Tag: Chirii

  • După plata chiriei sau a ratei la bancă pentru o lună, unui bucureştean îi mai rămân doar 30% din salariu

    Să mă împrumut la bancă să îmi iau casă sau să plătesc chirie?

    Un bucureştean care trăieşte în cen­trul Capitalei plăteşte în me­die circa 330 de euro (1.400 de lei) pentru plata chi­riei aferente unui aparta­ment cu o cameră, adică peste două treimi din salariul mediu de 480 de euro (2.150 de lei) încasat de aceasta. Însă cum darea în pla­tă ar putea scumpi chiriile şi totodată ar pu­tea aduce condiţii de creditare mai re­stric­tive, ce drum ar putea să aleagă bucu­reş­teanul: împrumut la bancă cu condiţii mai severe sau plata unei chirii mai mari?

    Un bucureştean care a ales să închirieze un apartament de o cameră amplasat în centrul Capitalei, fie că este în apropierea locului de muncă, fie că doreşte să aibă acces mai facil la mijloacele de transport în comun, plăteşte în medie 330 de euro (echivalentul a 1.400 de lei) pe lună, adică o pondere de 70% din salariul mediu net încasat de acesta.

    Câştigul salarial mediu net se ridică la apro­xi­mativ 480 de euro (2.150 de lei), po­trivit celor mai recente date ale Institului Naţio­nal de Statiscă (INS), astfel că bucureş­tea­nului îi mai rămâne o treime din salariu, 144 de euro, pentru a-i consuma după bunul plac. Cel mai probabil, o parte din bani se vor duce în consum.

    Însă cum legea dării în plată, unul dintre cele mai criticate şi dezbătute proiecte de acte normative postdecembriste, ar putea aduce scum­pirea chiriilor, ieftinirea locuin­ţe­lor, dar şi condiţii de creditare mai severe şi mai re­stric­tive, ce ar putea alege bucu­reş­teanul: să plă­tească chirie mai mare sau să se împru­mu­te la bancă pe 30 de ani cu avans mai mare, şi, probabil, şi cu unele condiţii mai stricte.

    Analiştii spun că în prezent, având în vedere nivelul mic al dobânzilor, mai indicat este să accesezi un credit pentru achizi­ţio­narea unei locuinţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Investiţiile în renovarea clădirilor istorice din Bucureşti au depăşit 100 milioane euro

    După finalizarea lucrărilor de renovare, investitorii introduc aceste clădiri în circuitul comercial.

    Printre cumpărători s-au numărat atât grupuri specializate în investiţii imobiliare precum NEPI, Global Vision, Iberia, Hercesa, S+B Gruppe, cât şi companii sau persoane fizice care privesc această piaţă ca o variantă de plasament, precum compania FF Group Romania, care inaugurează o clădire istorică renovată în această lună.

    Chiriile de prezentare pentru spaţiile de birouri în clădiri istorice, renovate, variază între 12 şi 18 euro/mp/lună.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Toate sectoarele pieţei imobiliare vor avea un an 2016 foarte bun. Consumul va fi motorul creşterii în Europa Centrală şi de Est

    Anul 2016 va fi unul cu performante economice solide si va beneficia de rezultatele exceptionale inregistrate anul trecut in aproape toate sectoarele pietei imobiliare, arata raportul CBRE CEE Market Outlook 2016 privind previziunile pe acest an in Europa Centrala si de Est. Astfel, potrivit raportului, cresterea va fi obiectivul principal in regiune, dat fiind ca aici relansarea economica se desfasoara intr-un ritm mai sustinut decat in tarile Europei occidentale.

    Factorul esential care va influenta piata imobiliara este consumul, influenţat pozitiv de o serie de factori, de la preturile in scadere ale petrolului si ale bunurilor de larg consum pana la ratele mici ale dobanzilor, somajul in scadere si cresterea preturilor pe piata imobiliara. Cresterea consumului a determinat un val de dezvoltari – formule de retail si depozite logistice impulsionate de cresterea cererilor jucatorilor din comertul online, arata raportul CBRE.

    Apetitul pentru consum a dus deja la cresterea cifrelor de afaceri si a stabilizat veniturile operationale ale proprietarilor de spatii din retail; ceea ce a crescut atractivitatea investitiilor in acest sector Pe langa destinatiile traditionale – cum ar fi Praga si regiunile din Polonia – Bucuresti si Budapesta vor fi pe listele investitorilor, ceea ce va impulsiona investitiile in retail in 2016.  

    Dat fiind ca investitiile in proprietati de calitate nu arata semne de incetinire, este de asteptat ca randamentele investitionale (yields) sa continue sa scada, dincolo de nivelurile atinse in 2007, insa ritmul compresiei va fi mai lent decat in 2015, cresterea de capital va fi realizata mai ales prin comprimarea randamentelor investitionale si mai putin prin cresterea chiriilor.

    Chiar in contextul comprimarii randamentelor investitionale, acestea vor continua sa fie mai atractive decat obligatiunile de stat; ceea ce va face ca investitiile imobiliare sa ramana o alternativa solida pentru investitorii institutionali.

    Cererea pe pietele de birouri este la niveluri record, impulsionata de companiile din IT si cele de servicii externalizate (outsourcing), majoritatea lor fiind multinationale, mai precizeaza raportul CBRE. Potentialul de spatii de birouri  pentru intreaga regiune (pipeline) e la niveluri relativ scazute, cu doua importante exceptii – Varsovia are peste 670.000 de mp de spatii de birouri anuntate a fi livrate in urmatorii doi ani, ceea ce reprezinta 15% din suprafata totala de spatii de birouri. De asemenea, Bucurestiul are o raport procentual chiar mai ridicat – pipeline-ul pentru spatii de birouri reprezinta 21% din totalul spatiilor de birouri disponibile, ceea ce ar putea influenta nivelul chiriilor nete efective si rata de ocupare.

    In ansamblu, sectorul spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est  va fi o piata a chiriasilor iar tendinta va continua si in urmatorii doi ani. Cata vreme optiunile pentru inchirieri in capitalele tarilor central si est-europene vor fi semnificativ numeroase – in unele tari chiar in crestere – chiriasii vor putea beneficia de conditii financiare atractive.

    Inceputul lui 2016 este marcat de optimismul pietei de retail si de cresterea increderii consumatorilor, estimeaza analiza CBRE. Data fiind aglomerarea pe anumite piete de retail, potentialul de spatii (pipeline) este limitat in regiunea central si est-europeana. Doar in trei capitale sunt prevazute a fi inaugurate noi centrel comerciale in 2016 – Bucuresti, Kiev (unde vor fi inaugurate patru centre comerciale) si Varsovia, cu un stoc de spatii noi pentru 2016 de aproximativ 72.000 de mp. Zonele regionale in Europa Centrala si de Est sunt  fi mai atractive pentru dezvoltatori; cel mai mare centru comercial care se va deschide in Polonia in ultimii sapte ani este localizat in Poznan si va avea 98.000 de mp de spatii comerciale. Un pipeline redus este in Ungaria si Slovacia, unde se asteapta livrari de aproximativ 972.000 de mp de spatii comerciale, sub nivelul anilor precedenti.

    Pe ansamblu, 2015 a fost un an exceptional pentru sectorul industrial, operatorii logistici din retail beneficiind de cresterea cererii consumatorilor, manifestata atat in comertu traditional cat si in cel online. Toate pietele locale au inregistrat cresteri in ultimii 10 ani, in unele sectoare fiind chiar de 65%. Pe piata dezvoltatorilor, anticipam o limitare a constructiilor speculative, pietele fiind dominate de formulele de constructii la cerere (built-to-suit). Exceptia de la regula este Polonia, unde aproximativ 900.000 de mp de spatii logistice sunt in constructie la inceputul acestui an.

    Raportul CBRE pe regiunea central si est-europeana se concentreaza si asupa Ungariei, a carui economie a traversat sub radar ultimul an si jumatate; in termeni macroeconomici, economia Ungariei, a carui PIB a crescut cu 2,9% in ultimul an, este sustinuta de preturile scazute la energie, ratele mici ale dobanzilor si o expunere relativ limitata la incetinirea economica din China. Din perspectiva pietei imobiliare locale, consumul casnic in crestere va avea impact asupra pietelor de retail, unde chiriasii au inregistrat cresteri ale cifrelor de afaceri cu doua cifre procentuale. Sectorul industrial va beneficia din plin de optimismul industriei producatoare de componente auto in timp ce expansiunea IT&C va impulsiona piata spatiilor de birouri din Budapesta, unde cererea a crescut cu 51% fata de anul precedent. Piata dezvoltatorilor ramane relativ precauta ceea ce va impulsiona cresterile de capital, in timp ce nivelul chiriilor va ramane unul pozitiv pentru proprietari. Impulsionate de o piata solida a fortei de munca si de contextul financiar accesibil, nivelurile randamentelor investitionale (yields) din Ungaria vor cobori, micsorandu-si astfel decalajul fata de celelalte piete din Europa Centrala si de Est.

  • PIAŢA IMOBOLIARĂ: Cea mai mare chirie solicitată în România pentru o vilă este de 27.000 de euro

    La subsol şi demisol, vila dispune de parcare subterană. Imobilul a fost construit în perioada interbelică, dar a fost renovat, consolidat şi modernizat în anul 2013, conform imobiliare.ro.

    În zona Piaţa Romană, o vilă-monument istoric poate fi închiriată cu 25.000 de euro pe lună. Imobilul are 29 de camere, o suprafaţă utilă de 1.125 de metri pătraţi şi un teren de 1.000 de metri pătraţi. Construită în anul 1865, proprietatea a fost complet renovată şi consolidată în anul 2009.

    Tot în Bucureşti, în zona Dorobanţi, o construcţie din anul 1939, cu o suprafaţă utilă de 1.200 de metri pătraţi (plus teren de 1.260 de metri pătraţi), are un preţ solicitat de 20.000 de euro pe lună. Proprietatea este formată din două vile în oglindă lipite, ce pot fi închiriate şi separat, la preţul de 12.000 de euro pe lună fiecare. Imobilul a fost consolidat şi renovat în anul 2008, păstrându-se elementele decorative originale.

    În zona centrală a Clujului, o vilă veche are un preţ cerut de 5.000 de euro pe lună. Casa este dispusă pe trei niveluri (demisol, parter şi mansardă), are nouă camere şi o suprafaţă utilă de 420 de metri pătraţi. Terenul are 800 de metri pătraţi, din care circa 600 de metri pătraţi liberi.

    Aceeaşi sumă este solicitată şi de proprietarul unei vile finalizate în anul 2002, din zona Calea Turzii. Structurată pe subsol, parter, etaj şi mansardă, construcţia are 13 camere şi o suprafaţă de 550 de metri pătraţi utili.

    În zona Cazino din Constanţa, o vilă în stil baroc, construită în anul 1913, este listată pe site-ul citat la un preţ de 5.000 de euro pe lună. Amplasată pe un teren de 550 de metri pătraţi, clădirea are 800 de metri pătraţi utili şi este compartimentată în 23 de camere. Imobilul a fost renovat integral în anul 2000.

    O vilă interbelică situată în zona centrală a Constanţei poate fi închiriată cu 3.600 de euro pe lună. Clădirea este renovată, are 11 camere şi circa 590 de metri pătraţi utili, plus teren de 215 metri pătraţi.

    În Copou (Iaşi), o vilă cu 13 camere are un preţ cerut de 5.000 de euro pe lună. Dispusă pe parter, două etaje şi mansardă, casa are o suprafaţă utilă de 390 de metri pătraţi şi teren de circa 400 de metri pătraţi.

    Cea mai scumpă vilă disponibilă spre închiriere în Timişoara are un preţ de 3.000 de euro, aceasta fiind situată în zona Take Ionescu. Finalizată în anul 2002, construcţia este structurată pe demisol, parter şi etaj şi este compartimentată în opt camere (plus dependinţe), din care cinci dormitoare. Casa are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, plus teren de 595 de metri pătraţi.

  • Criză pe segmentul chiriilor: cererea mult mai mare decât oferta în cinci oraşe universitare

    “Scăderea volumului de apartamente de închiriat din marile oraşe poate fi pusă, cel puţin în parte, pe seama stabilizării pieţei achiziţiilor şi a reluării unei tendinţe ascendente a preţurilor. Proprietarii sunt, probabil, mai optimişti şi încep să-şi recapete curajul de a-şi scoate locuinţele la vânzare, în loc să-şi continue aşteptarea şi să se mulţumească cu veniturile obţinute din închiriere. Cel mai afectat de această criză de oferte este oraşul Cluj-Napoca. Totuşi, 7.000 de apartamente scoase pe piaţă într-un interval de 30 de zile este mult sub cerere”, apreciază Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.

    Bucureşti:

    În august 2015, în Capitală au apărut 3.608 anunţuri noi de închiriere, în scădere cu 17% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când a fost atins un nivel de 4.329 de oferte. Dintre apartamentele nou-apărute pe piaţa bucureşteană luna trecută, 32% aveau o cameră (în scădere de la o cotă de 39% în 2014), 38% două camere (faţă de 39% în urmă cu 12 luni) şi 16% trei camere (de la 18%). Pe de altă parte, locuinţele cu patru camere şi mai mult deţineau o pondere de 14% din totalul ofertei, ceea ce marchează o creştere semnificativă comparativ cu pragul de 4% atins de această categorie anul trecut.

    În oraşul Timişoara a fost consemnat un declin similar, de aproximativ 17%, de la 929 la 773 de oferte noi. Dintre ofertele publicate în luna august, 39% au fost pentru garsoniere (în creştere de la 38% anul trecut), 35% au vizat apartamente cu două camere (în scădere de la  41%), iar 14% se refereau la locuinţe tricamerale (de la 18% în 2014). La fel ca în Capitală, avansul segmentului de apartamente cu patru camere şi mai mult este considerabil, de la o pondere de 3% în 2014, la 12% în 2015.

    În Cluj-Napoca, oferta de închirieri apartamente s-a diminuat cu 22% în perioada menţionată, de la 1.846 la 1.432 de apartamente. Dintre proprietăţile apărute pe piaţă luna trecută, 39% erau garsoniere (faţă de 42% în 2014), 41% aveau două camere (în creştere de la 39%), iar 15% erau locuinţe cu trei camere (comparativ cu 16% în anul precedent). Spre deosebire de celelalte oraşe analizate, în Cluj ponderea apartamentelor cu o cameră şi mai mult a consemnat doar o creştere uşoară, de la 3% la 5%.

    În capitala Moldovei, Iaşi, numărul anunţurilor noi de închiriere a scăzut cu 21% anul acesta, de la 1.032 la 814 proprietăţi. Din oferta apărută pe piaţa ieşeană în august, 24% era reprezentată de garsoniere (faţă de 26% în 2014), 44% consta în apartamente cu două camere (în scădere de la 49%), în vreme ce locuinţele cu trei camere deţineau o cotă de 20% din total (faţă de 23%). Şi aici, ponderea unităţilor locative cu patru camere şi mai mult a crescut semnificativ, de la 2% la 12%.

    La Braşov a avut loc un declin al ofertei de 16%, de la 372 la 311 proprietăţi scoase pe piaţă în lunile august 2014 şi, respectiv 2015. În intervalele de timp analizate, ponderea unităţilor locative monocamerale s-a diminuat de la 43% la 40%, iar cea a locuinţelor cu două camere a scăzut de la 42% la 39%. Segmentul apartamentelor cu trei camere a consemnat însă un avans uşor, de la 13% la 14%,  în timp ce proprietăţile cu patru camere şi mai mult au ajuns să reprezinte aproximativ 7% din piaţă, faţă de circa 2% anul trecut.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este un portal care a depăşit de curând pragul de 1.000.000 de vizitatori unici pe lună.

  • Studiu: Cererea pentru locuinţele de închiriat depăşeşte cu mult oferta

    “Pe segmentul chiriilor asistăm la o criză de oferte, în condiţiile unei supracereri venită din prăbuşirea vânzărilor în perioada de criză. La aceasta se adaugă, în septembrie, zeci de mii de studenţi care nu au acces la locurile din cămine. În această perioadă, în cursul unei săptămâni, apar mai puţin de 4.000 de apartamente de închiriat cumulat în cele mai mari 5 oraşe din ţară, mult sub cerere. Studenţii, dar şi ceilalţi chiriaşi sunt într-o cursă contracronometru, un apartament cu un preţ bun putând fi închiriat şi în câteva ore”, a declarat directorul general al imobiliare.ro, Adrian Erimescu.

    În Bucureşti, o garsonieră nemobilată din zona Basarabia este scoasă la închiriere pentru 150 de euro pe lună, iar în Rahova-Mărgeanului cu 180 de euro pe lună, însă în acest caz locuinţa este complet mobilată. Preţurile pe segmentul apartamentelor cu două şi trei camere pornesc de la 200 de euro.

    În Timişoara, în zona Complex Studenţesc, o garsonieră la casă, mobilată şi utilată poate fi închiriată cu 150 de euro pe lună. Locuinţa are 45 de metri pătraţi utili, bucătărie şi baie proprii şi beneficiază de acces la o curte comună. În zona centrală a oraşului, în apropiere de Piaţa Operei, o locuinţă bicamerală de 42 de metri pătraţi utili este listată pe imobiliare.ro la un preţ de 200 de euro pe lună. Aceasta este complet mobilată şi utilată şi face parte dintr-o clădire istorică.

    În Braşov, zona Uzina 2, o garsonieră nemobilată, cu centrală proprie, poate fi închiriată cu 125 de euro pe lună. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, pretenţiile proprietarilor încep de 170-180 de euro pe lună. Acesta din urmă este preţul cerut pentru o locuinţă de 49 de metri pătraţi utili din zona Astra, situată la etajul doi din patru al unui bloc vechi. În zona Blumana, un apartament cu trei camere, la casă, poate fi închiriat cu 200 de euro pe lună, pentru o suprafaţă de 45 de metri pătraţi utili.

    În cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca o locuinţă monocamerală, situată la etajul unu din patru, este disponibilă spre închiriere cu 150 de euro pe lună; aceasta are 21 de metri pătraţi utili şi este complet mobilată şi utilată. În zona Baciu, un apartament cu două camere, nemobilat, are un preţ cerut de 200 de euro pe lună, în timp ce în zona Grigorescu, proprietarul unui apartament cu trei camere, de 70 de metri pătraţi utili, solicită 250 de euro pe lună.

    În Iaşi, în zona Nicolina, o garsonieră nemobilată poate fi închiriată cu 130 de euro pe lună. În zona Gară, un apartament cu două camere, mobilat şi utilat, are un preţ cerut de 150 de euro pe lună.

  • Diferenţe între veniturile din chirii declarate de Iohannis şi cele din contracte

    Între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2004-2007, şi sumele care figurează în contractele semnate pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare este o diferenţă de 115.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

    Conform declaraţiei de avere depuse de preşedintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, acesta şi soţia sa obţin venituri anuale din chirii de 228.132 de lei, această sumă figurând în toate declaraţiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.

    Jurnaliştii de la Rise Project susţin că, în perioada 2004-2007, Klaus Iohannis ar fi declarat venituri din chirii mai mici, iar acest lucru ar rezulta din câteva contracte de chirie semnate între Iohannis şi firme care şi-au deschis puncte de lucru în imobile deţinute de acesta, obţinute de la Registrul Comerţului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcţionează legal în imobilele închiriate de la actualul preşedinte.

    Conform sursei citate, în perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obţinute de Rise Project, diferenţa dintre sumele din contracte şi cele menţionate de Iohannis în declaraţiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte ar reieşi că în această perioadă Iohannis ar fi încasat din chirii suma de 150.000 de euro, în timp ce în declaraţiile de avere acesta consemnează venituri totale din chirii de 35.000 de euro.

    Primul dintre contractele de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen, iar potrivit acestuia, soţii Iohannis şi Ioan Baştea, proprietari în cote egale ai unui spaţiu comercial situat în centrul Sibiului (strada Nicolae Bălcescu nr. 29), au luat în chirie, pentru cinci ani, o agenţie a băncii Raiffeisen, contra unui preţ de 20.000 de dolari pe an. În 29 decembrie 2006, contractul a fost reînnoit, printr-un act adiţional, fiind prelungit cu zece ani, iar atunci Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

    Jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 de lei, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis şi soţiei sale, însă această sumă nu s-a regăsit în declaraţia de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008, fiind consemnată o sumă mult mai mică – 16.278 de lei. De altfel, aceeaşi sumă, de 16.278 de lei, s-a regăsit şi în declaraţiile de avere din anii 2005 şi 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de dolari pe an (28.800 de lei, în 2005 şi 29.800 de lei, în 2006).

    Contactată de Rise Project, Raiffeisen Bank a spus că face întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menţionate în contract: “Agenţia din Sibiu îşi desfăşoară activitatea în spaţiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic atât sub aspectul rediscutării preţului, cât şi în privinţa altor clauze. Nu putem comenta informaţiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidenţialitatea trebuie păstrată. În toate situaţiile însă, banca face plăţile în suma şi cu frecvenţa prevăzute în contractele în vigoare în acel moment. (…) Apreciem că preţul chiriei pentru acest spaţiu a evoluat în linie cu piaţa”.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că diferenţe între veniturile menţionate în declaraţia de avere a lui Iohannis şi cifrele consemnate în contractele de chirie apar şi în cazul cedării folosinţei unui alt imobil, respectiv un apartament cu şase camere, pe care şeful statului îl deţine împreună cu soţia sa, pe strada Someşului din Sibiu.

    Astfel, în 25 iunie 2003, Klaus şi Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, cu sediul în Timişoara, iar din contractul de închiriere ar reieşi că actualul preşedinte şi soţia sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) şi 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006), însă în declaraţia de avere Iohannis a menţionat, în aceşti ani, o singură sumă – 19.424 de lei.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât şi cele ulterioare, conţin şi alte neconcordanţe sau date care, prin extrapolarea unor informaţii cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării.

  • Cu cât au crescut preţurile locuinţelor în ultimele luni

    Este de aşteptat ca trendul pozitiv din prima parte a anului să se continue şi în cea de-a doua, şi în viitorul apropiat, asistând, până la finalul anului în curs şi începutul anului 2016, la finalizarea unor proiecte începute în această perioadă, dar şi la demararea altor proiecte de anvergură, atât la nivelul Capitalei, cât şi în restul ţării.

    Conform Analizei de piaţă Darian pentru semestrul întâi al anului 2015, preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi, la nivel naţional, a fost de 674 €/mp, în uşoară creştere faţă de ultimele şase luni. La nivelul polilor de dezvoltare s-a înregistrat o stagnare a preţurilor în ultimele şase luni, preţul mediu situându-se la nivelul de 754 €/mp, arată analiza Darian. La nivelul oraşelor mici, nivelul mediu de preţ a fost de la 570 €/mp, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în ultimele şase luni. În marea majoritate a oraşelor, preţurile au înregistrat uşoare aprecieri, fapt care denotă că piaţa imobiliară din România revine încet-încet pe un trend ascendent.

    Celălalt segment al pieţei imobiliare – apartamente şi case nou construite – a înregistrat şi el o uşoară creştere, ceea ce ne face să credem că şi pe acest segment trendul este unul pozitiv. Acest lucru se poate observa şi din creşterea numărului de autorizaţii de construcţie emise. Conform Institutului Naţional de Statistică, în cursul anului 2014 au fost emise cu 4,8% mai multe autorizaţii de construcţii decât în 2013. Conform aceleiaşi surse, în prima parte a anului 2015 au fost finalizate cu aproape 12% mai multe locuinţe decât în aceeaşi perioadă a anului 2014.

    În ceea ce priveşte preţul apartamentelor noi, acesta a înregistrat o uşoară apreciere, de la 776 €/mp în semestrul al doilea din 2014 la 779 €/mp în primele şase luni din 2015. În Capitală, preţul mediu a rămas neschimbat atât faţă de semestrul anterior, cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor şi terenurilor au cunoscut o uşoară depreciere la nivel naţional (0.4% în cazul caselor şi 1.4% în cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliară a anului trecut.

    La nivel naţional, piaţa comercială tinde şi ea spre stabilitate, înregistrând doar mici variaţii comparativ cu semestrul anterior. Faţă de al doilea semestru al anului 2014, Capitala şi-a menţinut aceleaşi niveluri de chirii şi grade de ocupare pe toate segmentele pieţei comerciale. Randamentele, însă, au înregistrat uşoare contracţii, cuprinse între 25 şi 50 de puncte procentuale.

    Oferta de spaţii de birouri din Bucureşti se menţine constantă la aproximativ 2,4 milioane de metri pătraţi. În afara Capitalei, cea mai mare piaţă de birouri este cea din Cluj Napoca cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp, aceste patru oraşe cumulând sub un sfert din „stocul” din Capitala. În Bucureşti, nivelul chiriei pentru spaţiile de birouri a rămas constant, trendul din ultimele două semestre dând semne că aceasta se apropie de stabilizare. Nivelul chiriilor pentru spaţiile premium se încadrează în intervalul 15.5-18.5 €/mp/lună în Capitală, 12-13 €/mp/lună în Cluj Napoca şi Iaşi, între 12-14 €/mp/lună în Timişoara, iar în Braşov chiriile sunt cuprinse între 11-13 €/mp/lună.

    La începutul anului, stocul modern de spaţii industriale la nivel naţional era de aproximativ 1,8 milioane de mp, jumătate dintre aceştia fiind în zona Bucureşti-Ilfov; după Capitală, cele mai importante centre logistice se concentrează în marile oraşe din centrul şi vestul ţării: Cluj, Ploieşti, Arad, Iaşi, Timişoara şi Braşov. În Bucureşti, unde oferta spaţiilor industriale este cu mult mai mare faţă de restul ţării, dar şi cererea de astfel de spaţii este pe măsură, chiriile se menţin la un nivel relativ constant. În restul oraşelor, spaţiile industriale au cunoscut o uşoară depreciere a chiriilor. La nivel naţional, scăderea medie a fost de aproximativ 1% faţă de semestrul anterior.

    La nivel naţional, stocul de spaţii comerciale moderne este estimat la aproximativ 1,7 milioane mp, dintre care aproximativ 950.000 mp se află în Capitală. Având în vedere că, în România, o mare parte a veniturilor populaţiei sunt orientate către produsele alimentare şi de larg consum, există încă o competiţie mare pentru extindere în rândul comercianţilor din industria alimentară. În marile oraşe miza este la nivelul hyper- şi supermarket-urilor, iar în oraşele mai mici, cu putere de cumpărare redusă, este la nivelul magazinelor de proximitate. Chiriile spaţiilor comerciale s-au menţinut constante în Capitală, dar au cunoscut o uşoară scădere în marile oraşe din provincie. În Bucureşti, spaţiile comerciale situate pe arterele principale se închiriază cu 35-45 €/mp/lună, fără TVA, respectiv cu 18-23 €/mp/lună, fără TVA, pe artere comerciale secundare.

    Pentru al nouălea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, prima companie din ţară acreditată RICS la nivel corporativ, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză exhaustivă cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

  • Cel mai scump oraş după chiriile minime la garsoniere şi apartamente

    Chiriile la garsonierele din Bucureşti sunt inferioare şi celor din Braşov şi Constanţa, în timp ce la două camere, singurul oraş mai ieftin este Iaşi. La trei camere, doar Constanţa are chirii mai mici comparativ cu cele din Capitală.

    Potrivit ofertelor listate pe portalul Imobiliare.ro, în Bucureşti, chiriile solicitate pentru garsoniere încep de la 175 de euro pe lună în Berceni, de la 200 de euro pe lună în Militari, de la 180 de euro pe lună în Drumul Taberei, de la 150 de euro pe lună în Titan, de la 200 de euro pe lună în Vitan, de la 220 de euro pe lună în Dristor şi de la 250 de euro pe lună în Tineretului.

    În Cluj-Napoca, preţurile de pornire pentru garsoniere sunt mai ridicate decât în Bucureşti. Astfel, poate fi închiriată o garsonieră cu minim 180 de euro pe lună în Mănăştur, cu 190 de euro în cartierele Zorilor şi Gheorgheni şi cu 200 de euro pe lună în Mărăşti.

    Pretenţiile proprietarilor de garsoniere din Timişoara încep de la 170 de euro pe lună în Girocului şi Circumvalaţiunii, de la 175 de euro în zona Complex Studenţesc şi de la 200 de euro în Lipovei.

    Şi în Braşov bugetul minim necesar pentru închirierea unei garsoniere este mai mare faţă de Bucureşti, respectiv 180 de euro pe lună în cartierul Astra sau în zona centrală a oraşului şi 195 de euro în cartierul Răcădău.

    Chiriile pentru garsoniere din Constanţa pornesc de la 160 de euro în Tomis Nord şi de la 200 de euro în zonele Faleză Nord şi Trocadero, iar în Iaşi acest tip de locuinţe sunt scoase la închiriere de la 200 de euro în cartierele Nicolina şi Copou.

    Pe segmentul apartamentelor cu două camere, în Bucureşti preţurile de pornire sunt 190 de euro pe lună în cartierul Berceni, 250 de euro în Militari, 200 de euro în Drumul Taberei, 210 euro în Titan, 250 de euro în Vitan, 220 de euro în Dristor şi 250 de euro în Tineretului.

    Chirii mai mari decât în Bucureşti solicită proprietarii apartamentelor cu două camere din Cluj-Napoca, unde valoarea minimă porneşte de la 230 de euro pe lună în Mănăştur, de la 250 de euro în zonele Zorilor şi Gheorgheni şi de la 270 de euro în Mărăşti.

    Preţurile minime cerute pentru apartamentele cu două camere în Timişoara sunt 190 de euro pe lună în Girocului, 200 de euro în Complex Studenţesc, 230 de euro în Lipovei şi 250 de euro în Circumvalaţiunii.

    Pentru cei care doresc să locuiască într-un apartament cu două camere în Braşov chiria minimă pentru centrul oraşului, dar şi pentru zona Astra, este de 180 de euro, faţă de 220 de euro în Răcădău.

    Un apartament cu două camere în Constanţa poate fi închiriat începând de la 180 de euro în Tomis Nord, 235 de euro în zona Faleză Nord şi 250 de euro în Trocadero, în timp ce valorile minime pentru două camere în Iaşi sunt cuprinse între 170 de euro şi 250 de euro.

    Pe segmentul apartamentelor cu trei camere, în Bucureşti acestea pot fi închiriate începând cu 245 de euro în Berceni, cu 230 de euro în Militari, cu 250 de euro în Drumul Taberei şi Titan, cu 400 de euro lângă Mall Vitan, cu 320 de euro în Dristor şi cu 300 de euro în Tineretului.

    În Cluj-Napoca, la trei camere, preţurile minime sunt de 270 de euro în Mănăştur, 290 de euro în Zorilor, 320 de euro în Gheorgheni şi 350 de euro în Mărăşti.

    Preţurile apartamentelor cu trei camere din Timişoara pornesc de la 270 de euro pe lună în Circumvalaţiunii şi Complex Studenţesc, de la 280 de euro în Lipovei şi de la 300 de euroîn Girocului, iar în Braşov minimul cerut în Astra, dar şi în zona centrală, este de 250 de euro, faţă de 260 de euro în Răcădău.

    La Constanţa, proprietarii de apartamnete cu trei camere solicită minim 200 de euro în Tomis Nord, 275 de euro în zona Faleză Nord şi de la 350 de euro în Trocadero.

    Pentru locuinţele cu trei camere în Iaşi, preţurile se situează între 300 de euro în Nicolina şi 400 de euro în Copou.

  • REPORTAJ: Chiriile cresc cu 15-30% în majoritatea marilor oraşe, odată cu venirea studenţilor. Care sunt preţurile în ţară

    În Arad, piaţa chiriilor este în scădere, pe fondul reducerii numărului de studenţi din ultimii ani, în oraş fiind 3.000 de locuinţe goale, iar o creştere de cel mult zece procente a preţurilor va avea loc doar în zonele din proximitatea facultăţilor. Şi la Oradea numărul studenţilor ar putea să scadă, însă chiriile se menţin la nivelul anului trecut, la fel ca la Târgu Mureş, unde preţurile rămân neschimbate, însă studenţii preferă, mai nou, să cumpere locuinţe în loc să închirieze. De asemenea, la Braşov preţurile rămân neschimbate faţă de anul trecut, iar aici unii studenţi se pot caza şi în vile transformate în minicămine.

    În schimb, la Cluj-Napoca, chiria creşte, din luna septembrie, cu 15 la sută faţă de iunie şi iulie, indiferent de zonă, ca şi la Sibiu, în condiţiile unei cereri ridicate şi a ofertei scăzute. Şi la Iaşi, chiriile cresc cu până la 20 de procente, întrucât la venirea studenţilor cererea depăşeşte de trei, patru ori oferta, în timp ce la Timişoara majorarea este de până la 30 la sută faţă de lunile de vară.

    Prezentăm o situaţie din mari oraşe care sunt centre universitare:

    ARAD – 150-200 de euro chiria unui apartament cu două camere; 100 de euro garsoniera

    Experţii imobiliari din Arad spun că este al doilea an în care nu se aşteaptă la o creştere importantă a chiriilor odată cu începerea anului universitar, pentru că numărul studenţilor a scăzut constant în ultimii ani, iar multe locuinţe au rămas neocupate.

    Potrivit expertului imobiliar Marius Sălăjan, oferta medie în municipiu este de 6.000 de locuinţe închiriabile, din care jumătate rămân constant neocupate, fiind goale şi în acest moment, din cauza scăderii cererii.

    Sunt însă câteva zone din Arad în care locuinţele se închiriază fără probleme când revin studenţii, fiind vorba despre zonele Confecţii, UTA, Intim şi Micălaca 300, în proximitatea cărora există facultăţi ale celor două universităţi din oraş.

    “Acestea sunt şi zonele în care vor exista creşteri de preţuri din octombrie, dar de cel mult de zece procente. În Arad, piaţa chiriilor a scăzut pentru prima dată anul trecut, dar trendul se va menţine pe fondul reducerii numărului de studenţi”, adaugă Sălăjan.

    El afirmă că multe proiecte imobiliare au avut de suferit din cauza scăderii pieţei chiriilor.

    “Avem o stradă în cartierul Bujac unde opt vile ale unor italieni au fost modificate astfel încât să primească studenţi. Fiecare are 24 de camere, dar sunt goale. Avem şi blocuri de garsoniere complet nelocuite”, spune Marius Sălăjan.

    De asemenea, reprezentanţii unei alte agenţii imobiliare spun că chiriile au scăzut la unul dintre cele mai mici niveluri din ţară.

    “Acum trei ani, un apartament cu două camere era minimum 250 de euro, dar se mergea pe 300. Acum chiria este 150-200 de euro. Sunt închiriate de patru-cinci studenţi sau chiar mai mulţi, ca să iasă mai ieftin. La garsoniere, preţul mediu este de 100 de euro, în funcţie de suprafaţa disponibilă şi zona în care este situată. Acest preţ este cu mult sub cel de acum doi-trei ani şi unul dintre cele mai mici din ţară”, spune unul dintre experţii imobiliari ai firmei.

    Cele două universităţi din Arad – Universitatea “Aurel Vlaicu” şi Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” – au împreună aproape 20.000 de studenţi. În urmă cu zece ani, însă, numărul acestora se apropia de 30.000. Dintre studenţii aflaţi în Arad, 3.500 sunt străini, în special arabi, francezi şi italieni. Majoritatea sunt înscrişi la Facultatea de Medicină, Farmacie şi Medicină Dentară a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”.

    Referitor la chirii, preşedintele Consilului Academic al Universităţii “Aurel Vlaicu”, Lizica Mihuţ, afirmă că a fost realizat un studiu social care arată că o mare parte dintre studenţii români aflaţi în Arad preferă să stea în gazdă la pensionari.

    “În Arad chiriile sunt foarte mici şi pentru că studenţii stau în gazdă la pensionari. Dintr-un studiu social realizat de noi reiese că mulţi tineri închiriază o cameră cu 50 de euro sau există situaţii în care chiar mai mulţi stau într-o singură cameră, în special fete, şi împart cheltuielile, astfel că ies cu 20-25 de euro pe lună”, explică Lizica Mihuţ.

    Universitatea oferă 800 de locuri de cazare în cămine modernizate, cu 90 de lei pe lună, la care se adaugă 80 de lei pentru mese. Chiar şi în aceste condiţii, nu toate locurile au fost ocupate anul trecut.

    BRAŞOV – Chiria în minicăminele private amenajate în vile include utilităţile

    La Braşov, studenţii care nu găsesc un loc în căminele facultăţilor pot opta pentru minicămine private, amenajate în vile, unde preţurile pentru un loc încep de la 350 de lei şi ajung la 550 de lei, cu toate utilităţile incluse.

    Astfel, un braşovean şi-a construit în urmă cu trei ani încă un etaj la vila sa din cartierul Florilor, amenajându-l în regim de cămin studenţesc, cu cinci camere mobilate, cu duş propriu şi bucătărie comună, utilată. Chiria este de 350 de lei pe lună de persoană, în acest tarif fiind incluse costurile energiei termice, internet şi cablu TV, studenţii urmând să plătească o parte din factura la energia electrică, în funcţie de consum. Bărbatul spune că în prezent mai are liberă o singură cameră, însă este convins că şi aceasta va fi ocupată în scurt timp. El îşi face publicitate în principal prin cunoscuţi.

    Proprietarul unei alte vile, aflate pe strada Horia, în apropierea complexului studenţesc Memorandumului, oferă studenţilor 14 camere de 1, 2, 3 sau 4 persoane. Camerele sunt decomandate, mobilate cu paturi şi dulapuri, iar imobilul are opt băi, bucătarie utilată, bucătarie pentru fumători, frigider, maşină de spălat. Chiria lunară este de 478 de lei de persoană, sumă în care sunt incluse toate utilităţile – energie electrică, gaz, internet, cablu TV.

    Un alt braşovean care şi-a transformat vila în minicămin studenţesc primeşte în chirie doar fete. Imobilul este situat în centrul istoric, este renovat şi mobilat, are centrală termică nouă, terasă, şi dispune şi de internet şi cablu TV. Chiria lunară este de 550 de lei de persoană. Pentru perioada verii, chiria este mult mai mică, dar şi aşa vila rămâne aproape goală până în toamnă, când se întorc studenţii.

    ”Singura problemă este că, în general, camerele rămân goale în perioada verii, dar există posibilitatea închirierii lor în regim hotelier. Sunt însă studenţi care se angajează şi rămân şi pe perioada verii, dar mai puţini“, spune proprietarul imobilului.

    Studenţii care învaţă la Braşov pot alege şi varianta închirierii unei garsoniere sau a unui apartament de bloc.

    Diferenţa între chiria pentru o garsonieră şi cea pentru un apartament cu două camere este mică. Astfel, preţurile pentru o garsonieră încep de la 120 de euro pe lună şi pot ajunge la 300 de euro în locuinţe de lux, aflate în zone centrale, iar pentru două camere chiria variază între 150 de euro pe lună, în cartierul Florilor, de exemplu, şi 300 de euro în centrul istoric.

    Apartamentele cu trei camere sunt închiriate la preţuri cuprinse între 230 şi 300 de euro, în funcţie de zonă şi dotări.

    Totuşi, o problemă a studenţilor care vor să locuiască într-un apartament este aceea că mulţi proprietari nu primesc studenţi de teamă că aceştia fie nu au bani să plătească lunar chiria sau cheltuielile curente, fie nu întreţin locuinţa şi mobilierul.

    ”Oferta este foarte slabă pentru studenţi. Foarte mulţi nu acceptă studenţi pentru că aceştia, în general, nu au grijă de bunurile proprietarului. Mai sunt acceptaţi doar dacă vin cu părinţii. Studenţii caută în principal apartamente cu două camere, unde să stea trei-patru persoane, dar proprietarii acceptă foarte greu atâtea persoane. Am avut însă şi un caz recent, în cartierul Răcădău, unde proprietara nu a acceptat o familie cu copil şi a spus că preferă studenţi. Preţurile pentru două camere sunt între 180-250 de euro, la acelaşi nivel ca anul trecut“, spune Alin Negoţ, agent imobiliar.

    La Universitatea ”Transilvania“ Braşov, care are 17 facultăţi, sunt aproximativ 20.000 de studenţi şi masteranzi, din care în jur de 9.000 sunt din afara Braşovului. Universitatea braşoveană are 13 cămine situate în două campusuri universitare, Memorandumului şi Colina Universităţii, în total fiind disponibile 4.233 de locuri de cazare. Preţurile pentru un loc în cămin variază între 130 şi 165 de lei, iar în cazul studenţilor care plătesc taxă de studii tarifele de cazare sunt între 210 – 230 de lei lunar.

    CLUJ-NAPOCA – Chirie de 300 de euro pentru o garsonieră

    La Cluj-Napoca, chiriile cresc, în această lună, cu 30-50 de euro, indiferent de zona în care se află locuinţele.

    “Faţă de lunile de vară, iunie şi iulie, chiriile apartamentelor au crescut în septembrie cu 15 la sută, fiind vorba despre o majorare cu 30-50 de euro, indiferent de zona în care se închiriază. Situaţia este datorată studenţilor care încep anul universitar de la 1 octombrie şi care caută chirii cu o lună, chiar două înainte. Cel mai mult se caută apartamente cu două sau trei camere. Se găsesc mai greu apartamente bune, majoritatea ofertelor fiind slabe din punctul de vedere al calităţii şi confortului”, spune Vlad Nistor, agent imobiliar.

    Potrivit acestuia, dacă în lunile iunie-iulie o garsonieră se putea închiria cu 250 de euro, la începutul lunii septembrie chiria ajunge la 300 de euro.

    Pentru un apartament cu două camere, în iunie-iulie se cerea o chirie de 300 de euro, iar acum ajunge la 330 de euro, în timp ce în cazul unui apartament cu trei camere chiria a crescut de la 350 la 400 de euro.

    Pe de altă parte, sunt şi cazuri în care studenţii caută apartamente cu patru camere, unde, pentru o cameră, chiria poate ajunge la 100-120 de euro.

    “Dacă se grupează patru studenţi, fete sau băieţi, pot închiria un apartament cu patru camere cu preţuri cuprinse între 400-450 de euro în cartierele Mănăştur sau Zorilor şi fiecare va avea o cameră la dispoziţie. E cea mai ieftină variantă. Sunt şi apartamente de lux, care ajung şi la 1.000 de euro, dar pentru studenţii pretenţioşi”, spune Mihaela Rus, de la o altă agenţie imobiliară.

    Ea adaugă că în anii trecuţi se putea observa o diferenţă în funcţie de cartierul unde se află locuinţa, în zonele din apropierea universităţilor chiriile fiind mai mari, însă acum preţurile sunt similare.

    “În cartierul Mănăştur, aproape de Universitatea de Medicină Veterinară, se cerea mai mult, la fel şi în Zorilor, unde sunt Universitatea Tehnică şi Universitatea de Medicină, iar în Gheorgheni erau chirii mai mici, pentru că în zonă este doar Facultatea de Ştiinţe Economice a UBB. Dar se constată în ultima vreme un fel de egalizare a chiriilor, nu prea mai contează zona de amplasare a apartamentului. Sunt cam aceleaşi preţuri”, spune Rus.

    În cele cinci universităţi de stat şi patru private din Cluj-Napoca învaţă peste 75.000 de studenţi, cei mai mulţi, aproximativ 40.000, fiind înscrişi la Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB). Aproximativ 12.000 de locuri de cazare sunt disponibile în căminele studenţeşti, cele mai multe, peste 5.000, aparţinând UBB.

    IAŞI – Chiriile pentru garsoniere pornesc de la 150 de euro

    Agenţii imobiliari din Iaşi spun că odată cu venirea studenţilor cererea depăşeşte de trei, patru ori oferta, iar chiriile cresc cu până la 20%.

    În funcţie de cartier, o garsonieră cu centrală termică, maşină de spălat şi mobilată integral se închiriază la Iaşi, în medie, cu preţuri cuprins între 150 şi 170 de euro. Apartamentele cu două camere, cu condiţii similare, se închiriază în general cu preţuri cuprinse între 180 şi 200 de euro, ajungând şi la 230 de euro. Aceste preţuri sunt însă valabile pentru cartierele Podu Roş, Tătăraşi sau Tudor Vladimirescu, pentru care este cererea cea mai mare, fiind considerate zone bune, aflate la o distanţă relativ mică de centru.

    În cartierele considerate premium, cum este cartierul Copou sau zona rezidenţială din jurul Complexului Palas, de lângă Palatul Culturii, chiria ajunge să depăşească 350 de euro pentru un apartament cu două camere. În zona Palas, există apartamente cu două camere unde chiria lunară este de 400 de euro.

    “Studenţii nu aleg însă să stea în imediata apropiere a centrului, unde preţurile sunt foarte mari, ci la distanţă de zece minute, în Podu Roş, Tătăraşi sau zona Tudor Vladimirescu. Ultima, spre exemplu, este foarte aproape de centrul studenţesc şi este preferată zonei Copou, la care apelează studenţii cu potenţial financiar mai mare. Oricum, Iaşiul este un centru strategic pe închirieri în această perioadă, din august până în octombrie. La Iaşi vin cam tot ce înseamnă studenţi, în această perioadă, din judeţele Vaslui, Botoşani, Neamţ, Brăila, Galaţi”, spune Ciprian Iovu, managerul unei agenţii imobiliare din Iaşi.

    El consideră însă că, deşi cererea este mare, chiriile nu cresc cu mai mult de 20% în această perioadă faţă de începutul lunii iunie, fiindcă mulţi dintre studenţii care stau în chirie fie îşi păstrează cazarea, fie vin din luna iulie şi închiriază garsonierele sau apartamentele pe care le păstrează toată vara, chiar dacă nu locuiesc în ele.

    Paul Avătăji, dezvoltator imobiliar local , remarcă faptul că în acest an există mult mai multe apartamente noi, cumpărate în cartierele de blocuri rezidenţiale ridicate la Iaşi, multe dintre aceste locuinţe fiind date în chirie întrucât proprietarii lor sunt plecaţi să muncească în străinătate.

    Chiria pentru un astfel de apartament, cu două sau trei camere, este în medie cu 50 de euro mai mare faţă de chiria pentru locuinţele din blocurile vechi, ajungând între 230 şi 280 de euro pentru cartierele Podu Roş, Tătăraşi sau Tudor Vladimirescu.

    “Este bine ştiut faptul că luna septembrie este cea mai bună lună a închirierilor. În acest an au fost date în folosinţă mai multe blocuri noi de locuinţe, iar multe dintre aceste apartamente au fost cumpărate de români care muncesc în străinătate şi aleg să le închirieze. Chiria pentru o garsonieră poate ajunge şi la 200 de euro dacă este utilată şi mobilată modern, chiar dacă zona nu este centrală. La apartamentele cu două camere, care sunt foarte căutate, preţul mediu pe cartier este de 200 de euro, în timp ce în centru este de 300-500 de euro”, explică Paul Avătăji.

    Potrivit acestuia, chiriile au crescut faţă de anul trecut, dar în general cu un procent mic, între 5 şi 10.

    “Noi estimăm că în următorii ani se vor mai înregistra astfel de creşteri mici care vor duce la o aliniere cu preţurile practicate în Europa”, a conchis Paul Avătăji.

    În Iaşi există cinci instituţii de învăţământ superior de stat: Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza“, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa“ , Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad“ şi Universitatea de Arte ”George Enescu“. Toate acestea au peste 55.000 de studenţi înmatriculaţi atât la buget, cât şi la taxă. Fiecare dintre cele cinci universităţi dispune de propriile cămine pentru cazarea studenţilor, însă toate locurile puse la dispoziţie nu ajung, în total, la 20.000. Cel mai mare campus este cel din Tudor Vladimirescu, al Universităţii Tehnice ”Gheorghe Asachi“, unde sunt cazaţi aproape 10.000 de studenţi în cele 22 de cămine.

    ORADEA – Chiria începe de la 85 de euro pentru o garsonieră şi ajunge la 200 de euro în zona UMF

    La Oradea, chiar dacă numărul studenţilor ar putea fi mai mic în acest an, nivelul chiriilor va fi acelaşi faţă de anul trecut, dar nu se înregistrează nicio creştere faţă de lunile anterioare, spune agentul imobiliar Marcian Ursan.

    “Avem în portofoliu garsoniere în diverse cartiere ale oraşului la 85 de euro pe lună sau între 100 şi 160 de euro în centru, ba chiar 200 de euro în apropierea Facultăţii de Medicină şi Farmacie. Pentru apartamentele cu două camere chiria va fi între 100 şi 250 de euro pe lună, în funcţie de gradul de mobilare şi dotare cu aparatură electrocasnică şi electronică”, explică el.

    Potrivit acestuia, posibila scădere a numărului de studenţi nu va influenţa nici celelalte condiţii de închiriere a locuinţelor.

    “Niciun proprietar care şi-a pus la punct locuinţa nu acceptă să o închirieze fără plata prealabilă a unei garanţii, care constă în suma echivalentă cu preţul chiriei între o lună şi trei luni”, adaugă Ursan.

    Reprezentanţii altor agenţii imobiliare consideră şi ei că nivelul chiriilor va rămâne acelaşi.

    “Chiriile au rămas aceleaşi, nu avem clienţi care să ceară mai puţin de 100 de euro pentru o garsonieră în cartierele Decebal, Dragoş Vodă sau Rogerius, iar un apartament cu două camere nu va costa mai puţin decât anul trecut, când au fost la 200 de euro”, spune un reprezentant al altei agenţii.

    Universitatea din Oradea estimează că în noul an de învăţământ va avea aproximativ 17.000 de studenţi, în condiţiile în care la admiterea din iulie abia 41 la sută din locuri au fost ocupate, iar sesiunea din toamnă va începe în 8 septembrie.

    Pe de altă parte, universitatea nu poate asigura integral nevoile de cazare, cele trei cămine având o capacitate totală de 1.392 de locuri, dintre care unul, cu 300 de locuri, este închiriat de la Primărie.

    În cele două cămine proprii, situate în campusul universitar, chiria variază – în camerele cu patru-cinci paturi, tariful este de 80 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii care învaţă pe locurile bugetate) şi 140 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii care învaţă pe locurile cu taxă), iar în camerele cu trei locuri tariful este de 100 de lei pe lună de persoană pentru studenţii pe locurile bugetate şi de 150 de lei pe lună de persoană pentru studenţii care plătesc taxă. În căminul închiriat de la Primărie, tarifele variază între 60 de lei pe lună pentru studenţii pe locurile bugetate şi 110 lei pe lună pentru studenţii pe locurile cu taxă.

    Un cămin nou situat în campusul universităţii se află încă în construcţie, urmând să aibă o capacitate totală de 402 locuri. O aripă a clădirii, totalizând 200 de locuri de cazare, găzduieşte în prezent studenţi, băieţi, în camere de trei locuri, tarifele fiind de 130 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii de la buget) şi 180 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii pe locuri cu taxă).

    SIBIU – Chirii între 120 şi 200 de euro pentru garsonieră

    La Sibiu, chiriile au crescut, în ultimele două-trei săptămâni, cu 20-30 de euro pentru un apartament sau pentru o garsonieră, iar reprezentanţii agenţiilor imobiliare spun că acest lucru se datorează cererii extrem de mari şi ofertei foarte mici.

    “Cererea este foarte mare faţă de ofertă în această perioadă, inclusiv pentru garsoniere. Noi cam de trei săptămâni am început să închiriem cu 20-30 de euro mai mult decât înainte. Una dintre probleme este că nu toţi proprietarii acceptă studenţi. Când dau locuinţele spre închiriere, foarte mulţi precizează că nu vor studenţi, animale de companie sau copii. Adevărul este că am văzut apartamente de-a dreptul distruse de studenţi şi oamenii nu vor să rişte”, afirmă Mirela Lipoveţchi, managerul unei agenţii imobiliare din Sibiu.

    Potrivit acesteia, o altă problemă este că studenţii sunt dispuşi să dea 100-110 euro pentru chirie, iar în acest moment nu se mai găsesc locuinţe de închiriat la acest preţ.

    “Studenţii vor apartamente de două-trei camere şi se cuplează câte patru. Ei vor apartamente la 100-110 euro, or, nu am ce să le ofer. Din 1.600 de locuinţe câte am avut spre închiriere mai am două apartamente, dar care costă 250-270 de euro. Sunt apartamente dotate cu tot ce trebuie. La 80-100 de euro mai am foste camere de cămin, dar care nu au nicio dotare”, spune Mirela Lipoveţchi.

    Preţul de închiriere variază şi în funcţie de zona în care este situată locuinţa, cele mai scumpe fiind zona centrală şi cartierele aflate în preajma facultăţilor.

    “Studenţii sunt foarte comozi. Nici nu-mi vine să cred că tinerii din ziua de azi preferă o locuinţă modestă de pe Mihai Viteazu (cartier de blocuri situat relativ aproape de centru şi de majoritatea facultăţilor – n.r.), în locul unui apartament super dotat din Terezian (cartier mărginaş – n.r.). Cele două se închiriază la acelaşi preţ din cauza diferenţei de zonă”, explică Mirela Lipoveţchi.

    Potrivit site-urilor cu anunţuri imobiliare, o garsonieră se închiriază în Sibiu cu preţuri cuprinse între 120 şi 200 de euro, în funcţie de zona în care se află, de suprafaţă şi dotări. De aceleaşi criterii depinde şi preţul de închiriere a unui apartament, care porneşte de la 180 de euro şi poate ajunge la 270 de euro. La aceste preţuri se adaugă cheltuielile lunare de întreţinere, dar şi o garanţie de valoarea unei chirii, care se plăteşte la început.

    Mai ieftin pot ieşi studenţii care sunt dispuşi să locuiască în gazdă: o cameră se închiriază cu preţuri cuprinse între 300 şi 550 de lei pe lună, unii proprietari fiind dispuşi să accepte două persoane în această încăpere.

    Ioana şi Mihaela sunt din judeţul Vâlcea, studente la Facultatea de Drept din Sibiu, şi încearcă să închirieze o garsonieră. Având în mână un ziar cu anunţuri imobiliare şi notate pe o foaie de hârtie alte câteva anunţuri preluate de pe site-uri, cele două stau la o terasă din centrul oraşului şi dau telefoane. Amândouă spun că preferă să vorbească direct cu proprietarii, pentru a evita comisioanele agenţiilor imobiliare. Nu vor să dea foarte mulţi bani, dar au constatat că nu vor reuşi să închirieze garsoniera la preţul pe care şi-l propuseseră de acasă.

    “Speram să găsim o garsonieră mare, cu un pat dublu sau două paturi, cu un birou, o bucătărie mică şi baie la 100-120 de euro. Nu găsim aşa ceva. Cele care sunt aşa de mari ajung şi la 180 de euro. Nu ştim încă ce vom face, dar mai avem câteva anunţuri de parcurs. Apoi vom merge să şi vedem câteva garsoniere”, spune Ioana.

    Sunt şi proprietari care postează singuri anunţurile pe site-urile de profil, tot pentru a nu plăti comisioane agenţiilor imobiliare, mai ales că în această perioadă oamenii nu-şi fac probleme că nu pot închiria.

    “Întotdeauna înainte de 1 octombrie se închiriază foarte repede apartamentul. Eu am un apartament la casă, de două camere. Cer 170 de euro pe lună, plus cheltuielile la utilităţi. Am dat anunţul luni dimineaţa şi în mai puţin de 24 de ore am găsit doi studenţi care l-au închiriat. Aş fi preferat două fete pentru că sunt mai liniştite, dar băieţii ăştia păreau cuminţi, sper să nu avem proleme”, spune Bogdan Marcu, proprietarul unei locuinţe închirate.

    În municipiul Sibiu, Universitatea “Lucian Blaga” are circa 15.000 de studenţi, dintre care peste 3.000 sunt în anul întâi. Universitatea le pune la dispoziţie 2.000 de locuri în căminele proprii şi luate în administrare. Reprezentanţii universităţii spun că locurile sunt suficiente pentru că, oricum, majoritatea tinerilor preferă să stea în chirie împreună cu prietenii.

    TIMIŞOARA – Cameră în cămin de nefamilişti, cu baie la comun, minimum 150 de euro

    Directorul unei agenţii imobiliare din Timişoara, Corina Eva, spune că preţul de închiriere a apartamentelor a crescut, comparativ cu lunile de vară, însă a rămas la fel faţă de perioada similară a anului trecut.

    “Este cunoscut faptul că piaţa chiriilor are un caracter sezonier. În funcţie de evoluţia cererii, chiriile scad în general în trimestrul al doilea, în perioada aprilie-iunie, pentru a reveni în creştere în a doua jumătate a lunii august şi septembrie. Toamna, interesul pentru chirii este cu până la 50 la sută mai ridicat decat în lunile de primăvară-vară. Preţul imobilelor este dictat însă şi de zona în care sunt amplasate”, afirmă Corina Eva.

    Potrivit acesteia, în această perioadă chiriile sunt mai mari cu 20-30 la sută faţă de lunile de vară.

    În luna septembrie, chiria pentru o garsonieră variază între 150 şi 300 de euro, în funcţie de gradul de confort. În zona Complexului Studenţesc, cea mai căutată în această perioadă, o cameră într-un cămin de nefamilişti, cu minime dotări şi cu o baie la comun, nu se poate închiria fără 150 de euro.

    În cazul apartamentelor cu două camere, în această perioadă situaţia este similară. Astfel, un apartament cu două camere, indiferent de gradul de confort, zonă sau dotări, nu se poate închiria fără 200 de euro. Nici apartamentele cu trei camere nu trec mai greu, în condiţiile cererii ridicate, preţul acestora plecând de la 250 de euro pe lună.

    În Timişoara sunt aproximativ 40.000 de studenţi, iar posibilităţi de cazare oferă şi universităţile. În total, sunt peste 13.000 de locuri în cele 38 de cămine. Universitatea Politehnica are 16 cămine, iar Universitatea de Vest are zece cămine, majoritatea situate în Complexul Studenţesc. Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” are şapte cămine situate în zona centrală a oraşului, lângă sediul universităţii, iar Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului are cinci cămine în propriul campus universitar.

    TÂRGU MUREŞ – 100-130 de euro chiria în garsonieră, 150-200 pentru două camere

    Mircea Prozan, manager al unei agenţii imobiliare din Târgu Mureş, spune că nivelul chiriilor este acelaşi ca anul trecut şi nu variază în funcţie de sezon.

    “Chiriile sunt cam la acelaşi preţ ca anul trecut, depinzând şi de amenajări şi de zonă. O garsonieră este undeva la 100-120, chiar 130 de euro, un apartament de două camere cam 150-200 de euro, iar cel de trei camere, undeva la 250-300 de euro. Sigur, mobilate, utilate, întreţinute, întrucât chiriaşii au pretenţii. Am observat un fenomen în ultimul timp – studenţii, mai nou, nu mai caută să închirieze, preferă să cumpere prin programul «Prima casă». Îi mai ajută şi părinţii… Ceea ce arată că mai sunt bani pe piaţă. Şi eu mai bine vând decât închiriez”, spune Prozan.

    Potrivit acestuia, sezonul de închirieri pentru studenţi începe în jur de 15 august şi se încheie cam prin 20-25 septembrie. Cele mai căutate locuinţe sunt în cartierele 7 Noiembrie şi Cornişa, mai apropiate de universităţile de stat, urmate de Aleea Carpaţi şi zona centrală, însă în ultimul caz nu prea sunt apartamente de închiriat pentru persoane fizice, fiind preferate firmele.

    “Mai puţin căutate de către studenţi sunt cartierele Tudor şi Dâmbu. E interesant, pentru cartierul Unirii nu prea sunt cereri, deşi ar fi totuşi aproape”, explică el.

    Cei aproximativ 9.000 de studenţi care învaţă în Târgu Mureş la cele trei universităţi de stat – Universitatea de Medicină şi Farmacie, “Petru Maior” şi cea de Arte – au la dispoziţie, în acest an, circa 1.500 de locuri de cazare în cămine, plus încă aproximativ 500 la internatele unor licee.

    Potrivit rectorului Leonard Azamfirei de la UMF Târgu Mureş, cea mai mare dintre aceste universităţi, numărul de locuri de cazare oferite este de aproximativ 1.100, pe care le vor obţine studenţi bugetari, în ordinea mediilor.

    “Avem studenţi care au drept la cămin, dar nu stau prea mult, ci caută alternative, pe parcursul anului universitar. Deci merg în chirie şi eliberează locuri pentru alţii”, spune Azamfirei.

    De obicei, situaţia se stabilizează abia prin luna ianuarie.