia a fost luată în timpul unor discuţii între rege şi premierul de atunci, Liz Truss. Chiar dacă s-ar putea să fie aşa, evenimentul de sâmbătă este un semnal despre cât de importantă rămâne problema climei pentru regele Charles.

    Acesta a decis să aducă o parte din conferinţă la Palatul Buckingham, convocând această întâlnire a unor personalităţi cheie din cadrul Iniţiativei sale pentru Pieţe Durabile (SMI).

    SMI şi Forumul de acţiune Terra Carta al acesteia au ca scop să stimuleze mediul de afaceri să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte schimbările climatice.

    Regele Charles a susţinut de mult timp că implicarea sectorului privat în problema climei este esenţială.

  • Clima în Europa se încălzeşte de 2 ori mai rapid decât în lume

    Tendinţa de încălzire mai rapidă din ultimii 30 de ani este susceptibilă să provoace călduri excepţionale, incendii de vegetaţie şi inundaţii, avertizează oamenii de ştiinţă.

    Temperaturile din Europa au crescut de peste două ori mai mult decât media globală în ultimii 30 de ani, potrivit unui raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), citat de The Guardian.

    Efectele acestei încălziri se văd deja, cu secete, incendii de pădure şi dezgheţuri care au loc pe întregul continent. Raportul “Starea climei în Europa”, avertizează că, pe măsură ce tendinţa de încălzire continuă, căldurile excepţionale, incendiile de vegetaţie, inundaţiile şi alte efecte ale dereglărilor climatice vor afecta societatea, economiile şi ecosistemele.

    Din 1991 până în 2021, temperaturile din Europa au crescut cu o rată medie de aproximativ 0,5C pe deceniu. Acest lucru a avut rezultate fizice: gheţarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea gheţii între 1997 şi 2021, în timp ce stratul de gheaţă a Groenlandei s-a topit, de asemenea, contribuind la creşterea nivelului mării. În vara anului 2021, Groenlanda a avut prima ploaie înregistrată vreodată în cel mai înalt punct al său, staţia Summit.

    Au fost pierdute vieţi omeneşti ca urmare a evenimentelor meteorologice extreme. Raportul precizează că, în 2021, evenimentele meteorologice şi climatice cu impact ridicat – dintre care 84% au fost inundaţii şi furtuni – au dus la sute de decese, au afectat direct peste 500.000 de persoane şi au provocat pagube economice de peste 50 de miliarde de dolari.

    “Europa prezintă o imagine în direct a unei lumi care se încălzeşte şi ne reaminteşte că nici măcar societăţile bine pregătite nu sunt la adăpost de impactul evenimentelor meteorologice extreme”, a declarat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.

    De asemenea, este foarte probabil ca tendinţa să continue, fiind prevăzute mai multe dezastre meteo în viitor. Raportul preconizează că temperaturile vor creşte în Europa într-un ritm care va depăşi modificările temperaturii medii globale. Fenomenele meteo se vor accelera, cu tot mai puţine ploi de vară, ceea ce va duce probabil secete devastatoare. Ploile extreme şi inundaţiile vor urma probabil în ultimele luni în toate regiunile, cu excepţia Mediteranei.

    Raportul are şi veşti bune. Multe ţări europene au reuşit să reducă foarte bine emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, Europa a luat măsuri pentru a proteja populaţia de cele mai grave efecte ale crizei climatice, sistemele de alertă în caz de fenomene meteorologice extreme protejând aproximativ 75% din populaţie, iar planurile de acţiune pentru combaterea efectelor căldurii au salvat multe vieţi.

    “În ceea ce priveşte atenuarea, ritmul bun de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune ar trebui să continue şi ambiţiile ar trebui să fie în continuare sporite. Europa poate juca un rol-cheie în realizarea unei societăţi neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până la mijlocul secolului, pentru a respecta acordul [climatic] de la Paris”, a declarat Taalas.

    Există o serie de motive pentru care Europa s-a încălzit mai repede decât alte părţi ale lumii. Are un procent ridicat de uscat, care se încălzeşte mai repede decât marea. Arctica şi, în general, latitudinile nordice înalte sunt, de asemenea, regiunile care se încălzesc cel mai rapid la nivel global, iar o parte relativ mare din Europa se află în latitudinile nordice.

    Sistemele de reacţie ar putea contribui, de asemenea, la această încălzire, cum ar fi slaba umiditate a solului, ceea ce înseamnă că temperaturile cresc mai repede. Europa este vulnerabilă şi la curenţii cu jet dublu.

    Un studiu publicat în Nature Communications la începutul acestui an a constatat că Europa este un “punct fierbinte al valurilor de căldură”, în parte din cauza faptului că fluxurile cu jet dublu reprezintă aproximativ 35% din variabilitatea temperaturii.

    .

  • 7 din 10 români se simt afectaţi de valurile de căldură şi de seceta din ultimul an – studiu

    Schimbările climatice sunt o realitate, iar românii conştientizează tot mai mult efectele negative generate de acestea. 

    Conform celui mai nou studiu sociologic realizat de UNSAR, într-un clasament al ameninţărilor legate de schimbările climatice, majoritatea românilor consideră că cel mai mult au fost afectaţi de valurile de căldură (39% dintre respondenţi), secetă (34%), furtuni violente (8%), inundaţii (4%) şi de incendiile de vegetaţie (3%).

    De altfel, valurile de căldură şi seceta au înregistrat cea mai importantă dinamică din punctul de vedere al efectelor negative percepute de populaţie, faţă de rezultatele studiului de anul trecut – fiind înregistrată o creştere cu 19% în cazul ameninţării valurilor de căldură, spre exemplu. Prin urmare, identificarea şi apelarea la soluţii de prevenţie şi protecţie împotriva acestor riscuri devine o necesitate.

    “Românii continuă să fie conştienţi cu privire la efectele schimbărilor climatice. Ne dorim ca societatea şi economia să fie cât mai bine pregătite în faţa riscurilor precum catastrofele naturale – care de multe ori sunt amplificate de schimbările climatice. În acest context, asigurările joacă un rol esenţial în protecţia financiară a oamenilor şi a companiilor”, a declarat Alexandru Ciuncan, Preşedinte şi Director General al UNSAR.

    Conform aceleiaşi cercetări sociologice, principalele măsuri luate de cetăţeni pentru a diminua impactul schimbărilor climatice, atât din punct de vedere financiar, cât şi pentru a proteja mediul înconjurător sunt: utilizarea de becuri eficiente energetic (89%), colectarea selectivă a deşeurilor (82%), reciclarea materialelor reutilizabile (80%) sau utilizarea ambalajelor şi a pungilor biodegradabile (79%).

    Şi achiziţia de electrocasnice cu consum redus de energie se află printre măsurile menţionate, dar proporţia celor care declară că au luat o astfel de măsură pentru a diminua impactul negativ al schimbărilor climatice este în scădere faţă de 2021 (73% în 2022, faţă de 82% în 2021).

    Sondajul IRES-UNSAR privind Percepţia românilor faţă de asigurările de locuinţe a fost realizat pe un eşantion format din 811 respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, în august 2022, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

  • Şeful ONU anunţă că omenirea se va confrunta cu o catastrofă dacă ţările nu stabilesc priorităţi pentru problema care afectează toti oamenii de pe planetă

    Dacă ţările nu vor redefini priorităţile în privinţa schimbărilor climatice, lumea se va confrunta cu o catastrofă, a declarat secretarul general António Guterres pentru BBC News.

    „A existat o tendinţă de a pune schimbările climatice pe plan secundar. Dacă nu vom reuşi să inversăm tendinţa actuală, vom fi condamnaţi”, a spus Guterres.

    Şeful ONU a făcut declaraţiile înaintea unei importante conferinţe privind clima din Egipt. Reprezentanţii ţărilor se vor reuni pentru a discuta despre progresele înregistrate în combaterea schimbărilor climatice.

    Guterres a mai spus că problemele globale actuale, cum ar fi inflaţia, invazia Rusiei în Ucraina şi preţurile ridicate ale energiei şi alimentelor, distrag atenţia guvernelor.

    „Aduceţi din nou schimbările climatice în centrul dezbaterii internaţionale”, a îndemnat el.

    Şeful ONU a insistat asupra faptului că liderii nu ar trebui să renunţe la obiectivele cheie, inclusiv menţinerea creşterii temperaturii globale la 1,5C pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

    De asemenea, el a făcut apel la SUA şi China să lucreze împreună la conferinţă, spunând că lumea se bazează pe cooperarea lor. În luna august, China a declarat că pune capăt cooperării cu SUA în domeniul schimbărilor climatice după ce un politician american important a vizitat Taiwanul.

    Liderii mondiali se vor întâlni la Sharm el-Sheikh, în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie, pentru a discuta despre progresele înregistrate în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor climatice.

    Anul trecut, la COP26, la Glasgow, guvernele s-au angajat să reducă sau să înceteze utilizarea combustibililor fosili, să pună capăt defrişărilor şi să ofere bani ţărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

    Negocierile din acest an se vor concentra pe progresele înregistrate şi pe punerea în aplicare a acestor promisiuni.

  • Preşedintelui Băncii Mondiale i se cere demisia după remarcile privind schimbările climatice

    Malpass a apărut marţi la un eveniment organizat de New York Times în cadrul Săptămânii Climatului din New York şi a fost întrebat dacă crede că “arderea combustibililor fosili de către om încălzeşte rapid şi periculos planeta”. Malpass a încercat la început să evite întrebarea, dar mai târziu a spus: “Nici măcar nu ştiu. Nu sunt om de ştiinţă”.

    Comentariile, care au circulat pe reţelele de socializare, au atras critici din partea unor foşti diplomaţi în domeniul climei şi a unor grupuri civile, care i-au cerut preşedintelui Joe Biden să îl înlocuiască pe Malpass din funcţia de preşedinte al băncii multilaterale de dezvoltare.

    Preşedintele Statelor Unite, cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale, îi numeşte în mod tradiţional pe preşedinţii Băncii Mondiale. Fostul preşedinte Donald Trump l-a numit pe Malpass pentru un mandat de cinci ani în 2019.

    Viitorul unei a doua persoane, numite de Trump la Banca Interamericană de Dezvoltare, Mauricio Claver-Carone, este, de asemenea, sub semnul întrebării, după o anchetă privind acuzaţiile legate de o relaţie cu o colaboratoare.

    “Cum este posibil acest lucru în 2022? Această apatie produce o acţiune slabă în domeniul climei, când ţările au atât de multă nevoie de ajutorul şi finanţarea @WorldBank”, a declarat pe Twitter Laurence Tubiana, un fost emisar francez pentru climă şi arhitect cheie al acordului climatic de la Paris din 2015.

    “Oamenii şi guvernele au acum nevoie de un lider al BM care să asculte ştiinţa”, a spus Tubiana, în prezent director executiv al Fundaţiei Europene pentru Climă, organizaţie non-profit.

    O coaliţie de grupuri ale societăţii civile a cerut miercuri Băncii Mondiale să îl concedieze pe Malpass.

    Banca Mondială şi Casa Albă au refuzat să comenteze.

    Trezoreria americană a declarat că se aşteaptă ca toţi partenerii să se angajeze în lupta împotriva schimbărilor climatice.

    Anul trecut, peste 70 de organizaţii neguvernamentale au cerut împreună înlocuirea lui Malpass, pe motiv că Banca nu reuşeşte să acţioneze în domeniul climei.

    Banca Mondială şi-a redus noile investiţii în energie pe bază de cărbune în 2013 şi a încetat să mai finanţeze operaţiunile de petrol şi gaze în amonte în 2019, dar până acum a rezistat presiunilor exercitate de membrii consiliului de administraţie european şi de militanţii pentru climă pentru a elimina complet finanţarea combustibililor fosili.

    În ianuarie 2021, consiliul de administraţie al băncii a aprobat o investiţie de 620 de milioane de dolari într-un proiect de gaz natural lichefiat de mai multe miliarde de dolari în Mozambic.

    “Este timpul ca Casa Albă şi guvernele din întreaga lume să se gândească bine la cine vor la conducerea Băncii Mondiale”, a declarat Sonia Dunlop de la think tank-ul E3G. “Nu trebuie să fii om de ştiinţă pentru a înţelege ştiinţa climei”.

    Alţi experţi au declarat că o bună cunoaştere a ştiinţei climei ar trebui să fie o condiţie prealabilă pentru postul de preşedinte al Băncii Mondiale într-o perioadă în care catastrofele cauzate de climă devin tot mai frecvente şi au un impact asupra multor ţări în curs de dezvoltare care primesc sprijin financiar de la Bancă.

    “Schimbările climatice îi vor afecta cel mai mult pe cei mai săraci din lume, astfel încât faptul că şeful Băncii Mondiale nu este clar şi energic în ceea ce priveşte abordarea schimbărilor climatice transmite un mesaj greşit”, a declarat Gilbert Metcalf, fost adjunct al secretarului adjunct al Trezoreriei pentru mediu şi energie în timpul administraţiei Obama.

    Fostul vicepreşedinte american Al Gore l-a descris la începutul acestei săptămâni pe Malpass ca fiind un negaţionist al climei.

     

     

     

  • Instalaţiile solare în SUA se vor tripla până în 2027 datorită proiectului de lege privind clima

    Piaţa americană de energie solară aproape se va tripla în următorii cinci ani, după ce preşedintele Joe Biden a promulgat cea mai mare lege privind clima din istoria SUA, potrivit unui nou raport al Asociaţiei Industriilor de Energie Solară şi Wood Mackenzie, conform CNBC.

    Raportul, publicat joi, prevede o creştere a pieţei americane cu 40% mai mare decât previziunile anterioare până în 2027, pe fondul legislaţiei favorabile.

    “Legea de reducere a inflaţiei a oferit industriei solare cea mai mare siguranţă pe termen lung”, a declarat Michelle Davis, analist principal la Wood Mackenzie, într-un comunicat.

    “Zece ani de credite fiscale pentru investiţii contrastează puternic cu prelungirile de unul, doi sau cinci ani pe care industria le-a experimentat în ultimul deceniu. Nu este o exagerare să spunem că IRA va duce la o nouă eră pentru industria solară din SUA”, a adăugat ea.

    Raportul estimează că totalul instalaţiilor solare din toate segmentele de piaţă va creşte de la 129 gigawaţi (GW) în prezent la 336 GW în următorii cinci ani.

    Însă, pe termen scurt, raportul precizează că problemele care afectează industria, inclusiv întârzierile din lanţul de aprovizionare, vor continua să limiteze creşterea.

    În al doilea trimestru din 2022, industria a instalat 4,6 GW de energie solară nouă, în scădere cu 12% de la an la an, dar în creştere cu 12% faţă de primul trimestru. Pentru întregul an, estimările se situează acum la 15,7 GW adăugaţi, ceea ce ar fi cel mai mic total anual din 2019.

    Raportul a atribuit o mare parte din încetinirea recentă anchetei Departamentului Comerţului privind importurile de energie solară din Cambodgia, Malaezia, Thailanda şi Vietnam. În iunie, Casa Albă a suspendat noile tarife pentru energia solară pentru doi ani, dar lunile de incertitudine au blocat noile instalaţii solare, în timp ce dezvoltatorii aşteptau să se clarifice politicile viitoare.

    “În întreaga industrie solară, volumele din al doilea trimestru ar fi fost mai mari dacă nu ar fi existat constrângeri ale lanţului de aprovizionare şi încetinirea la nivelul întregii industrii din martie până în iunie, cauzată de iniţierea anchetei anticircumvenţie”, se arată în raport.

    Cel mai mult a fost afectată energia solară la scară utilitară, instalaţiile din al doilea trimestru au scăzut cu 25% faţă de anul trecut. Cu toate acestea, capacitatea nouă de 2,7 GW a crescut cu 17% faţă de primul trimestru. Pentru întregul an, Wood Mackenzie preconizează că energia solară la scară utilitară va cunoaşte cel mai slab an din 2018.

    Un element pozitiv în al doilea trimestru a fost energia solară rezidenţială. Segmentul a stabilit al cincilea record trimestrial, cu 1,36 GW instalaţi. Cifra, care reprezintă o creştere de 37% de la an la an, reprezintă aproximativ 180.000 de clienţi noi.

    Această creştere vine pe fondul unor întreruperi mai frecvente ale reţelei. California le-a cerut locuitorilor să reducă consumul, în timp ce temperaturile record duc cererea de energie electrică la noi maxime. Fenomenele meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice au afectat, de asemenea, reţeaua electrică. De asemenea, preţurile la energie electrică aucrescut pe fondul creşterii preţurilor materiilor prime, ceea ce îi determină pe consumatori să se orienteze către energia solară.