Tag: cercetare

  • La shopping, din izolare

    „Answear a previzionat în acest an o creştere de 30% faţă de 2019 şi până în 10 martie eram peste obiectiv. Acum ne aşteptăm să fie o perioadă de scădere, nu ştim dacă se va putea recupera ulterior. Ne-am adaptat însă rapid contextului actual plin de incertitudine şi încercăm să creştem rata de flexibilitate a companiei”, spune Raluca Radu, country manager al platformei de fashion Answear.ro. În 2019, compania a înregistrat în plan local o cifră de afaceri de 22 de milioane de euro. Momentan, businessul nu şi-a ajustat obiectivele în privinţa cifrei de afaceri pentru anul în curs, deoarece, spune Raluca Radu, „în prezent este greu să facem previziuni pe termen lung”.

    În contextul răspândirii pandemiei cauzate de coronavirus, Raluca Radu notează că, aşa cum era de aşteptat, compania a înregistrat o scădere procentuală de 10% a vânzărilor, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019, dar această scădere a fost înregistrată doar în ultimele două săptămâni din luna martie. „Suntem în continuare a doua piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri pentru Answear.ro, imediat după Polonia, iar scăderile se pot observa pe întreg portofoliul nostru de ţări.”

    În ciuda scăderii înregistrate la nivelul volumelor de vânzări, un lucru interesant, spune executivul, este faptul că valoarea medie a comenzii a crescut în medie cu 7%. Astfel, în ultimele săptămâni, valoarea medie a comenzii a fost de 330 de lei, în creştere cu 7% faţă de perioada anterioară. „Nu am observat însă fluctuaţii din punctul de vedere al brandurilor din topul vânzărilor – sunt aceleaşi branduri în top 10 cele mai vândute, aşa cum era şi înainte de perioada distanţării sociale.”

    Country managerul Answear spune că noul context a adus totuşi modificări în comportamentul clienţilor companiei. „Ce am observat, în primul rând, a fost apetenţa pentru alte categorii de produse. Sunt categorii pe care înregistrăm creşteri semnificative, de peste 50% faţă de anul trecut, şi mă refer aici la tricouri, pantaloni, hanorace, haine sport, dar şi pijamale, pantaloni scurţi, lenjerie intimă, eşarfe, fulare şi bijuterii. Din categoria surprize, segmentul de rochii şi-a dublat vânzările atât ca volum, cât şi din punctul de vedere al numărului de comenzi.

    Am observat o creştere a apetenţei pentru tricourile cu mesaje motivaţionale, hanorace cu mesaje pozitive, dar şi creşteri pe categoria de geci, jachete şi sneakers.” O scădere se observă însă, per total, pe categoria de pantofi, mai ales în zona de pantofi cu toc, adaugă executivul. Brandurile de top din punctul de vedere al vânzărilor au fost Tommy Hilfiger, Adidas Originals, Guess Jeans, brandul propriu Answear, Tommy Jeans, brandul propriu Medicine, Calvin Klein Jeans, Karl Lagerfeld şi Levi’s. 

    O altă tendinţă pe care o remarcă este o evoluţie semnificativă a procentului de plăţi online cu cardul, de la 20%, cât era înainte de criza coronavirusului, la 50% în prezent. În plus, Raluca Radu spune că şi durata deciziei de cumpărare s-a scurtat: „Observăm mai multe decizii de cumpărare luate în aceeaşi zi de la prima vizită şi un număr mai mic de afişări înainte de a comanda, deci probabil cumpărătorii fac mai mult cumpărături de necesitate şi mai puţin de impuls”. Nu în ultimul rând, presiunea din punctul de vedere al termenelor de livrare a scăzut. „Noi am anunţat că vor putea apărea mici întârzieri şi că extindem termenul de livrare de la 3 zile la unul realist de 4-5 zile, iar numărul de telefoane legate de termenul de livrare a scăzut drastic faţă de situaţia precedentă.”

    Potrivit Ralucăi Radu, deşi mulţi specialişti din retail şi oameni de afaceri spun că industria modei va fi afectată întrucât nu face parte din categoria de bunuri de primă necesitate, acest lucru depinde foarte mult de efectele pe termen mediu şi lung ale crizei prezente şi de impactul ei economic. În opinia sa, zona de e-commerce va avea de câştigat după această criză, în România aducând plusuri mai ales la numărul cumpărătorilor din online.

    Din acest punct de vedere, executivul consideră că fashion e-commerce-ul nu va fi afectat sau este posibil chiar să cunoască o creştere per ansamblu, mai ales la nivelul pieţei locale, unde exista un număr mare de oameni care nu cumpăraseră niciodată de pe platformele online de fashion. „Sunt convinsă că e-commerce-ul poate fi afectat pe termen scurt şi mediu din punctul de vedere al supply chain-urilor sau al relaţiilor legate de distribuţie, precum şi de puterea de cumpărare a clienţilor, dar cred că per total va cunoaşte o creştere pe termen lung.”

    Care este, în opinia executivului de la Answear, soluţia pentru ca retailerii de fashion să iasă cu bine din această criză? „Cred că online-ul este o posibilă salvare pentru retailerii care nu activau până acum pe acest canal şi există numeroase platforme de tip magazin online la cheie (SaaS) sau marketplace de care pot profita pentru a-şi pune rapid în vânzare produsele. Se tot discută despre digital transformation şi acum am fost forţaţi, ca mediu de afaceri, să punem lucrurile în practică într-un ritm rapid.” Alte variante de a minimiza pierderile în aceste luni de incertitudine, crede ea, ţin de punerea în comun a serviciilor. „Online-ul va cunoaşte o creştere şi va fi nevoie de personal în zona de livrare şi fulfillment sau logistică a comenzilor, iar retailerii offline care nu au acum activitate îşi pot pune serviciile la dispoziţia retailerilor online care au nevoie de ele. Cred că va fi nevoie de parteneriate între firmele din retail pentru ca întregul mediu să se poată adapta şi să funcţioneze rapid în aceste noi condiţii de piaţă.”

    La nivelul companiei pe care o coordonează, Raluca Radu spune că a fost nevoie să revizuiască rapid bugetele de promovare şi alte investiţii şi să amâne o parte dintre investiţiile care nu erau de imediată necesitate. „Pentru noi este totuşi o prioritate să păstrăm echipa unită şi relaţiile de parteneriat pe care le-am construit în atâţia ani de existenţă pe piaţă şi vom face tot posibilul să nu afectăm relaţiile pe care le avem cu furnizorii, ci să găsim împreună cu aceştia planuri win-win pentru noile condiţii. De asemenea, ne interesează foarte mult să continuăm să ţinem unită comunitatea clienţilor Answear şi să le aducem acestora noile colecţii ale brandurilor de top, produse care să le facă viaţa mai frumoasă sau mai uşoară în condiţiile de incertitudine pe care le trăim în aceste zile.”

    Pentru a păstra siguranţa angajaţilor, a colaboratorilor şi a clienţilor, echipa din depozitul central al companiei, din Polonia, de unde sunt livrate zilnic comenzile, „a luat toate măsurile de igienă în depozit şi în privinţa personalului care lucrează în zona de fulfillment şi logistică. Măsurile ţin de dezinfectarea tuturor suprafeţelor, folosirea de echipamente de protecţie şi produse de dezinfectare, dar şi de transportul angajaţilor la lucru şi de organizarea lor în depozit”, explică country managerul Answear.

    De asemenea, echipele de Customer Support şi Marketing dedicate Answear România lucrează de acasă din data de 9 martie şi funcţionează în parametrii de dinainte. În privinţa livrării, Raluca Radu spune că, împreună cu partenerii de la FAN Courier, compania face tot posibilul să asigure livrarea în aceleaşi condiţii ca şi până acum, dar măsurile luate în depozit au îngreunat logistica. „Ne confruntăm şi cu timpi mai mari de aşteptare la graniţa cu România şi momentan avem 1-2 zile de întârziere în livrare. Depinde foarte mult şi de ce măsuri se vor lua mai departe.”

    Deşi nu vor introduce în portofoliul de produse articole de protecţie împotriva coronavirusului, echipa companiei a fabricat, în cadrul unităţii de producţie din Polonia, măşti din materiale certificate pe care compania le-a donat spitalelor. 
    În opinia Ralucăi Radu, după încheierea pandemiei, creşterea preţurilor în rândul retailerilor vestimentari „nu va fi o soluţie viabilă în niciun scenariu pe care îl estimăm”. În încheiere, executivul spune că „este un context plin de provocări de toate tipurile şi cea mai mare provocare pentru întregul mediu de afaceri este impredictibilitatea”.

  • Johnson & Johnson a anunţat primul candidat viabil pentru vaccinul împotriva COVID-19. Când ar putea acesta să fie folosit

    Compania americană de produse farmceutice Johnson & Johnson a anunţat printr-o informare de presă selectarea unui candidat pentru vaccinul COVID-19, în urma unui proces de identificare început în ianuarie 2020; o extindere semnificativă a parteneriatului deja existent între Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson şi Autoritatea de Cercetare şi Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA); şi creşterea rapidă a capacităţilor de producţie ale Companiei cu obiectivul de a furniza global peste un miliard de doze de vaccin.

    Compania se aşteaptă să iniţieze studiile clinice umane pentru acest vaccin până în septembrie 2020 şi anticipează că primele loturi de vaccin COVID-19 ar putea fi disponibile pentru aprobarea accelerată de punere pe piaţă la începutul lui 2021, proces semnificativ accelerat faţă de termenele obişnuite de dezvoltare ale unui vaccin, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Printr-un nou parteneriat de referinţă, BARDA, care face parte din Biroul Secretarului Adjunct pentru Pregătire şi Răspuns (ASPR) a Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane al Statelor Unite, şi Johnson & Johnson şi-au luat angajamentul să investească împreună peste 1 miliard de dolari americani în co-finanţarea cercetării, dezvoltării şi testării clinice a vaccinului. În susţinerea acestor eforturi, Johnson & Johnson va folosi platformele sale deja validate pentru vaccinuri şi resursele aferente, inclusiv personalul şi infrastructura globală, în funcţie de necesităţi. Separat, BARDA şi Compania au asigurat finanţare suplimentară pentru susţinerea intensificării demersurilor de a identifica potenţiale tratamente antivirale împotriva noului coronavirus.

    Ca parte a angajamentului său, Johnson & Johnson va extinde şi capacităţile de producţie globale ale Companiei, inclusiv printr-o unitate nouă de producţie a vaccinului în SUA şi extinderea unităţilor sale din alte ţări. Suplimentarea capacităţii va facilita producţia rapidă a unui vaccin şi va permite furnizarea a peste un miliard de doze de vaccin eficient şi cu profil favorabil de siguranţă, la nivel global. Compania intenţionează să înceapă producţia la risc şi îşi ia angajamentul de a oferi publicului un vaccin accesibil, în condiţii non-profit, pentru folosire în regim de urgenţă în timpul pandemiei.

    Alex Gorsky, Preşedinte şi Chief Executive Officer al Johnson & Johnson, a declarat că „Lumea se confruntă cu o criză de sănătate publică, iar noi suntem determinaţi să ne aducem aportul la producţia unui potenţial vaccin COVID-19, disponibil şi accesibil global cât de repede cu putinţă. În calitate de cea mai mare companie multinaţională din domeniul sănătăţii, considerăm că avem o responsabilitate profundă să îmbunătăţim sănătatea oamenilor din întreaga lume, în fiecare zi. Johnson & Johnson are avantajul unui mix alcătuit din expertiza ştiinţifică, extinderea operaţiunilor şi capacitatea financiară pentru a ne uni resursele în colaborarea cu alte entităţi, pentru a accelera lupta împotriva acestei pandemii.”

    Paul Stoffels, M.D., Vice Preşedinte al Comitetului Executiv şi Preşedinte al Comitetului Ştiinţific Johnson & Johnson, completează: „Apreciem foarte mult încrederea şi sprijinul guvernului SUA acordate eforturilor noastre de cercetare şi dezvoltare. Echipa globală de experţi Johnson & Johnson a accelerat procesele de cercetare şi dezvoltare la niveluri fără precedent, iar echipele noastre lucrează neîncetat alături de BARDA, parteneri ştiinţifici şi autorităţi globale din domeniul sănătăţii. Suntem mândri că am identificat un vaccin candidat, pe baza muncii începute încă din luna ianuarie 2020. Avansăm accelerat către studiile de fază 1 umane programate cel târziu pentru septembrie 2020. Cu sprijinul capacităţii de producţie globale pe care o dezvoltăm în paralel cu această testare, ne aşteptăm ca vaccinul să fie gata de folosire în regim de urgenţă la începutul lui 2021.”

    Candidatul principal pentru vaccinul COVID-19 al Johnson & Johnson

    Johnson & Johnson a iniţiat eforturile de cercetare a diferitelor potenţiale vaccinuri candidate în luna ianuarie 2020, de îndată ce secvenţa noului coronavirus (COVID-19) a devenit disponibilă. Echipe de cercetare din cadrul Janssen, în colaborare cu Centrul Medical Beth Israel Deaconess, parte a Şcolii de Medicină Harvard, au realizat şi testat mai mulţi candidaţi pentru vaccin folosind tehnologia AdVac® Janssen.

    Prin colaborări cu oameni de ştiinţă din cadrul mai multor instituţii academice, variante diferite de vaccin au fost apoi testate pentru a le identifica pe cele cu potenţialul cel mai bun în generarea unui răspuns imun în cadrul testelor preclinice.

    În urma acestui demers, Johnson & Johnson a identificat un candidat principal pentru vaccinul COVID-19 (cu două variante de rezervă), ceea ce duce la primele etape de producţie. Cu un parcurs accelerat, Compania şi-a propus să iniţieze studiul de fază 1 în luna septembrie 2020, iar datele clinice privind siguranţa şi eficacitatea acestuia se estimează a fi disponibile până la sfârşitul anului. Acest proces ar permite o disponibilitate a vaccinului pentru folosire în regim de urgenţă la începutul lui 2021. Pentru comparaţie, procesul obişnuit de dezvoltare a unui vaccin presupune un număr de stadii diferite de cercetare, pe o perioadă de 5-7 ani, înainte ca un candidat să fie abia luat în considerare pentru aprobare.
    De peste 20 de ani, Johnson & Johnson a investit miliarde de dolari în capacitatea sa de cercetare şi dezvoltare a vaccinurilor şi medicamentelor antivirale. Programul vaccinului COVID-19 utilizează tehnologiile Janssen deja validate, AdVac® şi PER.C6®, cu ajutorul cărora se pot dezvolta rapid noi vaccinuri candidate şi scala producţia candidatului optim pentru vaccin. Aceeaşi tehnologie a fost folosită şi pentru dezvoltarea şi fabricarea vaccinului Companiei împotriva Ebola şi în dezvoltarea candidaţilor pentru vaccinuri împotriva Zika, RSV şi HIV care, acum, sunt în Faza 2 sau Faza 3 a dezvoltării clinice.

    Extinderea cercetării antivirale

    În completarea eforturilor de dezvoltare a unui vaccin, BARDA şi Johnson & Johnson au extins parteneriatul comun şi în direcţia accelerării activităţii Janssen de analiză a bazelor de date de compuşi, inclusiv a compuşilor deţinuţi de alte companii farmaceutice. Compania are ca scop identificarea unor potenţiale tratamente împotriva infecţiei cu noul coronavirus. Johnson & Johnson şi BARDA finanţează împreună acest parteneriat. Aceste eforturi de analiză sunt realizate în parteneriat cu Institutul Rega de Cercetare Medicală (KU Leuven/Universitatea Leuven), din Belgia.

    După cum s-a anunţat în februarie 2020, Compania şi BARDA au lucrat îndeaproape cu partenerii noştri globali pentru analizarea bazei Janssen de molecule antivirale cu scopul de a accelera descoperirea unor potenţiale tratamente pentru COVID-19.

    COVID-19 aparţine unei grupe de viruşi denumită coronaviruşi care atacă sistemul respirator. Momentan nu există niciun vaccin, terapie sau tratament aprobate pentru COVID-19.

     

  • MAPN a omologat un nou tip de izoletă. Cum arată izoleta 100% românească. Galerie FOTO

    Cercetătorii ştiinţifici din Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie din cadrul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) au realizat un Sistem de evacuare a personalului contaminat cu agenţi biologici – BIOEVAC (tip izoletă), potrivit unui anunţ al MAPN

    Echipamentul asigură izolarea temporară şi transportul în siguranţă al personalului suspect sau confirmat a fi contaminat cu agenţi biologici, inclusiv SARS-CoV-2, şi este dotat cu un sistem de filtro-ventilaţie cu presiune negativă. Produsul dezvoltat de cercetătorii militari îndeplineşte standardele de securitate pentru prevenirea riscurilor de contaminare în zona de izolare şi pe traseul de transport al persoanei infestate.

    Prototipul a fost finalizat în data de 16 martie, fiind realizat în colaborare cu operatorul economic STIMPEX SA, specializat în în producţia de echipamente de protecţie CBRN, care a pus la dispoziţia echipei de cercetare, cu titlu gratuit materiale, materii prime şi manopera, având la bază proiectul de cercetare realizat în cadrul MApN.

    Produsul a fost testat şi omologat, în perioada 18 – 19 martie, de specialişti din cadrul Departamentului pentru armamente şi cercetători ştiinţifici din cadrul Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN si Ecologie şi ACTTM “.

    S-au creat astfel condiţiile necesare pentru demararea procesului de producţie, în cel mai scurt timp, a acestei izolete de concepţie 100% românească în ţară, de către STIMPEX SA, în colaborare CN ROMARM SA.

  • OPINIE Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender: “Riscurile work-from-home – la ce se expun companiile când angajaţii lucrează din afara sediului”

    Un beneficiu oferit frecvent de angajatori în 2020 este tocmai work-from-home, care permite angajaţilor să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu din confortul de acasă. Deşi avantajele acestor practici pentru angajat şi angajator sunt de necontestat, riscurile legate de securitatea informaţiilor din organizaţie sunt pe măsură.
    Studiile recente relevă că angajaţii rămân cea mai slabă verigă în faţa atacurilor informatice îndreptate asupra businessurilor. O cercetare întreprinsă de Bitdefender arată că 57% din directori sunt predispuşi la neglijenţe procedurale cu privire la protejarea datelor sau a sistemelor de pe care lucrează. La sfârşitul anului 2019, un sfert din şefii departamentelor de securitate recunoşteau că organizaţia lor suferise o breşă informatică. Aceiaşi factori de decizie spuneau că, folosind soluţiile de securitate curente, le-ar lua cel puţin o săptămână să depisteze o breşă.
    Dacă unii atacatori informatici exploatează vulnerabilităţi direct în sistemele informatice, majoritatea joacă pe cartea sigură a neglijenţei sau indiferenţei angajaţilor. Ei pot folosi metode de inginerie socială ca să păcălească personalul, cu precădere pe cel din management, printr-un mail înşelător menit să-i facă să divulge date de acces sau să autorizeze tranzacţii financiare în conturi controlate de răufăcători.
    Riscul de a suferi o breşă creşte şi mai mult când angajaţii se conectează de acasă la infrastructura companiei. Departe de protocoalele de securitate din companie, dar şi distraşi de familie, televizor şi activităţi casnice, angajaţii se expun la numeroase ameninţări informatice şi sporesc şansele firmei de a suferi o breşă de securitate. Reţeaua wireless de acasă nu este la fel de sigură ca cea de la birou, iar multitudinea aparatelor personale conectate măreşte considerabil suprafaţa de atac. Trebuie doar ca atacatorul să găsească un produs smart vulnerabil din locuinţă, precum o cameră video de supraveghere prost securizată, pentru a obţine acces la alte dispozitive din reţeaua victimei.
    Mult mai nesigure sunt reţelele Wi-Fi publice, cum ar fi cele din cafenele, hoteluri, gări sau aeroporturi. Acestea trebuie evitate complet, nu doar în interes de serviciu, dar şi pentru uz personal. Au protocoale slabe de securitate şi sunt susceptibile la interceptări ale comunicaţiilor.
    Scoaterea dispozitivelor de serviciu din perimetrul companiei aduce şi riscul pierderii acestora în locuri publice. Cel puţin un sfert dintre angajaţi recunosc că încalcă protocoale de securitate, precum folosirea unui VPN, când lucrează de la distanţă. Mai grav, dacă firma le permite, unii folosesc calculatoarele personale pentru activităţi de serviciu, chiar dacă dispozitivele nu au implementate măsuri de control şi securitate la fel de stricte ca dispozitivele companiei. Bitdefender raportează anual o creştere a atacurilor informatice care vizează companii, iar organizaţiile din România nu sunt o excepţie. Dar şi simple neglijenţe ies tot mai des la iveală din cauza noilor reglementări în vigoare. Anul trecut, în România a fost dată una din cele mai mari amenzi sub incidenţa GDPR în Europa. UniCredit Bank a plătit atunci 130.000 euro. Motivul? Neaplicarea măsurilor adecvate pentru protecţia datelor bancare ale clienţilor.
    Acelaşi studiu Bitdefender la care au răspuns peste 6.000 de angajaţi din securitate informatică arată că firmele care instruiesc angajaţii să depisteze ameninţări digitale sunt proporţional mai eficiente şi mai rapide în oprirea la timp a unui atac. 38% dintre cei chestionaţi sunt de acord că instruirea este cea mai bună metodă de prevenţie a unui atac cibernetic. Astfel, instruirea angajaţilor e cel mai bun prim pas pentru o securitate informatică solidă.
    Fireşte, soluţiile de securitate joacă un rol important în protejarea sistemelor informatice şi a datelor într-o companie. Există soluţii moderne de analiză a traficului de date care sporesc vizibilitatea departamentului IT asupra terminalelor conectate la reţeaua companiei. Aceste instrumente folosesc inteligenţă artificială şi analiză comportamentală ca să depisteze anomalii în traficul de date care intră şi iese din infrastructură, dar şi în interiorul acesteia, şi protejează astfel nu numai împotriva atacurilor externe, ci şi împotriva angajaţilor neglijenţi sau rău-intenţionaţi.
    Omul e veriga cea mai slabă în tot acest lanţ. Din fericire, tehnologia vine să acopere şi acest gol şi să limiteze orice potenţial de a greşi în locuri unde eroarea poate avea consecinţe devastatoare.

  • O nouă boală care pune stăpânire pe tot mai mulţi oameni. Toate marile companii caută o rezolvare şi sunt dispuse să investească MILIARDE în cercetare pentru a rezolva problema

    În ziua de azi, stresul şi problemele cotidiene au transformat somnul într-un adevărat lux.

    În Statele Unite, trei din zece persoane se confruntă cu insomnia ocazională, în vreme ce una din zece nu poate să doarmă trei nopţi pe săptămână.

    Fenomenul este unul care generează pierderi anuale de aproximativ 63 de miliarde de dolari.

    Vestea bună pentru cei care au probleme cu somnul, scriu cei de la Fast Company, este că trăim într-o eră în care toate marile companii caută o rezolvare – şi sunt dispuse să investească bani mulţi în cercetare.

    În urmă cu 10 ani, orice soluţie pentru insomnii avea de-a face cu pastilele; astăzi, pastilele se mai regăsesc în doar 65% din recomandările medicilor.

    Zeci sau sute de start-up-uri propun soluţii inovatoare, aşa cum ar fi pături speciale – unele care reglează temperatura pot ajunge, spre exemplu, şi la preţul de 250 de dolari.

    Soluţiile pentru cei care au probleme cu somnul au creat, în 2017, o piaţă de aproape 70 de miliarde de dolari; până în 2023, valoarea ar trebui să depăşească 101 miliarde de dolari.

  • McKinsey: Industria auto din România generează 3,3% din valoarea adăugată brută totală a ţării. Europa Centrală şi de Est ar putea ajuta companiile din industria auto a Europei de Vest

    Industria auto din România generează 3,3% din valoarea adăugată brută totală a ţării, iar cercetarea şi dezvoltarea din sectorul producător de automobile  este de doar 0,3%, arată noile cercetări ale companiei de consultanţă în management McKinsey & Company.

    În România, doar 1,4% dintre angajaţii din sectorul auto lucrează în cercetare şi dezvoltare în sectorul producătorilor auto, media la nivelul Europei Centrale şi de Est fiind de 1,9%. La nivel local există circa

    900.000 de persoane care au profiluri relevante pentru locurile de muncă din inginerie şi inteligenţă artificială.

    „Considerăm că sectorul auto local are un capital uman semnificativ din care să aleagă pentru a redirecţiona resurse către activităţi de cercetare şi dezvoltare, iar această evoluţie va determina competiti­vita­tea pe termen mediu a sectorului nostru auto“, spune Alexandru Filip, partener coordo­nator al biroului McKinsey & Company din Bucureşti.

    Conform studiului companiei de consul­tanţă, Europa Centrală şi de Est (ECE) ar putea ajuta companiile auto din Europa de Vest să-şi rezolve problemele legate de cercetare şi dezvoltare, dar şi să-şi consolideze competitivitatea. La nivel mondial, marii jucători din industria auto depun eforturi semnificative pentru a putea implementa noile tehnologii precum conducerea autonomă, conectivitatea vehiculelor şi electrificarea acestora.

    În următorii cinci ani este estimată o creştere a dezvoltării de software în sectorul autor, astfel că de la an la an cererea pentru inginerii de software va înregistra o creştere de 6%.

    „Software-ul este fundamental în contextul acestor tendinţe, punând o presiune fără precedent asupra departamentelor lor de cercetare şi dezvoltare. Costul ridicat şi concurenţa pentru talentele din zonele de software, cercetare şi dezvoltare au creat o provocare structurală semnificativă pentru competitivitatea industriei auto din Europa“, mai scriu autorii studiului.

    Producătorii de automobile au început să concureze cu companiile din domeniul hi-tech în ceea ce priveşte lucrătorii cu o înaltă calificare. Europa Centrală şi de Est ar putea acoperi lipsa muncitorilor calificaţi în acest domeniu.

    Numărul celor care s-ar potrivi pe un astfel de post din CEE este undeva între 10-15% mai mic decât numărul celor din Germania. În România, circa 900.000 de persoane care lucrează sau studiază sunt în căutare de job în domenii relevante.

    În ceea ce priveşte infrastructura, Europa Centrală şi de Est are o reţea de aeroporturi uşor accesibile, autostrăzi şi sisteme feroviare relativ moderne şi o infrastructură digitală bine dezvoltată. Iar în privinţa salariilor, costurile salariale cu angajaţii din cercetare şi dezvoltare sunt cu 60% mai mici decât în Europa de Vest.

     „Evoluţia zonei de cercetare şi dezvoltare în Europa Centrală şi de Est va aduce beneficii atât producătorilor auto europeni, cât şi regiunii în ansamblu. Sectorul auto din Europa va fi mai puternic şi mai agil în faţa schimbărilor. În schimb, Europa Centrală şi de Est se va bucura de beneficii semnificative. Un ecosistem mai mare de cercetare şi dezvoltare auto în CEE va sprijini o reţea de talente, va consolida ecosistemul general de cercetare şi dezvoltare şi va face regiunea şi mai atractivă pentru alte sectoare avansate precum utilaje, robotică şi industria aerospaţială“, a declarat Andras Kadocsa, partener la McKinsey & Company şi lider al departamentului care se ocupă de advanced industries la nivelul CEE.

    miruna.diaconu@zf.ro

  • Ciprian Dascălu pleacă de la ING pentru a fi noul economist-şef al BCR

    Banca Comercială Română va avea un nou economist-şef şi director de cercetare, Ciprian Dascălu urmând să preia această funcţie începând cu 15 ianuarie. El îi succede lui Horia Braun-Erdei, numit la 1 noiembrie 2019 Preşedinte Executiv (CEO) al Erste Asset Management Romania.

    În vârstă de 40 de ani, Ciprian Dascălu lucrează în sistemul bancar încă din 2003, acumuland o experienţă consistentă în macro şi micro economie, pieţe financiare şi modele economice, dar şi în statistică, managementul riscului, retail & corporate banking.

    Anterior, Ciprian Dascălu a lucrat timp de mai mulţI ani ca economist şef al ING Bank România.

     

  • Cum reuşeşte o tânără să câştige zeci de mii de euro din vânzarea produsului care nu lipseşte niciodată de pe masa românilor

    Investiţia în Semolina se contorizează pe de o parte în bani – 20.000 de euro, iar pe de altă parte în timp – 2.000 de zile. Banii au mers în amenajarea unui spaţiu adecvat pentru producţia de pâine, cu malaxoare, cuptoare şi instalaţii de frig, în atelierul amenajat în comuna Corbeanca de lângă Bucureşti. Timpul a înghiţit toate eforturile, de la început până astăzi.

    „Este grozav cât de bine se împletesc în proces lucruri învăţate, obiceiuri pe care le-am deprins în facultate. Am studiat fizica, iar înclinaţia mea naturală de a experimenta, măsura, studia felul cum diverse variabile influenţează rezultatul final şi-au găsit locul într-o ocupaţie plină de sens, fabricarea pâinii”, povesteşte Monica Secăreanu.În business, i s-a alăturat între timp soţul – Petronius Secăreanu, dar şi un prieten al lor – Sebastian De Lazzero. Vânzările de pâine Semolina au ajuns anul trecut la 30.000 de euro cu doi angajaţi, iar afacerea a trecut pe profit, faţă de anul anterior când generase pierderi.

    „Atelierul este, practic, a doua mea casă. Este situat chiar în cartierul în care locuiesc. În mare, clienţii mei sunt membrii comunităţii din Corbeanca şi din vecinătăţi. Pe toţi îi cunosc personal şi cred că una dintre trăsăturile definitorii ale acestei afaceri este chiar relaţia apropiată cu ei. Pentru că nu îmi place risipa, lucrez doar la comandă.”

    Astfel, clientul comandă un anume produs, apoi îşi poate ridica pachetul personal la orice oră, dintr-un spaţiu dedicat al atelierului situat tot în comuna Corbeanca şi deschis nonstop. Acest sistem de onorare a comenzilor a fost conceput pentru clienţii care lucrează până târziu şi care nu puteau ajunge la o oră anume pentru a-şi prelua pâinile şi prăjiturile. Comenzile se fac la început de săptămână, iar plata – la sfârşitul lunii, pe baza unei facturi care conţine toate produsele comandate în luna respectivă.

    Pe lângă aceşti clienţi, Monica Secăreanu mai colaborează cu un restaurant şi câteva cafenele din Corbeanca şi din Bucureşti. Unul dintre clienţi este Moşia Corbeanca, un spaţiu dezvoltat de Alexandru Cîndea şi Bogdan-Mihail Doltu, care funcţionează ca restaurant şi loc pentru diferite tipuri de evenimente.
    Din meniul Semolina fac parte 12 feluri de pâini – fiecare cu un nume propriu, majoritatea cu maia sălbatică (o combinaţie de apă şi făină, îngrijită timp de mai multe zile pentru a putea fi apoi folosită în prepararea pâinii), dar şi cornuri dulci şi sărate, fursecuri cu bucăţi de ciocolată, nuci şi fructe uscate, checuri cu fructe sau ciocolată, tarte, cozonac, cheesecake.

    „Într-o lună, am aproximativ 500 de comenzi. În timpul săptămânii, se comandă cel mai des pâinea şi cornurile, pentru pacheţelul copiilor, iar spre final şi pentru weekend – tartele, checurile şi fursecurile”, spune Monica Secăreanu.

    Ingredientele vin în principal de la producători locali. De pildă, făina spelta bio este achiziţionată de la o fermă din judeţul Timiş, iar nucile vin tot din Transilvania. „Ingredientele premium, producţia la comandă în cantităţi mici, documentarea permanentă se regăsesc şi în preţul produselor. De exemplu, o pâine cu maia sălbatică de aproximativ 700 de grame, în care folosesc făină din grâu antic (pâine denumită Antik), costă 16 lei, una cu acelaşi gramaj în care pun nuci şi roşii uscate din belşug (Ronu) este 20 de lei, un cozonac de 900 de grame cu umplutură de cremă de nucă, cacao şi coajă de lămâie confiată costă 55 de lei.”

    Planurile pentru 2019 includ diversificarea portofoliului de produse, atât prin reţete noi, cât şi prin noi tehnici de pregătire a pâinii şi a prăjiturilor. Iar la capitolul inovaţie, Monica Secăreanu are deja experienţă, mai ales că inclusiv numele afacerii, „Semolina – brutăreşte artizanal”, este tot o formă de inovare, verbul „a brutări” fiind inexistent în DEX, dar ilustrativ pentru pasiunea antreprenoarei din Corbeanca.


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Aplicaţia care foloseşte puterea telefonului tău pentru cercetare în domeniul medical

    Descrierea inovaţiei:
    Cei interesaţi pot descărca aplicaţia DreamLab, având apoi posibilitatea de a alege un proiect pe care să îl susţină; de fiecare dată când telefonul este la încărcat şi conectat la internet, va folosi pentru cercetare puterea de procesare nefolosită. Fiecare utilizator poate să aleagă una dintre temele de cercetare disponibile în acest moment pentru care doreşte să contribuie: tumori maligne – descifrarea corelaţiilor genotip-fenotip (Garvan Institute of Medical Research – Australia), medicamente personalizate genetic pentru tratamentul anti-cancer (Imperial College London – Marea Britanie) sau folosirea arhitecturii genomului în elaborarea medicamentelor personalizate pentru pacienţii cu cancer (Istituto Firc di Oncologia Molecolare – Italia). Pe baza testelor realizate de Vodafone, 33 de dispozitive noi vor analiza acelaşi volum de date la fel de rapid ca un nucleu CPU al unui supercomputer intern obişnuit din cadrul unei organizaţii de cercetare. Unui computer personal care ar funcţiona 24 de ore, zi de zi, i-ar trebui 300 de ani pentru a analiza toate informaţiile necesare unui astfel de studiu, pe când 100.000 de telefoane inteligente funcţionând, fiecare, 6 ore pe noapte ar putea să obţină aceleaşi rezultate în trei luni. DreamLab face parte din programul global Connecting for Good al Fundaţiei Vodafone, care promovează utilizarea conectivităţii pentru a provoca o schimbare. DreamLab a fost iniţial dezvoltat de Vodafone Australia, pentru a susţine cercetarea genomică de talie mondială în domeniul oncologiei a Institutului de Cercetare Medicală Garvan. Acum, DreamLab a fost adusă în România de către Fundaţia Vodafone România, care va aduce noi parteneri de cercetare, pentru a fi susţinuţi de utilizatori. Serverul DreamLab este susţinut de AWS, iar aplicaţia a fost construită de echipa de la b2cloud.

    Elementul de noutate:
    Un aspect care încetineşte cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii este accesul limitat de care dispun cercetătorii la supercomputere care să le prelucreze datele complexe. DreamLab le oferă partenerilor de cercetare acces gratuit la un supercomputer virtual dedicat, pentru a accelera cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii. De asemenea, acesta eliberează resurse de calcul interne pentru alte activităţi de cercetare.

    Efectele inovaţiei:
    De la lansare şi până în acest moment, aplicaţia a fost descărcată de peste 16.000 de ori. Utilizatorii din România au contribuit la rezolvarea unui proiect de cercetare a cancerului care a luat premiul Tech for Good la UK Tech Awards.

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii câştigă echivalentul unui concediu şi jumătate

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Cambogia este ţara cu cele mai multe sărbători legale din lume, respectiv 28; urmează Sri Lanka (25), India şi Kazahstan (21). Iată lista ţărilor cu peste 10 sărbători legale pe an:

    28 Cambogia
    25 Sri Lanka
    21 India, Kazahstan
    18 Columbia, Filipine, Trinidad şi Tobago
    17 China, Hong Kong
    16 Thailanda, Turcia, Pakistan
    15 Japonia, Malaezia, Argentina, Lituania, Suedia
    14 Indonezia, Chile, Slovacia
    13 Coreea de Sud, Austria, Belgia, Norvegia, Taiwan, Nepal
    12 Finlanda, Rusia
    11 Singapore, Italia, Danemarca, Franţa, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Republica Cehă, Luxemburg
    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Turcia, cu 16, urmată de Suedia (15) şi Slovacia (14).

    Potrivit Codului Muncii, românii vor avea, în 2020, 15 zile libere – sărbători legale în care nu se lucrează. Patru dintre ele sunt însă în weekend, iar restul de 11 în timpul săptămânii.

    Zilele libere în România în 2020:

    1 ianuarie – Anul Nou – miercuri
    2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou – joi
    24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – vineri
    17 aprilie – Vinerea mare – vineri
    19 aprilie – Paştele Ortodox – duminică
    20 aprilie – A doua zi de Paşte – luni
    1 mai – Ziua Muncii – vineri
    1 iunie – Ziua Copilului – luni
    7 iunie – Rusalii – duminică
    8 iunie – A doua zi de Rusalii – luni
    15 august – Adormirea Maicii Domnului – sâmbătă
    30 noiembrie – Sfântul Andrei – luni
    1 decembrie – Ziua Naţională a României – marţi
    25 decembrie – Crăciunul – vineri
    26 decembrie – A doua zi de Crăciun – sâmbătă