BusinessMagazin

Tag: cetateni

  • Cîţu: Paşapoarte de vaccinare, doar după ce vom da şansa tuturor să se vaccineze

    Introducerea unor paşapoarte de vaccinare în acest moment ar însemna o discriminare pentru cei care vor să se vaccineze şi nu pot, spune premierul Florin Cîţu: „Până în momentul în care vom da şansa tuturor să se vaccineze nu avem o discuţie”.

    „În ceea ce priveşte un paşaport de vaccinare, până când nu am dat şansa tuturor cetăţeni români să se vaccineze nu văd sensul acestui paşaport. Ar însemna o discriminare pentru cei care vor să se vaccineze şi nu pot. Deci până în momentul în care vom da şansa tuturor să se vaccineze nu avem o discuţie”, spune Florin Cîţu.

    El spune că persoanele care s-au vaccinat deja au primit certificate.

    „În România persoanele care se vaccinează primesc un certificat care are şi un cod unic. Avem deja această dovadă”, precizează Cîţu.

    Spania ar putea începe să folosească paşaportul de vaccinare din luna mai, declara ministrul spaniol al Turismului, Reyes Maroto.

  • Regatul Unit ia în considerare plătirea oamenilor care se autoizolează la domiciliu. Cât ar putea primi cetăţenii englezi

    Autorităţile din Marea Britanie le-ar putea oferi cetăţenilor englezi 500 de lire dacă au fost depistaţi pozitiv cu coronavirus, într-o revizuire generală a schemei de susţinere pe timpul perioadei de autoizolare, informează The Guardian.

    Propunerea vine după ce un sondaj realizat de guvern a scos la iveală că doar 17% dintre persoanele cu simptome efectuează testul de COVID-19, temându-se că un rezultat pozitiv le-ar putea tăia semnificativ din venituri.

    Sistemul reprezintă în prezent „soluţia preferată” a Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială (DHSC) şi ar putea costa 453 de milioane de lire pe săptămână, de 12 ori mai mult decât schema actuală. Lunar, suma ar ajunge la două miliarde de lire.

    Programul lansat în urmă cu patru luni de prim-ministrul Boris Johnson a fost aspru criticat întrucât numărul oamenilor care nu îşi permit să se autoizoleze este extrem de mare, aceştia fiind puşi să aleagă dacă doresc să răspândească boala sau să îşi piardă din salariu.

    Mai mult, un sondaj efectuat de DHSC arată că doar unul din patru oameni s-a conformat în totalitate legii din momentul în care a intrat în izolare.

    Momentan, doar oamenii cu venituri mici şi care nu pot lucra de acasă sunt eligibili pentru cele 500 de lire din cadrul programului de testare, monitorizare şi susţinere (TTSP), care nu include comercianţii cu amănuntul, liber profesioniştii, părinţii ai căror copii trebuie să se autoizoleze şi o mulţime de întreprinderi mici.

    Marea Britanie este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte programele de vaccinare anti-coronavirus, cu 5,4 milioane de doze administrate până pe 21 ianuarie, potrivit datelor colectate de Bloomberg.

     

  • O nouă ameninţare la adresa Europei. Ce trebuie să facă de urgenţă statele UE, pentru a-şi proteja cetăţenii

    Statele membre UE trebuie să îşi consolideze legislaţia pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor în raport cu inteligenţa artificială (AI), în condiţiile în care aceasta ar putea fi sursa unor erori şi discriminări, arată un raport publicat luni.

    “O mare parte a interesului pentru AI se concentrează pe sprijinul său potenţial pentru creşterea economică. Modul în care poate afecta drepturile fundamentale a primit mai puţină atenţie”, se arată în raportul publicat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), o agenţie a UE cu sediul la Viena, Austria.

    Chiar dacă Inteligenţa Artificială are diferite aplicaţii (asistenţă vocală, sisteme de recunoaştere a vocii şi facială, roboţi, automobile autonome) ea a început să fie utilizată şi de forţele de ordine precum şi de sectorul medical, sectorul privat şi de agenţiile de informaţii.

    “Inteligenţa Artificială nu este infailibilă, ea este produsul oamenilor iar oamenii pot face greşeli. De aceea, oamenii trebuie să fie conştienţi atunci când AI este utilizată cu privire la modul în care funcţionează şi cum pot fi contestate deciziile automatizate”, susţine directorul FRA, Michael O’Flaherty.

    Raportul FRA este bazat pe mai mult de 100 de interviuri cu organizaţii publice şi private care utilizează deja Inteligenţa Artificială din Spania, Estonia, Finlanda, Franţa şi Olanda, scrie stirileprotev.ro

     

     

  • Referendum: Cetăţenii UE vor continua să circule liber în Elveţia

    Alegătorii elveţieni au respins în mod covârşitor încercarea unui partid de dreapta de a renunţa la pactul care permite libera circulaţie a persoanelor din Uniunea Europeană, potrivit unei proiecţii a rezultatelor publicată de radiodifuzorul SRF, duminică.

    Primele rezultate ale referendumului din Elveţia privind renunţarea la pactul care permite libera circulaţie a persoanelor din Uniunea Europeană arată un scor tranşant. Potrivit SRF, propunerea a fost respinsă cu 63% dintre voturile cetăţenilor elveţieni.

    Partidul Poporului Elveţian (SVP) a convocat un referendum privind acordul cu UE, un vot care a fost considerat un test important al atitudinilor faţă de străinii care reprezintă un sfert din populaţie. Vicepreşedintele celui mai mare partid din parlament a făcut presiuni pentru a prelua controlul asupra imigraţiei, repetând unele dintre argumentele pe care politicienii pro-Brexit le-au folosit în perioada preliminară ieşirii Marii Britanii din UE.

    El a realizat un tablou sumbru al tinerilor străini care îi înlocuiesc în locurile de muncă pe elveţienii mai în vârstă, locuinţele se scumpesc, şcolile şi transporturile sunt supraaglomerate, iar construcţiile devin haotice.

    Oponenţii au spus că planul ar distruge acordurile care sporesc accesul Elveţiei la piaţa unică a UE şi ar duce la o criză a forţei de muncă.

    Conform sistemului elveţian, referendumul, în cazul în care trecea, ar fi forţat guvernul să anuleze acordul UE dacă negocierile nu ar fi produs un acord privind încheierea voluntară a pactului, un rezultat foarte puţin probabil. Încetarea liberei circulaţii ar fi răsturnat alte pacturi bilaterale privind transportul terestru şi aerian, achiziţiile publice, comerţul şi cercetarea.

    Aproximativ 68% din 2,1 milioane de străini care locuiau în Elveţia în 2019 erau cetăţeni ai UE. Pactul permite, de asemenea, elveţienilor să circule liber în UE, peste 450.000 dintre ei trăind în uniune.

  • Motivul pentru care una dintre cele mai bogate ţări ale lumii îşi lasă sute de mii de cetăţeni fără ajutoare sociale. „Se simte ca moartea”

    Arabia Saudită a scos din programul de asistenţă socială două milioane de persoane pentru a-şi amortiza scăderea economică, scrie Bloomberg.

    Autorităţile au început să nu mai permită cetăţenilor să aplice pentru programul „Contul Cetăţenilor” în aprilie, când au suspendat toate aplicaţiile noi, punând o limită pentru plăţi şi înăsprind regulile de eligibilitate. Numărul beneficiarilor a scăzut, iar doar în iulie, 1,3 milioane de persoane nu au mai primit ajutoarele financiare acordate prin intermediul acestui program.

    Programul „Contul Cetăţenilor” a fost lansat în decembrie 2017 şi a fost adoptat şi implementat de Ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale. Prin intermediul acestuia, cetăţenii din Arabia Saudită primesc plăţi lunare de la stat. Ţara face multe reforme în direcţia reducerii dependenţei de veniturile din industria petrolului, dar multe dintre acestea i-au făcut pe cetăţeni mai săraci. Contul cetăţenilor, care este o formă de venit de bază, este creat cu scopul echilibrării acestor decalaje, pentru evitarea adâncirii săraciei.

    Potrivit Bloomberg, reprezentanţii guvernului au declarat că schimbările recente sunt făcute pentru ajutorul celor care au cel mai mult nevoie de aceste fonduri şi că nu sunt legate de efectele crizei de petrol şi creşterii recente a TVA.
    „Se simte ca moartea”, a declarat Bandar Awad, un curier în vârstă de 34 de ani căruia i-a fost comunicat printr-un mesaj scris că nu va mai primi cei între 300 şi 400 de riyali (80 de dolari) pe care îi primea lunar. „Chiar şi reîncărcarea telefonului meu cu credit a devenit o povară”, a declarat el pentru Bloomberg.

    Contul Cetăţenilor a făcut plăţi lunare pentru mai mult de 12 milioane de persoane – dintre care mai mult de jumătate sunt saudiţi – ţintind gospodăriile cu venituri medii şi mici.
    Nu este singura formă de susţinere acordată de cel mai mare exportator de petrol al lumii, dar este cea mai vast distribuită. cu un ajutor mediu de 930 de riyali pentru o familie.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) previzionează că PIB-ul Arabiei Saudite se va contracta cu 6,8% în 2020, cel mai abrupt în ultimii 30 de ani.

    Autoritatea guvernamentală care administrează Contul Cetăţenilor a declarat presei că au început să revizuiască programul spre finalul anului 2019. „Există câţiva indivizi înregistraţi ca independenţi, dar care nu se încadrează standardelor pentru a primi acest ajutor din cauza faptului că trăiesc cu familiile lor. Condiţiile de eligibilitate nu s-au schimbat – dar câteva reglementări au fost aprobate înainte de criza de coronavirus, cu ţinta de a direcţiona susţinerea financiară categoriilor care merită cel mai mult acest ajutor.”

    Beneficiarii au fost rugaţi să arate un contract de închiriere sau de proprietate pentru a arăta că trăiesc independent – iar astfel, 1,3 milioane de persoane au fost descalificate şi nu mai primesc acest ajutor. Cultura arabiei saudite implică deseori ca adulţii să stea împreună cu familiile lor până la căsătorie. Reprezentanţii programului au declarat că cei care nu sunt eligibili pot să se înregistreze ca dependenţi de capul gospodăriei în care trăiesc.

    Ashwag, o tânără de 30 de ani care stă cu familia sa, trăieşte acum din cei 1.000 de riyali pe care îi primeşte ca ajutor de stat fiecare lună în urma divorţului său. „Nu este suficient zilele acestea, cu creşterea TVA-ului”, a spus ea. Pagina de Twitter a programului este plină de plângeri referitoare la plăţi întârziate sau întrebări referitoare la când se va redeschide posibilitatea de a aplica pentru acest program.

    Pentru 10,7 milioane de saudiţi aflaţi în continuare pe listă, plăţile au crescut în luna iulie la o medie de 930 de riyali pe familie, de la 725 de riyali în iunie. Sumele fluctuează în funcţie de preţurile energiei casnice.
    „Ca şomer saudit, sincer, fiecare riyal face diferenţa”, a spus şi Meshari, tatăl în vârstă de 41 de ani a patru copii, în încheierea articolului.

  • Veşti proaste pentru toţi imigranţii din Marea Britanie. Guvernul introduce noi regului care permit deportarea chiar şi a cetăţenilor UE născuţi acolo

    Cetăţenii UE vor fi deportaţi pentru infracţiuni minore,  în ciuda faptului că aceştia ar avea permis de a rămâne, arată planul de imigraţie post-Brexit al secretarului de stat al Ministerului de Interne britanic, Priti Patel.

    Normele care permit expulzarea infractorilor străini, dacă reprezintă o ameninţare pentru Marea Britanie, vor viza în special hoţii de buzunare şi pe cei care fură din magazine, şi vor fi aplicate începând cu prima lună din anul următor. Modificarea legislativă se va aplica celor peste 3 milioane de cetăţeni ai UE din Marea Britanie în procesul de acordare a dreptului de şedere.

    Colin Yeo, avocat de imigrare, a avertizat că decizia este „o schimbare majoră” în legea actuală care necesită „o evaluare a proporţionalităţii şi o ameninţare actuală din partea persoanei care se confruntă cu deportarea”.

    „Mă aşteptam ca numărul cetăţenilor UE  deportaţi să crească substanţial începând cu ianuarie 2021. Măsura îi va viza chiar şi pe cetăţenii UE născuţi în Marea Britanie – sau aduşi aici în copilărie – dacă nu au dobândit cetăţenia britanică, de exemplu, deoarece părinţii lor nu pot dovedi că erau stabiliţi aici la naşterea acestora”, a declarat Yeo, citat de The Independent.

     

  • Uniunea Europeană începe să discute redeschiderea frontierelor: Cetăţenii americani pot fi puşi sub interdicţie

    Uniunea Europeană a început discuţiile cu privire la redeschiderea frontierelor externe pe măsură ce regiunea continuă să îşi reia activităţile economice, cetăţenii americani putând fi puşi sub interdicţie de vreme ce ţara înregistrează cel mai mare număr de cazuri cu coronavirus din întreaga lume, potrivit CNBC.

    În luna martie, treizeci de ţări europene au decis să îşi închidă graniţele externe pentru a controla răspândirea coronavirusului. Restricţiile de circulaţie au fost extinse de trei ori, însă vor fi ridicate marţi, 30 iunie.

    Comisia Europeană, organul executiv al UE, a sugerat la începutul lunii că naţiunile europene ar trebui să îşi deschidă frontierele interne până pe 15 iunie şi să ridice treptat restricţiile îndreptate către cetăţenii străini de la 1 iulie. Comisia a mai adăugat că redeschiderea graniţelor externe trebuie să fie un exerciţiu coordonat de guvernele europene, urmând să fie evaluat cu regularitate.

    Ţările cu un număr ridicat de infecţii pot fi puse sub interdicţie, incluzând aici Statele Unite şi Brazilia, care înregistrează 2,5 milioane şi, respectiv, 1,1 milioane de cazuri. În plus, rata de infecţie din SUA a crescut cu 30% faţă de săptămâna trecută.

    Pe 11 iunie, Comisia a recomandat ridicarea restricţiilor pentru ţări precum Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, având în vedere faptul că situaţia epidemiologică din statele enumerate este similară sau mai bună decât majoritatea ţărilor UE.

     

  • Care sunt ţările care suferă cel mai mult financiar dupa pandemia de COVID-19. În ce parte a clasamentului se situează România în rândul ţărilor afectate de coronavirus

    Pandemia de COVID-19 afectează bunăstarea financiară a consumatorilor din S-E Europei, printre care consumatorii greci şi români, în timp ce locuitorii din Scandinavia sunt cel mai puţin afectaţi arată un sondaj realizat de Intrum AB.

    Compania Intrum AB a chestionat consumatorii europeni cu privire la securitatea lor financiară şi aproape jumătate dintre respondenţi au declarat că bunăstarea lor a scăzut în prezent în comparaţie cu situaţia din urmă cu şase luni. „Sondajul arată clar că îngrijorarea oamenilor pentru propria lor siguuranţă financiară a crescut în timpul pandemiei”, a declarat într-un interviu directorul executiv al Intrum, Mikael Ericson, citat de Bloomberg.

    O treime dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca bunăstarea lor financiară să scadă în continuare în următoarele şase luni, potrivit Intrum; doar 23% dintre respondenţi se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească.

    Tot în urma răspândirii pandemiei, 54% dintre respondenţi au înregistrat o scădere a veniturilor gospodăriei, aproape 40% dintre ei au declarat că economisesc mult mai puţini bani pentru viitor decât înainte de COVID-19. Unul din cinci consumatori şi-a făcut mai multe datorii pentru a acoperi cheltuielile zilnice ca urmare directă a pandemiei, iar pe aproape 4 din 10 pandemia i-a afectat în legătură cu locul de muncă. 58% dintre cei chestionaţi sunt nemulţumiţi de capacitatea lor de a economisi în fiecare lună, în creştere faţă de 52%, procentul din ultimii ani

    În noiembrie, aproximativ 45% dintre consumatorii europeni chestionaţi de Intrum au declarat că facturile lor cresc într-un ritm mai rapid decât veniturile lor, 43% spunând că aceste îngrijorări afectau în mod negativ bunăstarea lor generală.

    Sondajul a fost realizat în mai, cu 4.800 de participanţi din 24 de ţări.

  • Efectul Brexit-ului: Aproape 15.000 de cetăţeni britanici s-au naturalizat anul trecut în Germania, cu 2.300% mai mult decât numărul înregistrat înainte de referendumul din 2016

    Numărul oamenilor care au devenit cetăţeni naturalizaţi în Germania a crescut cu 15% în 2019, potrivit unor date publicate de Oficiul Federal de Statistică, scrie Deutsche Welle.

    Din 128.000 de oameni care au dobândit cetăţenie germană în 2019, majoritatea au venit din Turcia, cu 16.200 de oameni, urmată de Marea Britanie – 14.600, Polonia – 6.000 şi România 5.800. Totalul naturalizărilor din 2019 reprezintă cel mai mare număr din 2003 încoace.

    Conform statisticilor, numărul de britanici care au devenit cetăţeni germani a crescut constant de la referendumul din 2016. Prin comparaţie, numărul cetăţenilor britanici care au dobândit cetăţenie germană în 2015 abia atingea 600, fiind de 23 de ori mai mic decât ultimele date.

    Astfel, numărul britanicilor care s-au naturalizat în 2019 reprezintă echivalentul datelor din 2017 şi 2018 la un loc.

     

  • Opinie Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România: De ce economia românească are nevoie de „bani din elicopter” pentru cetăţeni

    O „lebădă neagră” nu este o criză obişnuită. Singurul mod în care poate fi evitat şocul unui blocaj la nivel global constă în aruncarea unui colac de salvare pentru întregul sistem, până când acesta poate funcţiona din nou, iar modul de intervenţie trebuie să fie substanţial, imediat şi decisiv. Dacă permiţi sistemului să se defecteze, atunci anii şi costurile necesare pentru ca acesta să-şi revină sunt mult mai ridicate decât însuşi colacul de salvare. Asta ne-a învăţat criza din 2008. Nu diferă cu nimic de un atac de cord şi o operaţie de bypass. Doar că, de data aceasta, operaţia are loc într-un spital care este sub asediul unui virus.
    Aflate probabil în faţa celei mai importante crize economice din istoria modernă, care va urma unei crize de sănătate fără precedent, Uniunea Europeană şi statele membre par din nou în stare de şoc şi incapabile să acţioneze rapid şi decisiv pentru a oferi stabilitate şi încredere unui sistem inflamat şi fragil. Din nou, nu există nicio soluţie europeană şi nici finanţare comună europeană, aşadar fiecare stat membru va trebui să gândească un plan naţional de redresare economică, adaptat particularităţilor economiei sale. În timpul Brexitului, Comisia Europeană a făcut declaraţii publice legate de nevoia de a reface arhitectura europeană şi de a oferi motive clare şi puternice statelor membre şi cetăţenilor lor pentru ca aceştia să contribuie la această refacere. Cred că acum este momentul pentru un răspuns coordonat, substanţial şi rapid pentru această criză.

    În majoritatea statelor europene, cea mai populară soluţie pare să constea într-o serie de planuri de salvare a companiilor. Cel mai generos şi clar program anunţat până acum pare a fi cel al Germaniei, care creditează fără a limita companiile şi emite garanţii prin banca de dezvoltare deţinută de stat; soluţia aceasta are sens pentru economia germană, care este dominată de corporaţii industriale mari orientate către exterior. 40% din PIB-ul Germaniei vine din exportul de astfel de bunuri. O criză globală generată de cerere ar putea elimina modelul economic industrial al ţării şi ar arunca Germania în recesiune puternică. Consumul intern nu ar putea niciodată contrabalansa reducerea substanţială a exporturilor nemţeşti. Prin urmare, colacul de salvare pentru corporaţiile germane va ajuta oamenii să aibă în continuare locuri de muncă şi să-şi menţină puterea de cumpărare pentru a sprijini IMM-urile din Germania, în paralel cu menţinerea modelului bazat pe export până în momentul în care cererea globală îşi va reveni.

    Totuşi, această soluţie nu se aplică tuturor modelelor economice. Duplicarea soluţiei în România nu va avea neapărat aceleaşi rezultate pentru economia locală. Aici trebuie luate în calcul mai multe elemente: marile corporaţii din ţară nu au acţionari locali, capacitatea României de a-şi controla moneda, avantajul competitiv al forţei de muncă „ieftine” şi, cel mai important, modelul economic bazat pe consum – care a dus economia României de la un PIB de 38 de miliarde de USD în 2000, la 212 miliarde de USD în 2017 – necesită o soluţie bazată pe consumator, mai degrabă decât una bazată pe corporaţii. Cu alte cuvinte, economia românească va trebui să menţină puterea de cumpărare a individului, modelul său de consum şi starea sa de spirit, pentru a putea susţine sănătatea financiară a corporaţiilor şi a afacerilor locale medii, mici şi ale micro-companiilor care determină cererea şi oferta locală. Apoi, pe măsură ce economia globală îşi revine, exporturile României bazate pe resursele naturale şi pe forţa de muncă ieftină vor contribui din nou la economie şi vor reduce subvenţiile de stat. Un program de sprijinire a IMM-urilor prin intermediul ajutoarelor de stat, similar unui program de finanţare europeană, a dovedit că afacerile mici şi micro nu pot parcurge procesele complexe birocratice şi cronofage, prin urmare fondurile sunt rareori absorbite şi chiar şi mai rar decât atât ajung la beneficiarii cărora le sunt destinate.

    Criza anterioară ne-a oferit o lecţie din partea statelor din sudul şi estul Europei: reducerea veniturilor şi aşteptările pesimiste privind cererea din partea consumatorilor nu fac decât să amplifice criza şi să genereze efecte mai puternice asupra PIB-ului, orientarea băncilor către depozite, deprecierea activelor imobiliare, blocarea domeniului construcţiilor, imigraţia în masă a oamenilor şi falimentul oricărei corporaţii de orice mărime care depinde de cererea locală, creând astfel un cerc vicios care duce la şomaj şi, prin urmare, la venituri mai mici şi la perspective mai pesimiste privind cererea. Dar cum poate o ţară să susţină consumul? Exact în modul în care a făcut-o economia românească până acum, complementat cu finanţarea şi realizarea, în sfârşit, a infrastructurii, care, la rândul ei, va crea cerere de materiale şi de forţă de muncă locale. Un program substanţial de „bani din elicopter”, oferiţi direct consumatorilor, ar fi colacul de salvare pentru economia locală. Acesta poate consta în reducerea impozitului pe venit, credite oferite de bănci persoanelor fizice la dobânzi preferenţiale şi activarea posibilităţii statului de a finanţa direct. Totuşi, în cazul unor astfel de măsuri, statul trebuie să se asigure că, înainte de toate, cetăţenii sprijină businessurile locale prin cheltuielile pe care le fac, iar soluţiile ar fi prin folosirea sectorului bancar, emiterea de cupoane pentru anumite companii eligibile etc. În al doilea rând, businessurile care beneficiază de acest program, locale şi internaţionale, trebuie să facă cheltuieli pentru a menţine şi a creşte numărul de locuri de muncă, fără a transforma beneficiile în dividende şi fără a răscumpăra acţiuni, astfel încât excesul de lichiditate să rămână în sistem.
    Întrebarea critică evidentă legată de această soluţie ar fi: cum poate fi finanţată? Răspunsul este evident: prin împrumuturi făcute de stat şi deprecierea monedei. Deşi pare „scump”, este mult mai ieftin şi mai rapid decât ar fi reconstruirea de la zero a economiei româneşti în următorii 30 de ani.

    Ne place sau nu, coloana vertebrală a economiei locale este consumul, iar, pentru a evita o recesiune puternică sau pentru a contribui la revenirea din recesiune, prioritatea ar fi subvenţionarea comportamentului de consum până la normalizarea situaţiei.