BusinessMagazin

Tag: ccr

  • PSD vrea să atace la CCR amânarea creşterii alocaţiilor copiilor

    „Nu numai de la 1 iulie. Nici de la 1 ianuarie 2022 (nu se măresc alocaţiile copiilor – n.r.), să spunem adevărul. Nu mai încredere, pentru că chiar premierul Cîţu ne-a spus foarte clar că ce spune în campania electorală nu e valabil când ajung la guvernare”, spune Marius Budăi, despre faptul că alocaţiile copiilor nu vor creşte la 1 iulie, aşa cum ar fi trebuit.

    El precizează că luni a propus ca în prima şedinţă a conducerii partidului să fie supusă aprobării atacarea la CCR a deciziei de amânare a creşterii alocaţiilor copiilor.

    Alocaţiile copiilor nu cresc de la 1 iulie, a spus, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban. El a declarat că o primă tranşă, de 20%, va fi la 1 ianuarie 2022.

    Orban a spus, luni, că va fi menţinut angajamentul coaliţiei de a realiza dublarea alocaţiilor conform legii.

    „Am stabilit să crească alocaţiile. Următoarea creştere va fi de la 1 ianuarie 2022, aşa cum este amendamentul la legea de adoptare a ordonanţei care a trecut de Senat şi care este în dezbaterea Camerei Deputaţilor”, a spus preşedintele PNL.

    Întrebat ce se va întâmpla dacă legea care prevede noul calendar va fi atacată la Curtea Constituţională, Orban a spus că s-a discutat această eventualitate.

    „Dacă va fi atacată la Curte, Guvernul trebuie să fie pregătit să dea OUG”.

    Majorarea de la 1 ianuarie 2022 va fi de 20%, aceasta fiind prima tranşă. Următoarele patru tranşe vor fi anunţate ulterior.

  • PSD va sesiza CCR dacă alocaţiile copiilor nu vor fi majorate cu 20%

    „Evident că da (vom sesiza CCR dacă alocaţiile copiilor nu vor fi majorate cu 20% din iulie- n.r.). În mod cert, da. Dar ne-am obişnuit cu declaraţiile lor… Şi Orban a declarat cnd era prim-ministru: < Ştiu că mă obligă legea să cresc pensiile, să dau alocaţiile, dar nu o fac>, ceea ce într-un stat normal pleca acasă”, spune MIhai Tudose.

    El menţionează că PSD va epuiza toate mijloacele legale pentru ca alocaţiile copiilor să fie majorate.

    „Dl. Cîţu spune că şi dacă trece legea în forma asta, el nu o va aplica, că va da ordonanţă şi ova bloca. Ăştia sunt…”, conchide social-democratul.

    Premierul Florin Cîţu a anunţat joi că Guvernul ar putea aproba o ordonanţă de urgenţă pentru a opri majorarea alocaţiilor copiilor în acest an.

    „La începutul anului am discutat despre o singură creştere anul acesta a alocaţiilor. Dacă nu se fac amendamente în Parlament, va trebui să dăm ordonanţă de urgenţă”, a declarat premierul Florin Cîţu.

    Anul trecut, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevedea o dublare a alocaţiilor. Majorarea urma să se facă în cinci etape, iar primele două au fost deja respectate. Celelalte trei erau prevăzute pentru iulie 2021, ianuarie 2022 şi iulie 2022.

    La finalul anului trecut, Senatul a adoptat, cu amendamente, OUG 123/2020 care vizează creşterea etapizată a alocaţiilor de stat pentru copii, ca urmare a reexaminării solicitate de preşedintele Klaus Iohannis. În acest caz, Camera Deputaţilor este for decizional.

  • PSD atacă la CCR numirile directorilor interimari la TVR şi SRR

    ”În raport de conţinutul prevederilor celor două articole care au fost avute în vedere la emiterea avizului Comisiilor de cultură şi, ulterior la adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 31/11.05. 2021, considerăm că se impune constatarea de către Curtea Constituţională a încălcării dispoziţiilor alin. (3) şi (5 ) ale art. 1 din Constituţie. Art. 1 – Constituţia României: <(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. (…) (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, potrivit sesizărilor PSD.

    Social-democraţii acuză că nu au fost respectate prevederile Legii nr. 41/1994.

    „Comisiile de specialitate au întemeiat şi înaintat plenului reunit, în mod greşit, propunerea de numire a directorului general interimar. În urma votului plenului reunit a fost adoptată Hotărârea Parlamentului, care, după cum se poate constata are drept temei art. 21 alin (3) care nu oferă cadrul legal pentru efectuarea numirii în situaţia de faţă. A admite că numirea se poate face în baza art. 21 alin (3) echivalează cu o adăugare la Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, prin crearea unei noi situaţii în care poate fi numit un director general interimar”, se arată în sesizarea PSD.

    Parlamentul a respins marţi rapoartele de activitatea ale TVR şi Radioului Public pe anii 2017, 2018 şi 2019 şi a demis conducerile celor două instituţii.

    De asemenea, Legislativul a validat noile conduceri ale celor două instituţii. Astfel, Ramona Săseanu a fost numită în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Televiziune, iar Liviu Popescu, propus de USR PLUS, a fost numit în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune.

  • Legea prin care evazioniştii scapă de închisoare dacă plătesc prejudiciul, constituţională

    „Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor trei sesizări cu acelaşi obiect formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului) şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”, transmite CCR.

    Modificările aduse legii arată că „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă. În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) şi (1 prim)”.

  • CCR a respins cererea AUR: Orban rămâne preşedintele Camerei Deputaţilor

    „În şedinţa din data de 14 ianuarie 2021, Curtea Constituţională a examinat, în cadrul controlului constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.71/2020 pentru alegerea Preşedintelui Camerei Deputaţilor, obiecţie formulată de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor. În urma deliberărilor, Curtea, cu majoritate de voturi, a respins sesizarea, ca inadmisibilă”, transmite CCR.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie.

    „Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, anunţă Curtea Constituţională.

    AUR considera că hotărârea Camerei Deputaţilor ar fi neconstituţională pentru că preşedintele de şedinţă suspendase lucrările în ziua validării Camerei, astfel că votul dat de către deputaţi ulterior nu ar fi fost dat cu respectarea condiţiilor legale.

  • Reacţia premierului Florin Cîţu după decizia CCR asupra majorării pensiilor

    „România nu şi-a permis anul trecut, nu-şi permite nici în 2021 acest lucru”, spune premierul Florin Cîţu după ce CCR a decis că legea care permite majorarea pensiilor cu 40% este constituţională.

    „România nu şi-a permis anul trecut, nu-şi permite nici în 2021 acest lucru. Dar legea merge în acest moment la promulgare. Preşedintele are două variante – reexaminare în Parlament sau să o promulge”, spune premierul Florin Cîţu cu privire la decizia CCR care a stabilit că legea care permitea creşterea pensiilor cu 40% este constituţională.

    Premierul a reamintit că în 2020 valoarea punctului de pensie a fost majorată cu 14%, ceea ce înseamnă un efort suplimentar anul acesta de nouă miliarde de lei.

    „Eforturile făcute anul trecut au fost foarte mari şi se văd şi anul acesta. Creşterile de anul trecut se susţin şi anul acesta, mai ales având în vedere că inflaţia a scăzut constant din 2019, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a crescut”, adaugă Cîţu.

    Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

  • Turcan, după decizia CCR: Parlamentul se va pronunţa cu ceea ce e de făcut pe viitor

    „În contextul deciziei CCR aşa cum Parlamentul a decis menţinerea punctului de pensie care să aducă o majorare de 40%, la fel Parlamentul, după decizia CCR, în actul legal de punere în acord a legislaţiei cu deciziile CCR se va pronunţa cu ceea ce e de făcut pe viitor. Din punctul nostru de vedere, atunci când vorbim de pensii, cel mai important lucru pe care trebuie să-l garantăm este plata lor, sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai puţin important este să avem şi echitate şi contributivitate. Am decis cu toţii să creem un grup de experţi prin care să răspundem acestei aşteptări a celor 4,9 milioane de pensionari – echitate, contributivitate şi sustenabilitate”, spune Raluca Turcan.

    Ea precizează că, în bugetul trimis Ministerului de Finanţe, se doreşte ca „cel puţin indexarea cu rata inflaţiei să se realizeze la nivelul pensiilor din sistemul public”.

    Întrebată despre impactul financiar, Raluca Turcan a răspuns: „Cifrele pe care noi le avem arată următorul lucru: pe legea 263 impactul este de 93 de miliarde de lei. Dacă nu se întâmplă nimic în sistemul de pensii şi rămânem pe actuala valoare a punctului de pensie. Dacă ar fi să aplicăm legea 127, creată oarecum artificial, din pix, cu valoarea punctului de referinţă, de PSD, efortul bugetar este de 138 de miliarde de lei”.

    Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care prevăd, printre altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

  • CCR: Legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie este constituţională – surse

    Judecătorii CCR au respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nrt.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, obiecţie formulată de Guvernul României.

    „Legea e constituţională. Această lege nu reglementează creşterea pensiilor, ci doar asigurarea fondurilor bugetare”, au precizat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Principala modificare adusă de parlamentari proiectului Guvernului a fost revenirea la majorarea punctului de pensie cu 40%, la propunerea PSD.

    Florin Cîţu, ministru de Finanţe la acea vreme, anunţa că PNL va ataca la CCR legea.

    ”Ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României este act de agresiune la stabilitatea economiei României. Toţi se uiţă şi văd cum o grupare vrea să arunce ţara în aer. Ne vom opune şi le garantăm românilor că nu vom arunca România în aer”, afirma Florin Cîţu.

    Cea mai importantă modificare se referă la abrogarea articolului care prevedea creşterea pensiilor cu doar 14% de la 1 septembrie 2020.

    Comisiile au mai adoptat un amendament, propus tot de PSD, care prevede majorarea sumelor repartizate unităţilor administrativ-teritoriale cu 1 miliard de lei, în timp ce pentru municipiile reşedinţă de judeţ se alocă suplimentar 500 de milioane de lei, urmând să fie repartizaţi în mod egal indiferent de culoarea politică a administraţiei locale.

    Ludovic Orban spunea că bugetul „nu îşi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă” şi a făcut apel la toate partidele politice să nu sprijine în Parlament raportul comisiilor de specialitate privind rectificarea bugetară.

  • CCR dezbate pe 28 ianuarie Legea prin care evazioniştii scapă de închisoare dacă plătesc prejudiciul

    Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a decis joi sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu neconstituţionalitatea proiectului adoptat de Camera Deputaţilor de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii, în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul.

    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a propus Guvernului atacarea la Curtea Constituţională a României a acestei legi. Modificările prevăd posibilitatea înlocuirii pedepsei cu închisoarea pentru cei inculpaţi pentru evaziune fiscală dacă prejudiciul este până la 100.000 de euro şi dacă îl achită integral.

    „Proiectul modificării Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (Pl-x 354/2018) a fost avizat negativ de Guvernul României şi a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecţiunile de neconstituţionalitate şi declarând proiectul neconstituţional în ansamblul său”, scrie într-un comunicat transmis miercuri de Ministerul Justiţiei.

    Modificările aduse legii arată că „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă. În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) şi (1 prim)”.

     

     

  • CCR a stabilit că modificările aduse legii salarizării sunt neconstituţionale

    CCR a admis cu unanimitate de voturi obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituţională, în ansamblul său.

    Pentru pronunţarea acestei soluţii, CCR a reţinut, în esenţă, că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

    „Totodată, întrucât prin acelaşi act normativ sunt angajate cheltuieli suplimentare asupra bugetului de stat, ar fi trebuit, pe de o parte, să se solicite informarea Parlamentului de către Guvern şi, pe de altă parte, să se stabilească sursa de finanţare, în acord cu cerinţele art.111 alin.(1) teza a doua şi, respectiv, ale art.138 alin.(5) din Legea fundamentală”, arată CCR.