BusinessMagazin

Tag: cazare

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

  • Litoral 2021. Cât costă două nopţi de cazare în Mamaia? Preţurile cresc în funcţie de facilităţi

    Preţul pentru două nopţi de cazare în Mamaia, cea mai populară staţiune de pe litoralul românesc, este în medie între 800 şi 1.000 lei pentru doi adulţi, conform site-ului de rezervări booking.com, însă cea mai scumpă cazare pentru două nopţi ajunge chiar şi la 10.000 lei în perioada 23-25 iulie.

    Conform ZF, preţurile cresc în funcţie de facilităţi precum servirea meselor, dar şi în funcţie de clasificarea hotelului. La un hotel de patru stele preţurile pot ajunge şi la 4.500 lei, în hotelul White Tower Mamaia. Însă, cel mai mare preţ în perioada menţionată este de 10.256 lei, pentru două nopţi de cazare într-un apartament dintr-un complex numit Maria Mamaia.

    Multe dintre unităţile de cazare listate pe platforma de rezervări sunt, de fapt, apart-hoteluri, comple¬xuri de apartamente cu servicii care utilizează un sistem de rezervare de tip hotelier. Multe astfel de unităţi de cazare au început să apară în staţiunea de pe litoralul ro¬mâ¬nesc, iar dezvoltatorii au mizat mai mult către acest concept.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A apărut un nou tip de vacanţă pentru români. Care este compania ce o lansează şi de ce spune că oferă călătorii mai ieftine cu până la 40%

    Antreprenorul Alexandru Filip ţinteşte anul acesta o cifră de afaceri de 100.000 de euro cu platforma Pickatrip, marcând un moment în care industria călătoriilor se pregăteşte să demareze din nou.

    Născută din ambiţia de a satisface nevoile pieţei actuale, platforma Pickatrip.ro plănuieşte să fie unul dintre pilonii de susţinere ai revenirii sectorului turistic, abordând, în primul rând, nevoia românilor de a călători din nou, în locaţii sigure.

    În al doilea rând, compania vrea să susţină dorinţa structurilor de cazare de a ieşi în evidenţă într-o piaţă deja competitivă şi, pe deasupra, de a primi rezervări în perioadele mai puţin solicitate.

    Ultimii ani au adus un număr tot mai mare de platforme de promovare a locaţiilor din România, de la case tradiţionale, la conace istorice şi pensiuni moderne, iniţiativele contribuind considerabil la maturizarea turismului românesc şi la dezvoltarea turismului de nişă.

    „Totuşi, noi ne diferenţiem în primul rând prin produs: promovăm şi vindem doar sejururi de la trei nopţi în sus. În al doilea rând, prin tarif: aceste sejururi sunt cu 20%-30%-40% mai ieftine decât pe toate platformele de rezervări existente, chiar şi decât pe Booking.

    Şi nu în ultimul rând: includem în oferta turistică şi numeroase beneficii extra, care pot fi produse din partea casei sub forma unui «welcome pack», reduceri suplimentare la restaurante, agrement şi spa, activităţi gratuite de genul tururilor private sau atelierelor meşteşugăreşti”, spune Alexandru Filip, fondatorul Pickatrip.ro.

    Platforma îşi propune să atingă turismul de business prin oferte gândite alături de parteneri atât pentru oamenii din companii, cât şi pentru antreprenori şi freelanceri, fiind unul dintre motivele pentru care Pickatrip.ro va oferi şi sejururi de luni până vineri. Totodată, compania plănuieşte să dezvolte un produs de tip abonament dedicat corporaţiilor din România.

    Până acum, investiţiile în Pickatript.ro sunt minimale, în condiţiile în care compania şi-a dorit să aibă un produs minim viabil (MVP) şi să testeze mai mult ideea pe piaţă, alegând un proces organic de creştere. Astfel, în funcţie de feedbackul primit şi rezultatele din primele luni de activitate, firma va putea şti unde îşi va propune să ajungă pe termen mediu şi cât va investi în marketing şi dezvoltarea platformei.

    „Gradul oficial de ocupare în toate structurile de cazare din România a fost de doar 34,2% în 2019. Peste anul 2020 propun să sărim fiindcă îl consider oarecum irelevant. Adică nu putem să ne facem calcule bazându-ne pe ce s-a întâmplat anul trecut. Cauza acestui grad redus de ocupare este lipsa unei strategii de promovare a turismului românesc atât către români, cât şi către străini. Misiunea noastră este să contribuim la creşterea acestui indicator, promovând sejururi din ianuarie până în decembrie şi de luni până duminică pentru toate destinaţiile din ţară”, spune antreprenorul.

    Alexandru Filip susţine că proprietarii, administratorii şi managerii de unităţi de cazare trebuie să înţeleagă comportamentul turistului şi faptul că acesta a fost schimbat complet de pandemie. Apetitul românilor pentru călătorii rămâne în continuare în picioare, însă fiecare hotel şi pensiune va trebui să găsească setul potrivit de diferenţiatori şi să se promoveze în mod inteligent, atrăgând atenţia turiştilor şi revenind la rezultatele de dinaintea crizei sanitare. „Mă tem însă că marile hoteluri vor fi nevoite să se reinventeze fiindcă, din punctul meu de vedere, de un turism de business la valorile din 2018-2019 nu cred că vom mai avea parte prea curând. Probabil acesta este segmentul care a fost, este şi va rămâne cel mai puternic afectat pe termen lung.”

    În ceea ce priveşte soluţiile lansate către industria turismului din România, fondatorul Pickatrip.ro crede că vârful piramidei ar trebui ocupat de o autoritate naţională extrem de implicată în promovarea internă şi externă a brandului de ţară prin intermediul unor campanii eficiente de mass-market. Totodată, mijlocul ar trebui să fie ocupat de Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD), al căror rol constă în a face cât mai cunoscute destinaţiile turistice de către publicul român. OMD-urile au fost aprobate prin ordonanţă guvernamentală încă din vara lui 2017. Într-un final, baza este reprezentată de prestatorii din mediul privat, adică de structurile de cazare, restaurantele şi furnizorii de agrement, care ar trebui să se facă vizibili prin propriile lor metode.

    „Momentan simt că piramida e mai degrabă întoarsă cu vârful în jos. Singurii care pot creşte turismul de incoming, adică interesul turiştilor străini pentru România, sunt autorităţile publice centrale. Peste eforturile lor vine apoi aportul agenţiilor de turism şi companiilor aeriene. În prezent există atâtea şi atâtea modalităţi de a te promova eficient, deci nu ducem lipsă de opţiuni. Ducem însă lipsă de viziune şi de resurse umane şi financiare”, a declarat Alexandru Filip pentru BM. Cum era de aşteptat, turismul a fost cel mai afectat sector al economiei, iar volumele din 2019 vor avea nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a a-şi reintra în drepturi. Cel mai probabil, atenţia de anul acesta se va concentra asupra turismului intern şi mai puţin pe călătoriile în afara ţării. Totuşi, 2022 poate veni cu un aflux tot mai mare de turişti străini din Europa şi din ţările dezvoltate. Înainte de criză, Bucureştiul era destinaţia care atrăgea cei mai mulţi turişti străini, însă situaţia a fost schimbată de pandemie, Constanţa şi Braşovul ocupând anul trecut primele două locuri în topul celor mai vizitate zone din ţară. „Dacă nu de anul acesta, de anul viitor cu siguranţă capitala va reveni pe primul loc. Bucureştiul are un potenţial fantastic şi o oportunitate imensă acum de a deveni o destinaţie de city break foarte căutată de publicul străin. Consider că Braşovul va fi pe locul doi, iar Constanţa pe trei.”

    Pasionat de geografie, Alexandru Filip a terminat studiile de licenţă şi master în mediu şi turism, domeniu în care s-a specializat ulterior. În cei 10 ani de antreprenoriat, a iniţiat şi construit proiecte doar în zona de turism, digital şi marketing. În 2013, a fondat Eventur, o agenţie de marketing full-service specializată în turism şi, trei ani mai târziu, a cofondat Bucharest City App, o aplicaţie de timp liber cu 100.000 de utilizatori, vândută anul trecut către gigantul francez Orange. Din 2019, este proprietarul unei case tradiţionale din Delta Dunării, dezvoltată cu ajutorul unei investiţii de 250.000 de euro. În prezent, start-up-ul Pickatript.ro îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 100.000 de euro până la finalul anului, estimând că va obţine 2.500 de abonaţi şi va vinde 20 de vacanţe pe lună, la un tarif mediu de 1.000 de lei pe sejur.

  • Hotelurile „adult only“, noua nişă în turismul local. „Sunt oaze de linişte pentru adulţi, fără agitaţia dată de copii“

    ♦ Resortul Green Village din Delta Dunării a deschis anul acesta o zonă a complexului în care se pot caza doar adulţii, de asemenea Phoenicia Boutique Hotel & Casino din Mamaia se adresează doar adulţilor.

    Conceptul de adult only din industria hotelieră, care permite accesul doar celor peste 18 ani, a început să câştige teren şi în România, iar primele unităţi de cazare care au intrat pe această nişă fie integral, fie doar pentru o parte a com­ple­­xului sunt deja operaţionale.

    „Acest concept a pornit de la feedbackul unora dintre clienţi şi de la experienţele in­ter­naţionale pe care le-am trăit. Având zone distincte, face sens ca unele dintre ele care sunt complet separate să fie fără agitaţia dată de copii. Având în vedere faptul că toate con­strucţiile nostre sunt de lemn şi se pro­pagă sunetul destul de uşor, atunci când sunt copii e multă gălăgie. Am creat o oază de li­niş­te pentru adulţi“, spune Dragoş Anastasiu, pro­prietarul complexului Green Village din Delta Dunării.

    Resortul deţinut de el a deschis anul aces­ta zona Egreta, o parte izolată a com­ple­xului în care se pot caza doar adulţii în 20 de camere. În restul resortului, copiii au acces, astfel că zona destinată tuturor turiştilor este mai mare decât zona pentru adulţi.

    „Faptul că faci un hotel sau o zonă adult only nu are nimic de-a face cu atitudinea faţă de copii, nu înseamnă că o zonă adult only urăşte copiii, este o opţiune de business“, precizează Dragoş Anastasiu.

    Anul 2021 este cel de-al şaptelea an de funcţionare al Green Village 4* Resort de la preluarea sa de către Eurolines Group, fiind şi prima investiţie în hotelărie a grupului condus de omul de afaceri Dragoş Anastasiu.

    Un alt hotel dedicat exclusiv adulţilor este Phoenicia Boutique Hotel & Casino din Mamaia, conform site-ului de rezervări booking.com. Hotelul este parte din grupul Phoenicia, controlat de omul de afaceri Mohammad Murad.

    Phoenicia Boutique Hotel, inaugurat în vara anului 2019, dispune de 39 de apartamente cu vedere spre mare.

    „Este o segmentare, pentru atragerea clienţilor. Unităţile de cazare fac o comunicare pentru toate tipurile de turişti, însă sunt unităţi care fac doar pentru adulţi. Nu cred ca e un trend, e o nişă în care anumite unităţi se specializează pe o nişă de turişti, turismul adresat adulţilor este pentru a nu fi deranjaţi de clientela de familii cu copii. Înaninte nu existau, toţi ne adresam tuturor, acum vor să atragă clienţii cei mai potriviţi pentru ei“, spune Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România.

    El precizează faptul că pe viitor vor mai apărea hoteluri care se vor specializa şi se vor adresa turiştilor potriviţi pentru conceptele respective. Conceptul de adult only există de multă vreme în unităţile de cazare din străinătate, astfel că există diverse resorturi care au un anumit specific, printre care şi adult only, însă există şi resorturi construite astfel încât să se adreseze familiilor şi în special copiilor.

     

  • Cum au reuşit doi români să transforme o casă ridicată în timpul Primului Război Mondial într-o afacere de familie. Conacul e vizitat acum de turişti din toată lumea

    Unele lucruri ajung în pragul pierzaniei doar pentru a renaşte apoi mai înfloritoare ca niciodată. Este şi cazul Casei Măntescu, un conac devenit proiect turistic, aşezat în satul de munte Ruginoasa din judeţul Buzău. Dorinţa nepoatei familiei proprietare, armonizată cu un strop de inspiraţie, au redat conacului viaţa aproape pierdută. Care este povestea?

    Temelia Casei Măntescu a fost pusă în 1914, iar construcţia a fost gata doi ani mai târziu. Responsabil a fost Ion Manta, un tâmplar cunoscut în zona Buzăului. Când casa a fost gata, el a trebuit să răspundă chemării la arme şi să meargă pe front în Primul Război Mondial, numele lui regăsindu-se mai târziu menţionat pe Masoleul Eroilor de la Mărăşeşti. Casa Măntescu, aşa cum şi-a căpătat denumirea, a funcţionat, în anii ’40-’50, ca şcoală primară, iar după ce şi ultimul membru al familiei care a ridicat-o a încetat din viaţă, în 2010, conacul a rămas nelocuit, deteriorându-se substanţial.

    „Ultima mea vizită acolo, în timpul vieţii bunicii, a fost în 2003, înainte să mă relochez în Marea Britanie. Atunci, casa Măntescu arăta încă frumos şi era în stare bună”, îşi aminteşte Ramona Mellor, cea care a preluat frâiele acestui proiect imobiliar. Se întâmpla în 2012, când a revenit în România într-o vizită alături de soţul ei, Paul, şi de fiica lor, Enya Lucia. A constatat că proiectul Casa Măntescu, odată luminos şi nobil, arăta dezolant şi doar amintirile şi câteva elemente aduceau cu conacul de altădată.

    Aşa că s-a mobilizat şi a dat din nou viaţă interioarelor locului, înnobilate cu obiecte de artă manuală tradiţională. Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică. Sursa de inspiraţie a fost timpul petrecut în zona rurală a Angliei, unde Ramona Mellor locuieşte din 2003.

    Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan.

     

    În plus, în vara lui 2012, am mers într-o minivacanţă la una dintre locuinţele rurale restaurate pe care le deţine fundaţia Prinţului Charles, moştenitorul Coroanei britanice, mai precis cea din Valea Zălanului (judeţul Covasna – n. red.). Am considerat că, dacă un prinţ englez poate promova frumuseţea României rurale, cu atât mai mult este o datorie morală pentru noi să promovăm la rândul nostru valorile culturale ale satului, deschizând Conacul Măntescu tuturor celor doritori să se inspire şi să-şi reamintească de traiul de altădată al copilăriei la ţară”, povesteşte Ramona Mellor.

    Măntescu este numele de familiei al învăţătorului Gheorghe Măntescu din satul Ruginoasa, unde se află conacul, fiul lui Ion Manta, ctitorul casei. El şi-a schimbat numele din Manta în Măntescu, deoarece, se spune, erau numeroase familii cu numele Manta în zonă. Aşa că Măntescu a rămas şi numele conacului astăzi. „Efortul (financiar – n. red.) a fost triplu faţă de ce am anticipat, investiţiile ajungând undeva la 60.000 de euro, din care 6.000 de euro – costuri de achiziţie şi juridice, iar 54.000 de euro – costuri de proiect, renovare şi mobilare a interioarelor.

    Dincolo de efortul financiar însă, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.” S-au folosit materiale de construcţii identice cu cele originale, s-au refăcut sobele după cele originale, s-a păstrat şi recondiţionat tâmplăria şi s-a reconstruit acoperişul de şindrilă după o fotografie din 1938. Să renovezi este mult mai dificil decât să construieşti de la zero, a învăţat Ramona Mellor, dar a făcut-o pentru că ştia că va merita efortul.

    „O casă cu personalitate este emblema unei comunităţi şi e o reală bucurie să vedem cât de mult se mândreşte comunitatea cu acest conac restaurat şi câtă bucurie şi inspiraţie oferă locul celor care ne vizitează şi înnoptează la conac.” Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan. În total, circa 200 de oaspeţi ajung să-şi petreacă cel puţin o noapte la conacul de la Ruginoasa. Cei mai mulţi sunt din România, dar nu lipsesc nici vizitatorii din Franţa, Italia, Polonia, Olanda, Germania, Israel, Marea Britanie, Scoţia şi chiar Statele Unite ale Americii sau Canada.

    „Dincolo de efortul financiar, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.”

    Ramona Mellor, proprietar Casa Măntescu

    „Nu turismul în masă este ceea ce vrem să atragem, ci turismul de calitate, pentru oaspeţi căutători de experienţe unice. Am creat un concept de şedere autentică, de muzeu viu, cum nu este posibil într-un muzeu al satului de obicei. Unul în care poţi degusta atmosfera de acum un secol, cu adaosul foarte discret de confort modern.” Conacul se află într-o zonă montană, pe un drum de sat de munte care şerpuieşte până aproape de pădure. Deşi infrastructura nu e remediată complet şi sunt aproximativ 20 de minute de mers cu maşina pe un drum neasfaltat, vizitatorii conacului spun că acesta este, totuşi, un avantaj, pentru că descurajează construirea în zonă, astfel că arealul rămâne nepoluat din punct de vedere arhitectural. „Costul (de cazare – n. red.) reflectă foarte onest ceea ce oferă locul, un muzeu al satului în care poţi să şi dormi. Aici vii să te regăseşti şi să te refaci. Locaţia se închiriază pentru minimum două nopţi şi doar integral, cu capacitate de patru-cinci locuri, adică două camere duble plus o cameră single, totul pentru 350-400 de lei pe noapte”, spune Ramona Mellor.

    Anul trecut, turiştii au fost parcă mai receptivi ca niciodată la proiectul Casei Măntescu, fiind un an imposibil de uitat. Cum spaţiul nu este împărţit decât cu propriul grup, turiştii s-au simţit în siguranţă, mai ales că zona este şi ea puţin populată.

    Cea mai importantă «facilitate» a zonei rămâne experienţa vieţii rurale autentice. Până şi încălzirea este pe bază de lemne, în sobe tradiţionale ca acum un secol, oferind aceeaşi căldură, cu un strop în plus de atmosferă de poveste. „Acest aspect nu a fost modificat fiindcă face parte din amprenta locului, deci este nevoie ca oaspeţii care ne aleg să poată întreţine focul în sobele tradiţionale pe perioada şederii, lucru pe care îl comunicăm în avans, pentru a evita orice neplăceri cu cei care nu ştiu cum să procedeze cu focul pe perioada rece. Acestora le recomandăm locaţia doar în sezonul cald.”

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare. „Biodiversitatea este de o valoare imensă, astfel că poţi lua masa în odaia mare, în timp ce pe geam vezi o veveriţă căţărându-se pe o creangă. Sau poţi să-ţi bei cafeaua în cerdac, ascultând şi privind o pasăre rară ori specii incredibile de fluturi sau flori şi plante medicinale pe care nu le întâlneşti oriunde. Un cerb lopătar sau o căprioară sfioasă pot oricând să-ţi apară fugar în cale dacă ajungi în zonă la ore liniştite din zi”, mai spune Ramona Mellor. Ea vrea să ducă mai departe povestea conacului şi a supravieţuirii lui, aşa că şi-a propus să organizeze evenimente şi workshopuri în care să vorbească despre cum a fost tot traseul până acum, cu speranţa că va inspira şi alţi oameni să prindă curaj pentru a conserva propriile moşteniri de familie. Şi nu doar atât. „Avem în plan să ne extindem cu un alt concept într-o loc superb, satul Peştera din judeţul Braşov, unde vom locui permanent, într-un spaţiu cu o natură magnifică din Parcul Naţional Piatra Craiului.” Atenţia pentru origine şi autenticitate va dicta şi acolo, promite Ramona Mellor, fiind regula de aur după care vrea să-şi construiască proiectele şi mai departe.


    Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică.

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare.

  • Cum au reuşit doi români să transforme o casă ridicată în timpul Primului Război Mondial într-o afacere de familie. Conacul e vizitat acum de turişti din toată lumea

    Unele lucruri ajung în pragul pierzaniei doar pentru a renaşte apoi mai înfloritoare ca niciodată. Este şi cazul Casei Măntescu, un conac devenit proiect turistic, aşezat în satul de munte Ruginoasa din judeţul Buzău. Dorinţa nepoatei familiei proprietare, armonizată cu un strop de inspiraţie, au redat conacului viaţa aproape pierdută. Care este povestea?

    Temelia Casei Măntescu a fost pusă în 1914, iar construcţia a fost gata doi ani mai târziu. Responsabil a fost Ion Manta, un tâmplar cunoscut în zona Buzăului. Când casa a fost gata, el a trebuit să răspundă chemării la arme şi să meargă pe front în Primul Război Mondial, numele lui regăsindu-se mai târziu menţionat pe Masoleul Eroilor de la Mărăşeşti. Casa Măntescu, aşa cum şi-a căpătat denumirea, a funcţionat, în anii ’40-’50, ca şcoală primară, iar după ce şi ultimul membru al familiei care a ridicat-o a încetat din viaţă, în 2010, conacul a rămas nelocuit, deteriorându-se substanţial.

    „Ultima mea vizită acolo, în timpul vieţii bunicii, a fost în 2003, înainte să mă relochez în Marea Britanie. Atunci, casa Măntescu arăta încă frumos şi era în stare bună”, îşi aminteşte Ramona Mellor, cea care a preluat frâiele acestui proiect imobiliar. Se întâmpla în 2012, când a revenit în România într-o vizită alături de soţul ei, Paul, şi de fiica lor, Enya Lucia. A constatat că proiectul Casa Măntescu, odată luminos şi nobil, arăta dezolant şi doar amintirile şi câteva elemente aduceau cu conacul de altădată.

    Aşa că s-a mobilizat şi a dat din nou viaţă interioarelor locului, înnobilate cu obiecte de artă manuală tradiţională. Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică. Sursa de inspiraţie a fost timpul petrecut în zona rurală a Angliei, unde Ramona Mellor locuieşte din 2003.

    Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan.

     

    În plus, în vara lui 2012, am mers într-o minivacanţă la una dintre locuinţele rurale restaurate pe care le deţine fundaţia Prinţului Charles, moştenitorul Coroanei britanice, mai precis cea din Valea Zălanului (judeţul Covasna – n. red.). Am considerat că, dacă un prinţ englez poate promova frumuseţea României rurale, cu atât mai mult este o datorie morală pentru noi să promovăm la rândul nostru valorile culturale ale satului, deschizând Conacul Măntescu tuturor celor doritori să se inspire şi să-şi reamintească de traiul de altădată al copilăriei la ţară”, povesteşte Ramona Mellor.

    Măntescu este numele de familiei al învăţătorului Gheorghe Măntescu din satul Ruginoasa, unde se află conacul, fiul lui Ion Manta, ctitorul casei. El şi-a schimbat numele din Manta în Măntescu, deoarece, se spune, erau numeroase familii cu numele Manta în zonă. Aşa că Măntescu a rămas şi numele conacului astăzi. „Efortul (financiar – n. red.) a fost triplu faţă de ce am anticipat, investiţiile ajungând undeva la 60.000 de euro, din care 6.000 de euro – costuri de achiziţie şi juridice, iar 54.000 de euro – costuri de proiect, renovare şi mobilare a interioarelor.

    Dincolo de efortul financiar însă, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.” S-au folosit materiale de construcţii identice cu cele originale, s-au refăcut sobele după cele originale, s-a păstrat şi recondiţionat tâmplăria şi s-a reconstruit acoperişul de şindrilă după o fotografie din 1938. Să renovezi este mult mai dificil decât să construieşti de la zero, a învăţat Ramona Mellor, dar a făcut-o pentru că ştia că va merita efortul.

    „O casă cu personalitate este emblema unei comunităţi şi e o reală bucurie să vedem cât de mult se mândreşte comunitatea cu acest conac restaurat şi câtă bucurie şi inspiraţie oferă locul celor care ne vizitează şi înnoptează la conac.” Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan. În total, circa 200 de oaspeţi ajung să-şi petreacă cel puţin o noapte la conacul de la Ruginoasa. Cei mai mulţi sunt din România, dar nu lipsesc nici vizitatorii din Franţa, Italia, Polonia, Olanda, Germania, Israel, Marea Britanie, Scoţia şi chiar Statele Unite ale Americii sau Canada.

    „Dincolo de efortul financiar, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.”

    Ramona Mellor, proprietar Casa Măntescu

    „Nu turismul în masă este ceea ce vrem să atragem, ci turismul de calitate, pentru oaspeţi căutători de experienţe unice. Am creat un concept de şedere autentică, de muzeu viu, cum nu este posibil într-un muzeu al satului de obicei. Unul în care poţi degusta atmosfera de acum un secol, cu adaosul foarte discret de confort modern.” Conacul se află într-o zonă montană, pe un drum de sat de munte care şerpuieşte până aproape de pădure. Deşi infrastructura nu e remediată complet şi sunt aproximativ 20 de minute de mers cu maşina pe un drum neasfaltat, vizitatorii conacului spun că acesta este, totuşi, un avantaj, pentru că descurajează construirea în zonă, astfel că arealul rămâne nepoluat din punct de vedere arhitectural. „Costul (de cazare – n. red.) reflectă foarte onest ceea ce oferă locul, un muzeu al satului în care poţi să şi dormi. Aici vii să te regăseşti şi să te refaci. Locaţia se închiriază pentru minimum două nopţi şi doar integral, cu capacitate de patru-cinci locuri, adică două camere duble plus o cameră single, totul pentru 350-400 de lei pe noapte”, spune Ramona Mellor.

    Anul trecut, turiştii au fost parcă mai receptivi ca niciodată la proiectul Casei Măntescu, fiind un an imposibil de uitat. Cum spaţiul nu este împărţit decât cu propriul grup, turiştii s-au simţit în siguranţă, mai ales că zona este şi ea puţin populată.

    Cea mai importantă «facilitate» a zonei rămâne experienţa vieţii rurale autentice. Până şi încălzirea este pe bază de lemne, în sobe tradiţionale ca acum un secol, oferind aceeaşi căldură, cu un strop în plus de atmosferă de poveste. „Acest aspect nu a fost modificat fiindcă face parte din amprenta locului, deci este nevoie ca oaspeţii care ne aleg să poată întreţine focul în sobele tradiţionale pe perioada şederii, lucru pe care îl comunicăm în avans, pentru a evita orice neplăceri cu cei care nu ştiu cum să procedeze cu focul pe perioada rece. Acestora le recomandăm locaţia doar în sezonul cald.”

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare. „Biodiversitatea este de o valoare imensă, astfel că poţi lua masa în odaia mare, în timp ce pe geam vezi o veveriţă căţărându-se pe o creangă. Sau poţi să-ţi bei cafeaua în cerdac, ascultând şi privind o pasăre rară ori specii incredibile de fluturi sau flori şi plante medicinale pe care nu le întâlneşti oriunde. Un cerb lopătar sau o căprioară sfioasă pot oricând să-ţi apară fugar în cale dacă ajungi în zonă la ore liniştite din zi”, mai spune Ramona Mellor. Ea vrea să ducă mai departe povestea conacului şi a supravieţuirii lui, aşa că şi-a propus să organizeze evenimente şi workshopuri în care să vorbească despre cum a fost tot traseul până acum, cu speranţa că va inspira şi alţi oameni să prindă curaj pentru a conserva propriile moşteniri de familie. Şi nu doar atât. „Avem în plan să ne extindem cu un alt concept într-o loc superb, satul Peştera din judeţul Braşov, unde vom locui permanent, într-un spaţiu cu o natură magnifică din Parcul Naţional Piatra Craiului.” Atenţia pentru origine şi autenticitate va dicta şi acolo, promite Ramona Mellor, fiind regula de aur după care vrea să-şi construiască proiectele şi mai departe.


    Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică.

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare.

  • 10 destinaţii pentru primăvara asta. Astăzi, „Pensiunea din livadă”

    Toate proiectele încep de la un vis. Aşa şi-au spus Cristina şi Iulian Ivan când au ales să nu mai lase visul să fie unul neîmplinit. Îşi doreau să aibă o căsuţă în livada din comuna Pârscov, judeţul Buzău, pe care o aveau de aproximativ opt ani. Şi au pus totul la bătaie – bani, energie, muncă – până când visul a prins contur în realitate. El se numeşte azi – cum altfel? – Pensiunea din livadă.

    A fost nevoie de puţin ajutor şi de un imbold care să le dea curaj să vadă cu ochii minţii ceea ce avea să devină dorinţa lor. „Un consultant s-a oferit să ne ajute să accesăm fonduri europene pentru a face o pensiune şi ne-a surâs ideea, pentru că la acel moment aveam şi o minifermă de animale şi reuşeam cu greu să găsim clienţi pentru produsele noastre”, povestesc Cristina Ivan şi soţul ei, Iulian.

    Ea are 43 de ani, iar el – 40. Au plecat la drum fără vreun fel de experienţă în industria HoReCa. Ea avea o afacere care se ocupa cu comerţul de materiale de construcţii, iar soţul ei venea din domeniul vânzărilor. Au construit aşadar nu doar un proiect imobiliar, ci şi o relaţie de familie, nefiind căsătoriţi la momentul începerii lucrărilor de construcţie. La final, ambele „proiecte” s-au dovedit a fi reuşite.

    „Recunosc că nu am pus toate acestea în balanţă la momentul la care ne-am decis să construim o pensiune, pentru că, poate, dacă stăteam şi făceam toate analizele de început de business, nu ne-am fi apucat niciodată de treabă. Prin urmare, am depus proiectul la AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – n. red.) în 2014, iar în iunie 2015 începeam construcţia, pentru ca, la sfârşitul lui noiembrie 2015, să o terminăm.”

    Bilanţul ajunsese la un moment dat la 350.000 de euro investiţie. Pensiunea din livadă are în total cinci camere, iar pentru o noapte de cazare, turiştii plătesc 240 de lei pe cameră, durata minimă pentru o rezervare fiind de două nopţi. Acum însă doar turismul de weekend este o opţiune, pentru că timpul nu le-ar permite celor doi antreprenori să cazeze turişti şi în timpul săptămânii. Speră însă că vor putea schimba puţin strategia anul acesta.

    Cum pensiunea vine cu o atmosferă de familie la pachet şi amplasarea ei este mai degrabă una intimă, se adresează doar grupurilor şi, astfel, se închiriază integral. Au gândit-o aşa antreprenorii din spate, împreună cu arhitecţii de la Metropolitan Architecture Studio, care au venit cu o viziune proaspătă şi cu un vibe tineresc, spun Cristina şi Iulian.

    Ideile arhitecţilor au venit ca o mănuşă peste imaginaţia proprietarilor, la fel cum şi găsirea locului a fost o alegere potrivită la momentul potrivit. „Ştiţi cum se spune că de fapt locul te găseşte pe tine, şi nu tu pe el. Pur şi simplu am căutat în ziar teren de vânzare, am venit la locaţie şi m-am îndrăgostit. Aici este locul unde uit de toate, mă încarc cu energie pozitivă şi de unde nu aş mai pleca în veci, iar din spusele turiştilor şi ei simt acelaşi lucru când ne vizitează.”

    Cristina Ivan, proprietar Pensiunea din livadă: „Senzaţia care se creează la noi este aceeaşi ca atunci când mergi în vizită la nişte prieteni buni, pe care nu i-ai văzut de mult timp. Faptul că oamenii revin, chiar şi de patru-cinci ori într-un an, mie îmi spune că facem lucrurile aşa cum trebuie.”

    Până acum, Pensiunea din livadă a funcţionat mai mult prin recomandări, nu prin promovarea pe platformele de profil, astfel că turiştii au fost majoritar români. Nu au lipsit totuşi nici străinii, în căsuţa familiei Ivan din Pârscov ajungând să se cazeze şi olandezi, germani sau francezi. Indiferent de naţionalitate însă, toţi oaspeţii au parte de aceleaşi răsfăţuri: mâncare gătită pe loc, de multe ori chiar în compania turiştilor, la poveşti, foc cu lemne trosnind în şemineu iarna, băi răcoritoare în piscină vara, admirat de căprioare pe fereastră dimineaţa.

    „Senzaţia care se creează la noi este aceeaşi ca atunci când mergi în vizită la nişte prieteni buni, pe care nu i-ai văzut de mult timp. Faptul că oamenii revin, chiar şi de patru-cinci ori într-un an, mie îmi spune că facem lucrurile aşa cum trebuie. Cu o parte dintre aceştia am stabilit prietenii atât de frumoase!” Pensiunea şi-a găsit locul în mijlocul unei livezi de meri, una cu destul de mulţi ani în spate, de dinainte de 1990, dar pe care familia Ivan vrea s-o întinerească, pentru a fi şi ea în ton cu pensiunea şi cu cei care îi calcă pragul. Şi nu e singura investiţie bugetată.

    „Anul acesta ne propunem nişte investiţii masive în zona de agrement. Va depinde totul şi de cum va decurge situaţia legată de Covid-19, dar şi de schemele de ajutor de la stat în domeniul HoReCa sau de cât de repede vor apărea ghidurile pe fonduri europene pe măsurile care impactează HoReCa. Tot ce pot să spun este că suntem foarte hotărâţi să acoperim cât mai mult din nevoile clienţilor de relaxare.

    Nu ne gândim să facem o altă pensiune în altă parte. În schimb, ne dorim să începem un proiect mai amplu pe zona de camping/glamping. Nu vom dezvălui nimic din ceea ce ne-am propus pe zona asta acum. Tot ce ştiu este că o să vă placă”, promite Cristina Ivan. Anul 2020 nu a fost prea uşor pentru cei doi proprietari ai pensiunii, la fel cum nu a fost simplu pentru nimeni din industria ospitalităţii şi a turismului. Familia Ivan a trebuit să pună punct (şi virgulă) investiţiilor pe care le avea planificate, neavând niciun fel de predictibilitate.

    Totuşi, cei doi nu spun că a fost un an „greu”, ci mai degrabă în linie cu cei precedenţi. Avantajul a fost că locuri ca al lor au fost căutate cu precădere în 2020, când oamenii şi-au dorit mai degrabă pensiuni cu camere puţine, intime, care să le ofere atât siguranţă, cât şi libertatea de a se bucura de natură. „Aşa că, una peste alta, noi nu am simţit (criza cauzată de pandemie – n. red.) chiar în plin cum au simţit-o hotelurile sau pensiunile cu capacitate de cazare mai mare.”

    Turiştii de la Pensiunea din livadă au şi oportunitatea de a găsi atracţii în zonă, pe care le descoperă de multe ori chiar acompaniaţi de familia Ivan. Împreună pleacă în expediţii cu căţeii, cu sandwichurile la pachet în rucsacuri şi ajung până la trovanţi (Babele de la Ulmet) – un soi de pietre considerate pe vremuri magice, la vestigiile rupestre de la Bozioru, la Vulcanii Noroioşi, la Lacul Mocearu. Sau, alteori, când vremea e numai bună pentru asta, se dau cu săniuţa pe Masivul Ivăneţu ori vizitează Tabăra de sculptură. „De fiecare dată facem altceva, ideile vin spontan, nu e nimic prestabilit. Sunt situaţii când turiştii au chef să exploreze, sunt situaţii când vor să se bucure de familie, să se joace cu copiii sau doar să citească. Sunt momente când sar în trambulină cu copiii pe o ploaie torenţială.”

    Pentru că, până la urmă, câteva zile de relaxare n-au omorât niciodată pe nimeni. Ba dimpotrivă.

  • Hotelierii din România anunţă îmbunătăţiri în unităţile de cazare. Cum evoluează preţurile în pandemie

    Platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro a realizat recent un studiu în rândul partenerilor, adresându-le acestora o serie de întrebări cu privire la perioada pandemiei, precum şi la perspectivele şi aşteptările pentru perioada următoare, care în alţi ani era una cu grad de ocupare 100% pentru majoritatea hotelierilor.

    Peste jumătate dintre hotelierii din România au investit în renovări în ultimul an

    Conform unui studiu realizat de platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro în rândul partenerilor săi, 79% dintre hotelierii prezenţi pe platformă au profitat de perioada mai puţin aglomerată din ultimul an pentru a aduce îmbunătăţirii proprietăţilor pe care le administrează şi a întâmpina turiştii în cel mai bun mod posibil. Astfel, 56% au investit în renovarea camerelor, 17% au renovat bucătăria, iar 6% dintre respondeţi au îmbogăţit gama de facilităţi de care dispune unitatea de cazare, incluzând servicii noi precum SPA, ciubăr sau masaje. În acelaşi timp, încă de anul trecut s-au ridicat standardele de curăţenie şi igienă în camere, în spiritul noilor reglementări de pandemie, dat fiind că, pe lângă preţ, confort şi poziţionare, studiile anterioare au indicat şi că turiştii români aleg cazarea şi în funcţie de măsurile anti-COVID-19 implementate în locaţie.

    51% dintre hotelieri susţin că nu au mărit preţurile practicate anterior, iar 19% chiar au declarat că tarifele lor sunt cu 5-10% mai mici decât în sezoanele trecute. Există, însă, şi hotelieri care au decis să majoreze preţurile cu 5-10% (21% dintre respondenţi), iar un procent de 4% au declarat că anul acesta românii trebuie să plătească minim 10% în plus pentru sejururile în locaţiile lor. Totodată, 31% dintre hotelieri susţin că vor veni cu reduceri de preţ anul acesta, îndeosebi sub forma unor oferte speciale şi sezoniere şi 25% vor să îşi îmbunătăţească sistemul de rezervări, implementând rezervările în timp real, care îi ajută să evite situaţiile neplăcute precum overbooking-ul.

    „Sperăm că suntem la finalul acestei perioade extrem de furtunoase pentru industria hotelieră din România. Scopul nostru, încă de la debutul pandemiei, a fost să rămânem aproape de partenerii noştri hotelieri, oferindu-le atât un canal de vânzare, cât şi know how şi consultanţă pentru strategia de business din această perioadă. Astfel, am implementat împreuna cu ei rezervările în timp real, un sistem ce îi va ajuta să îşi crească numărul rezervărilor online şi am dublat numărul proprietăţilor care nu percep avans sau care oferă anulare gratuită cu până la 7 zile înainte de sosire” a declarat Timea Ambrus, Operations Manager Travelminit.ro

    Pe de altă parte, un număr semnificativ de hotelieri (45% dintre partenerii Travelminit.ro) au decis să îşi ajusteze politicile de anulare şi rezervare, care anterior erau mai puţin prietenoase. Astfel, în noul context, românii vor putea profita de rezervări flexibile fără avans sau chiar cu anulare gratuită, ceea ce uşurează povara financiară pe care şi-o asumau turiştii care doreau să călătorească, dar nu îndrăzneau să facă rezervări de teamă că nu le-ar putea onora şi ar pierde banii.

    Rezervările last-minute, tot mai populare în rândul turiştilor români. Peste 65% dintre sejururi sunt de 1-2 nopţi
    Pandemia a schimbat în mod sesizabil comportamentul turiştilor români, iar dacă în anii anteriori aceştia îşi rezervau din timp vacanţele de Paşte, de 1 Mai sau pe cele estivale, anul acesta peste 50% dintre rezervările pentru perioada următoare fiind de genul “last-minute”, efectuate cu 3-14 zile înainte de check-in. Vacanţele celor ce aleg sejururi în România sunt preponderent de scurtă durată, 66% dintre rezervări fiind de 1-2 nopţi, 30% de 3-5 nopţi, iar restul de doar 4% de peste 5 nopţi.

    Deşi există această tendinţă evidentă a rezervărilor efectuate cu doar câteva zile de sejurul propriu-zis, 23% dintre hotelieri au primit primele rezervări pentru perioada Paştelui, iar 19% confirmă că unitatea este complet ocupată pentru Paştele de anul acesta. De asemenea, 37% dintre respondenţi confirmă că au înregistrat deja şi primele rezervări pentru vară.

  • Hotelierii din România anunţă îmbunătăţiri în unităţile de cazare. Cum evoluează preţurile în pandemie

    Platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro a realizat recent un studiu în rândul partenerilor, adresându-le acestora o serie de întrebări cu privire la perioada pandemiei, precum şi la perspectivele şi aşteptările pentru perioada următoare, care în alţi ani era una cu grad de ocupare 100% pentru majoritatea hotelierilor.

    Peste jumătate dintre hotelierii din România au investit în renovări în ultimul an

    Conform unui studiu realizat de platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro în rândul partenerilor săi, 79% dintre hotelierii prezenţi pe platformă au profitat de perioada mai puţin aglomerată din ultimul an pentru a aduce îmbunătăţirii proprietăţilor pe care le administrează şi a întâmpina turiştii în cel mai bun mod posibil. Astfel, 56% au investit în renovarea camerelor, 17% au renovat bucătăria, iar 6% dintre respondeţi au îmbogăţit gama de facilităţi de care dispune unitatea de cazare, incluzând servicii noi precum SPA, ciubăr sau masaje. În acelaşi timp, încă de anul trecut s-au ridicat standardele de curăţenie şi igienă în camere, în spiritul noilor reglementări de pandemie, dat fiind că, pe lângă preţ, confort şi poziţionare, studiile anterioare au indicat şi că turiştii români aleg cazarea şi în funcţie de măsurile anti-COVID-19 implementate în locaţie.

    51% dintre hotelieri susţin că nu au mărit preţurile practicate anterior, iar 19% chiar au declarat că tarifele lor sunt cu 5-10% mai mici decât în sezoanele trecute. Există, însă, şi hotelieri care au decis să majoreze preţurile cu 5-10% (21% dintre respondenţi), iar un procent de 4% au declarat că anul acesta românii trebuie să plătească minim 10% în plus pentru sejururile în locaţiile lor. Totodată, 31% dintre hotelieri susţin că vor veni cu reduceri de preţ anul acesta, îndeosebi sub forma unor oferte speciale şi sezoniere şi 25% vor să îşi îmbunătăţească sistemul de rezervări, implementând rezervările în timp real, care îi ajută să evite situaţiile neplăcute precum overbooking-ul.

    „Sperăm că suntem la finalul acestei perioade extrem de furtunoase pentru industria hotelieră din România. Scopul nostru, încă de la debutul pandemiei, a fost să rămânem aproape de partenerii noştri hotelieri, oferindu-le atât un canal de vânzare, cât şi know how şi consultanţă pentru strategia de business din această perioadă. Astfel, am implementat împreuna cu ei rezervările în timp real, un sistem ce îi va ajuta să îşi crească numărul rezervărilor online şi am dublat numărul proprietăţilor care nu percep avans sau care oferă anulare gratuită cu până la 7 zile înainte de sosire” a declarat Timea Ambrus, Operations Manager Travelminit.ro

    Pe de altă parte, un număr semnificativ de hotelieri (45% dintre partenerii Travelminit.ro) au decis să îşi ajusteze politicile de anulare şi rezervare, care anterior erau mai puţin prietenoase. Astfel, în noul context, românii vor putea profita de rezervări flexibile fără avans sau chiar cu anulare gratuită, ceea ce uşurează povara financiară pe care şi-o asumau turiştii care doreau să călătorească, dar nu îndrăzneau să facă rezervări de teamă că nu le-ar putea onora şi ar pierde banii.

    Rezervările last-minute, tot mai populare în rândul turiştilor români. Peste 65% dintre sejururi sunt de 1-2 nopţi
    Pandemia a schimbat în mod sesizabil comportamentul turiştilor români, iar dacă în anii anteriori aceştia îşi rezervau din timp vacanţele de Paşte, de 1 Mai sau pe cele estivale, anul acesta peste 50% dintre rezervările pentru perioada următoare fiind de genul “last-minute”, efectuate cu 3-14 zile înainte de check-in. Vacanţele celor ce aleg sejururi în România sunt preponderent de scurtă durată, 66% dintre rezervări fiind de 1-2 nopţi, 30% de 3-5 nopţi, iar restul de doar 4% de peste 5 nopţi.

    Deşi există această tendinţă evidentă a rezervărilor efectuate cu doar câteva zile de sejurul propriu-zis, 23% dintre hotelieri au primit primele rezervări pentru perioada Paştelui, iar 19% confirmă că unitatea este complet ocupată pentru Paştele de anul acesta. De asemenea, 37% dintre respondenţi confirmă că au înregistrat deja şi primele rezervări pentru vară.

  • Povestea tristă a staţiunii româneşti care a fost cândva perla turismului european şi care acum a ajuns într-o situaţie îngrozitoare. Cine sunt oamenii care vor să o readucă la viaţă

    Ape minerale cu efecte terapeutice, zeci de unităţi de cazare – mare parte nefuncţionale – şi o istorie bogată în spate. Este ceea ce a rămas dintr-o staţiune care ar fi putut aduce de zeci de ori mai mulţi turişti străini decât o face în prezent. Ar fi putut. Timpul n-a avut însă răbdare şi a măcinat, puţin câte puţin, staţiunea Băile Herculane, până aproape de pierzanie. Dar nu-i totul pierdut, şi-au spus curajoşii care au găsit oportunităţi de dezvoltare, aşa că, de ceva timp, locul a început să renască din propria cenuşă. Încet, dar sigur.

    În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.

    Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.

    Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.

    „Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.

    În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.

    Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.

    Pionierii

    Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.

    „Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.

    Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.

    Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.

    „În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.

    Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.

    Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.

    Mânaţi de inconştienţă

    La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.

    Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.

    Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.

    De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
    Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor.