Tag: capitalizare

  • Apple devine prima companie americană care atinge o capitalizare de 2.000 de miliarde de dolari

    Capitalizarea companiei Apple a ajuns miercuri la 2.000 de miliarde de dolari, dublându-şi valoarea în doar doi ani, şi devine astfel prima firmă americană care atinge un astfel prag, notează CNBC.

    Apple a ajuns la o capitalizare de un trilion de dolari pe 2 august 2018, iar analiştii de pe Wall Street se aşteptau ca gigantul fondat de Steve Jobs şi Steve Wozniak să fie prima companie care depăşeşte pragul de două trilioane de dolari. Pe 31 iulie, Apple a depăşit gigantul petrolier Saudi Armaco şi a devenit cea mai valoroasă companie publică a planetei.

    Acţiunile Apple au crescut cu 59,24% de la începutul anului până acum şi cu 122,3% în ultimele 12 luni. Între lunile aprilie şi iunie, compania a înregistrat venituri de 26 de miliarde de dolari, cu 4 miliarde peste estimările analiştilor, iar profitul operaţional a crescut în perioada mai-iunie cu 13% până la 13,1 miliarde de dolari.

    În plus, vânzările din prima jumătate a anului au crescut cu 6% până la 118 miliarde de dolari în ciuda faptului că Apple a fost nevoit să închidă majoritatea magazinelor la nivel global pe măsură ce numărul de infecţii cu coronavirus a continuat să crească.

  • Un nou focar de coronavirus la o companie mare din România

    Autorităţile au identificat un focar de COVID-19 la societatea Emailul Mediaş, unde patru persoane au fost confirmate cu SARS-CoV-2 şi 24 au fost trimise în izolare la domiciliu, anunţă Prefectura Sibiu. 

    Potrivit Andreei Ştefan, purtător de cuvânt al Prefecturii Sibiu, la societatea producătoare de vase emailate din judeţul Sibiu, respectiv Emailul Mediaş, au fost identificate, marţi, patru persoane pozitive în urma testării pentru SARS CoV-2. „Astăzi (marţi – n. red.) a fost identificat un focar de infecţie. În ceea ce priveşte măsurile luate, societatea a fost contractată pentru a dispune măsurile necesare pentru limitarea extinderii infecţiei. Aceasta a efectuat dezinfecţia spaţiului de lucru”, a spus Andreea ştefan.

    De asemenea, pentru 24 de persoane, contacţi de serviciu ai persoanelor confirmate, li s-a recomandat să stea în autoizolare şi să îşi monitorizeze starea de sănătate prin medicul de familie, iar în cazul în care prezintă simptome să sune la 112 pentru a fi transportaţi la spital pentru investigaţii şi tratament specific. 

    Emailul Mediaş este una dintre cele mai vechi firme din ţară care se ocupă de producerea vaselor emailate, aceasta funcţionând din 1921.

    Compania este listată la bursa de la Bucureşti şi are 34 mil. lei capitalizare. SIF Transilvania are o deţinere de 29%. Tot marţi, au fost diagnosticaţi cu noul coronavirus şi doi asistenţi medicali de la Ambulanţa Mediaş. Mediafax

  • Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, a devenit al cincilea cel mai bogat om al planetei

    Averea lui Elon Musk, a crescut cu 5 miliarde de dolari după ce acţiunile Tesla au ajuns luni, 20 iulie la 1.500 de dolari. Astfel, fondatorul companiei a devenit al cincilea cel mai bogat om din lume, cu o avere netă estimată la 74,2 miliarde de dolari, conform New York Post.

    Săptămânile trecute, Musk ocupa locul 20 în clasamentul global al miliardarilor. Potrivit Forbes, Musk se află în prezent doar în spatele CEO-ului Facebook Mark Zuckerberg, fondatului Microsoft Bill Gates, preşedintelui gigantului LVMH Bernard Arnault şi şefului Amazon Jeff Bezos.

    Acţiunile Tesla au crescut cu 9,5%, ajungând astfel la 1.643 de dolari la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de luni. Anul trecut, acţiunile Tesla se situau în jurul sumei de 230 de dolari.

    Capitalizarea companiei a ajuns la 305,6 miliarde de dolari, cu 100 de miliarde mai mult decât Toyota – al doilea cel mai mare producător auto după capitalizare.

    Cu toate acestea, titlul de lider în clasamentul miliardarilor pare să rămână pentru o vreme în dreptul lui Jeff Bezos, a cărui avere netă a crescut luni cu 12,9 miliarde de dolari, ajungând astfel la 188,9 miliarde de dolari.

     

  • „Este lumea lui Tesla şi toată lumea plăteşte chirie”: Compania lui Elon Musk a raportat rezultate cu mult peste estimările analiştilor, reuşind să înregistreze creşteri de 183% doar în ultimul an

    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla au crescut cu 183% în ultimul an, reuşind să înregistreze o creştere de 80% doar în ultimele trei luni, potrivit Yahoo Finance Premium Data.

    Rezultatele vin într-un moment în care afacerile companiei în China, prima piaţă auto din lume, încep să arate tot mai bine, iar producţia începe îşi revină la normal în interiorul fabricii principale din Fremont, California.

    „Este lumea lui Tesla şi toată lumea plăteşte chirie”, spune Dan Ives, analist în cadrul firmei de investiţii Wedbush Securities.

    Miercuri, 1 iulie, Tesla a depăşit Toyota şi a devenit cel mai valoros producător auto din lume cu o capitalizare de 205 miliarde de dolari, preţul unei acţiuni ajungând astfel la 1.100 de dolari. Compania a produs 90.650 de maşini în al doilea trimestru al anului, depăşind estimările analiştilor de pe Wall Street de 72.000 de vehicule. După anunţ, acţiunile au crescut cu 9%.

    „Dacă te uiţi peste cifre, ai putea să îţi faci o idee despre felul în care va arăta viitorul. Cred că vor reuşi să ajungă la un milion de vehicule în următorii doi-trei ani”, a adăugat Ives.

    „Însă China reprezintă cea mai importantă mişcare. Piaţa chineză valorează, în opinia noastră, 300-400 de dolari în plus per acţiune.”

     

  • Tesla depăşeşte Toyota şi devine cel mai valoros producător auto din lume: Preţul acţiunilor a crescut de cinci ori în ultimele 12 luni, ducând capitalizarea companiei la 205 miliarde de dolari

    Tesla a devenit cel mai valoros producător auto din lume în săptămâna care marchează aniversarea a 10 ani de la listarea pe bursa din New York, potrivit Financial Times.

    Acţiunile producătorului de maşini electrice au crescut de cinci ori în ultimele 12 luni, de la 230 de dolari anul trecut la 1.100 în prezent, ducând capitalizarea companiei la 205 miliarde de dolari. Un angajat Tesla a comparat noua performanţă cu momentul în care Amazon a depăşit Wal-Mart în 2015.

    Toyota, a doua cea mai mare companie auto din lume, valora miercuri, 1 iulie, aproximativ 200 de miliarde de dolari după o scădere a acţiunilor în valoare de 1,5%.

    Ascensiunea companiei lui Elon Musk reprezintă o surpriză pentru mulţi analişti din domeniu, de vreme ce producătorul a înregistrat profituri extrem de mici, producând anul acesta doar 500.000 de vehicule.

    În timp ce acţiunile producătorului de maşini electrice au crescut de trei ori anul acesta, valoarile companiilor cu tradiţie au scăzut masiv din cauza pandemiei de COVID-19. În mai, Toyota anunţa că profiturile pot înregistra un declin de 80% până la sfârşitul lui 2020 şi, per total, vânzările de autovehicule la nivel global pot scădea cu 15% în urma crizei generate de coronavirus.

     

  • Cine sunt oamenii care au preluat controlul Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România: 65% din acţiuni sunt controlate direct şi indirect de către români

    ♦ Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România în funcţie de valoarea activelor gestionate, adică circa 87 mld. lei la final de 2019 ♦ La bursa de la Bucureşti, instituţia de credit are o capitalizare de aproximativ 10 mld. lei ♦ Recent, fondurile de pensii ale NN au raportat o deţinere de 10% ♦ BERD are 8,6% din bancă.

    Un procent de 65% din ca­pitalul social al Băn­cii Transilvania (sim­bol bursier TLV) este deţinut de investitori români, precum investitori de retail, SIF-uri, fonduri de pensii private, arată datele din raportul consiliului de administraţie al băncii aferent anului 2019.

    Spre comparaţie, în 2018, ponderea deţinută de investitori români (retail plus instituţionali) la banca de la Cluj era de 59%, ceea ce înseamnă că pe par­cursul anului 2019 investitori români au cumpărat acţiuni TLV, iar cei străini au vân­dut. Astfel, pon­de­rea pe care o deţin in­ves­titorii străini la cea mai mare bancă din România s-a dimi­nuat de la 32,4% la 26,8%, arată datele ZF.

    Banca Europeană de Recon­struc­ţie şi Dez­vol­tare (BERD), cel mai mare in­ves­titor instituţional în economia românească, are o deţinere de 8,6% din Banca Transil­vania, arată datele din ra­portul consiliului de administraţie. Deţinerea BERD la banca de la Cluj a rămas ne­modificată pe parcursul anului 2019.

    Banca Transil­va­nia este cea mai ma­re bancă din România în funcţie de va­loarea acti­velor gestionate, adică circa 87 mld. lei la final de 2019. La Bursa de la Bucu­reşti, instituţia de cre­dit are o capita­lizare de aproximativ 10 mld. lei.

    Săptămâna trecută fondurile de pen­sii ale NN au raportat o deţinere de 10% din Banca Transilvania, echi­valentul unei investiţii de circa 1 mld. lei, arată calculele realizate de ZF pe baza informaţiilor publicate la bursă.

    Banca Transilvania şi-a bugetat pentru anul 2020 un profit net de 514 mil. lei şi venituri totale de 3,4 mld. lei, se arată în bugetul supus votului acţionarilor la finele lunii aprilie.

    „Lipsa predictibilităţii în ceea ce priveşte răspândirea COVID-19 şi impactul său general nu ne afectează fo­cu­sul, şi anume continuarea ser­vi­sării clienţilor băncii în condiţii opti­me. Stabilitatea financiară a Băncii Transil­vania, împreună cu sistemele noastre electronice dezvoltate sunt pilonii pe care ne sprijinim în aceste momente de incertitudine şi agitaţie“, se arată în raportul consiliului de administraţie al băncii, care include şi bugetul pentru 2020.


     

  • Partea murdară a energiei curate

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

    În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

    Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.  

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.

    Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.

    „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.

    Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.

    „Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.

    „România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.


    Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
    Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. 

  • Magnitudinea crizei globale a coronavirusului a şters în primele luni ale lui 2020 o treime (70 mld. dolari) din capitalizarea celor mai mari 20 de linii aeriene listate

    ♦ Ca urmare a scăderilor, transportatorii de top listaţi şi-au schimbat locurile în clasament.

    Cele mai mari 20 de companii aeriene listate la bursă au pierdut de la începutul anului aproape o treime din valoarea bursieră, în contextul în care capitalizarea acestora a scăzut cu 70 de miliarde de dolari ca urmare a implicaţiilor aduse de răspândirea corona­virusului în toate economiile mari, scrie Reuters.

    Sectorul liniilor aeriene a fost cel mai tare lovit de izbucnirea epidemiei cu noul virus, cererea în scădere de bilete şi Italia în blocaj forţând transportatorii să anuleze din rute şi să reducă costurile pentru a supravieţui crizei în creştere. Cu toate acestea, unele companii low-cost au avut în perioada imediat urmă­toare zboruri cu puţini pasageri spre deloc pentru a nu-şi pierde sloturile (perioadele în care aeronavele au aprobarea turnului de control să decoleze – n.red.) către competitori. Scăderile înregistrate de cei mai mari 20 de transportatori pe piaţa de capital au adus şi schimbări la nivelul clasamentului. De exemplu, Air China a urcat câteva poziţii în top, până sub competitorii americani SouthWest Airlines, şi a preluat locul trei de la linia americană United Airlines, care a coborât până pe locul cinci.

    Capitalizarea United Airlines s-a înju­mătăţit de la începutul anului, la 13 miliarde de dolari, respectiv cel mai scăzut nivel din 2003 încoace, astfel că transportatorul american a fost depăşit de irlandezii de la Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa.

    De altfel, capitalizarea Air China a fost relativ constantă, ajungând de la 19 miliarde de dolari pe 2 ianuarie la 15 milioane de dolari marţi, 10 martie.

    Însă cea mai mare companie aeriană din lume, listată la New York, respectiv Delta Air, a pierdut în acest an peste 10 miliarde de dolari din valoarea bursieră, ajungând la 29,1 mld. dolari. Totuşi, compania americană şi-a păstrat prima poziţie în clasament dată fiind dimensiunea bursieră a acesteia.

    Wizz Air, pe de altă parte, transportator low-cost focusat pe rutele europene, dar şi Dubai, Tel Aviv şi Tenerife, este în acest moment mai bine evaluat decât Air France-KLM, compania de linie a Franţei, stat de asemenea cu un grad ridicat de infectare a populaţiei.

    Asociaţia Europeană a Aeroporturilor estimează o scădere cu 67 de milioane de pasageri în primele trei luni ale anului 2020, echivalentul unor pierderi de 1 miliard de euro până în vara acestui an.

    tibi.oprea@zf.ro

     

  • De ce nici măcar 2 din 10 firme din România nu pot apela la bănci pentru a accesa finanţare

    Accesul la finanţarea bancară este încă limitat pentru multe companii din România, astfel încât nici măcar 2 din 10 firme nu pot apela la bănci. Între rigiditatea băncilor şi lipsa de viziune a companiilor, de unde trebuie să vină schimbarea?

    Doar 15% dintre companiile din România sunt bancabile, adică pot accesa finanţare de la bănci, ceea ce conturează atât o problemă a antreprenorilor şi a businessurilor în ceea ce priveşte capitalizarea afacerilor de pe piaţa locală, cât şi o problemă de înţelegere din partea băncilor, crede Vlad Năstase, CEO al companiei de consultanţă în restructurare de business Concilium Consulting. „Ca procent nu sunt multe companii atractive. Doar 15% dintre companii sunt bancabile după indicatorii pe care îi raportează an de an.

    Dintre acestea, foarte puţine sunt cele care au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, adică doar vreo 10.000, fiind astfel singurele care pot accesa un credit mai mare. Restul sunt companii care au sub 1 milion de euro cifră de afaceri, de aceea plasamentele sunt mai mici”, spune Vlad Năstase.

    Dar într-un context în care economia creşte şi afacerile băncilor cresc în continuare, de ce nu sunt mai multe companii bancabile? În ianuarie 2020, creditele în lei luate de firme şi populaţie totalizau 181,4 miliarde lei, dintre care creditarea către firme reprezintă 72 miliarde lei, în creştere cu 4,5% faţă de ianuarie 2020.

     „Băncile caută companii profitabile. Evident că nu vor credita o companie care a fost pe pierdere sau una care nu are viziune de business, pe care nu o explică astfel încât să fie sustenabilă şi care nu spune exact ce vrea să facă cu banii respectivi. Companiile româneşti sunt destul de puţin capitalizate pentru că antreprenorul român nu a avut acest exerciţiu de a capitaliza afacerea lui, iar această capitalizare este un proces care se întâmplă în timp”, declară specialistul.

    În acelaşi timp, băncile se uită la indicatorii legaţi de capitalizare şi la modul în care antreprenorii înţeleg şi privesc în perspectivă aceşti indicatori. Mai mult, durata de viaţă a unei companii poate fi importantă.

    Astfel, companiile mici sau ideile antreprenorilor la început de drum, de tip start-up, nu reprezintă principalele plasamente ale băncilor pentru că nu generează câştiguri la fel de mari ca o companie de dimensiuni medii sau mari. „Economia românească trece astăzi printr-un schimb de generaţii pe care toţi cred că îl observăm şi este un schimb care vine şi cu provocări. În consecinţă, băncile şi companiile trebuie să înţeleagă foarte bine care este ecosistemul în care se desfăşoară astăzi creditarea şi businessul. Probabil că start-up-urile sunt doar o investiţie în viitor, pentru că la un start-up nu poţi plasa prea mulţi bani, ca bancă”, consideră el.

    Deşi start-up-urile au nevoie de un istoric care să le probeze ideea de business, băncile nu ar trebui să ignore aceste businessuri, în contextul în care antreprenorii români au început să livreze proiecte din ce în ce mai scalabile. 

    În acest proces, intervine o „curbă de învăţare”, aşa cum o numeşte specialistul. Astfel, start-up-urile pot învăţa paşii în acest tango în care intră cu băncile, iar instituţiile de creditare se pot educa în ceea ce priveşte „postura” – cum îi aşteaptă pe aceşti antreprenori. „Aici este o curbă de învăţare, inclusiv pentru bănci, pe care o pot aplica în analiza acestor startup-uri. Pentru că antreprenorul este cel care ştie cel mai bine tendinţele în industria în care activează, el trebuie să ştie să explice mai departe această industrie, ceea ce se poate concretiza într-o experienţă pe care banca o poate dobândi pe industria respectivă şi pe care o poate folosi de acum înainte în modelul de risc pe care îl are”, consideră el.

    Rolul băncii în ecosistemul de finanţare
    În ţările cu un mediu de business mai dezvoltat şi în care ecosistemul de finanţare a căpătat maturitate, banca are un rol important în finanţarea companiilor, alături de structurile de venture capital şi private equity.
    „Cred că în primul rând trebuie să discutăm despre diferenţa dintre companiile bancabile şi companiile finanţabile. Cele bancabile au atractivitate pentru bănci, iar cele finanţabile pot avea atractivitate şi pentru private equity”, crede Năstase. El spune că în România sunt în continuare puţine fonduri de investiţii active, iar acestea se concentrează doar pe anumite segmente. În acelaşi timp, fondul se poate oferi să cumpere şi datorie, dar şi o participaţie în companie, iar unele companii nu vor să vândă decât datorie, pentru că nu au nevoie decât de împrumut. „Un fond de investiţii poate intra în două moduri. Poate da credit cumpărând practic datorie, poate cere şi equity, sau poate cere o combinaţie. Banca vrea doar datorie, adică plasează bani pentru o dobândă. Dobânzile de la fondurile de private equity sunt mai mari decât la bănci. Mai mult, trebuie ca antreprenorul să îşi dorească să intre un fond de private equity în acţionariat”, a explicat şeful Concilium. Năstase crede că finanţarea bancară va continua să rămână o provocare pentru companiile la început de drum în România, dar în cazul unor planuri de afaceri bine puse la punct şi cu o mentalitate educată a băncii, chiar şi aceste finanţări se pot dovedi un succes. „Dacă vorbim de antreprenori la început de drum este o provocare şi va rămâne o provocare, dar cu un plan de afaceri, alegând banca potrivită, poate chiar din al doilea an de experienţă ar putea apela la bănci. Provocarea devine mai interesantă pentru companiile care au şi dimensiune şi activitate. Companiile trebuie să îşi dimensioneze activitatea şi în funcţie de produsele băncii. Spre exemplu, dacă în activitatea ta foloseşti factoringul ca produs, trebuie să mergi spre o bancă care are produsul respectiv în portofoliu şi pe care îl face bine”, a spus el.
    Acesta spune că băncile locale ar trebui să încerce din ce în ce mai mult să accepte astfel de finanţări şi să ceară în mod proactiv un plan de business cât mai bine documentat din partea antreprenorului. Mai mult, băncile trebuie să creadă în viziunea pusă pe hârtie de antreprenor. „Când o astfel de practică ajunge să aibă maturitate şi obişnuinţă şi pe partea băncii, şi pe cea a antreprenorului, ajungem la un nivel mai avansat de înţelegere şi educaţie financiară de ambele părţi.”
    De cealaltă parte a mesei, companiile ar trebui să aibă o viziune pe termen mediu, cel puţin, deoarece termenul scurt este „viclean”, aşa cum îl numeşte Vlad Năstase. „Companiile trebuie să aibă o viziune pe termen mediu, pentru că termenul scurt este extrem de viclean. O viziune pe termen mediu trebuie să fie o preocupare a antreprenorilor. Această preocupare trebuie ancorată în factorii care pot influenţa businessul lor şi care sunt externi. Cu cât înţeleg mai bine acest ecosistem, cu atât vor reuşi să fie mai credibili la rândul lor, atât faţă de partenerii de business, cât şi faţă de băncile de la care cer împrumut”, a adăugat el. Specialistul consideră că băncile nu pot combate fenomenul creditului furnizor, care prinde amploare de la an la an în economia românească şi atrage atenţia că acesta generează o bulă din cauza căreia ar putea avea de suferit întreaga economie. „Băncile nu pot combate creditul furnizor. În cel mai bun caz pot să îl forţeze pe antreprenor să fie mai diligent decât este. Preocuparea trebuie să fie a companiilor. Vorbim de o bulă, care dacă se sparge, cu toţii vor avea de suferit. Un management mai riguros al creanţelor comerciale este o preocupare pe care antreprenorul trebuie să o aibă pentru sănătatea afacerii lui. În general creditul furnizor este nepurtător de dobânzi. Fiecare SRL a ajuns un fel de mică bancă pentru ecosistemul în care activează”, atrage atenţia şeful Concilium.
    Piaţa de creditare către firme din România ar putea fi aruncată în aer de intrarea pe piaţă a unor jucători din industrii noi. Spre exemplu, gigantul Amazon a anunţat că va începe să crediteze firme în SUA, o mişcare similară cu creditele acordate de gigantul chinez Alibaba pentru IMM-uri. Vlad Năstase crede că şi piaţa din România ar putea cunoaşte astfel de jucători noi şi consideră că o astfel de mutare ar putea fi făcută chiar de jucătorii din industria de telecom, care au mult capital la dispoziţie. „Ar putea intra mai mulţi jucători în piaţă, inclusiv companiile din telecom iau în calcul această variantă pentru că au foarte mult cash. Au mult cash, au platforme online dezvoltate, au o bază de clienţi existentă, deci este un tip de creditare care nu porneşte de la zero. Dar până să ajungă şi în România la un anumit nivel de expunere cred că va trece ceva timp”, spune el.

  • Moment istoric: Gigantul Alphabet, compania-mamă a Google, sparge pragul de 1.000 miliarde de dolari pe bursa americană

    Alphabet, compania-mamă a Google, a ajuns la o capitalizare de piaţă de 1.000 miliarde dolari pentru prima dată în istoria companiei, devenind a patra companie de tehologie din SUA care reuşeşte să treacă de acest prag psihologic.

    Acţiunile Alphabet au închis şedinţa de tranzacţionare de joi la o valoare de 1.450 dolari per acţiune, ceea ce i-a adus o capitalizare de piaţă de peste 1.000 miliarde dolari, după o creştere de 0,8%.

    Apple, prima companie listată care a intrat în acest club select în august 2018, a ajuns în prezent la o capitalizare bursieră de aproape 1.400 miliarde dolari. După Apple au urmat Amazon, Microsoft şi Saudi Aramco, însă capitalizarea Amazon a scăzut sub acest prag.

    Reuşita Alphabet vine la doar câteva săptămâni după ce cofondatorii companiei, Larry Page şi Sergey Brin, s-au retras din rolurile active pe care le deţineau în companie. Investitorii aşteaptă acum ca Sundar Pichai, noul executiv al companiei, să pună accent pe profit.

    Depăşirea pragului de 1.000 miliarde dolari vine în contextul în care Google continuă să fie lider global în ceea ce priveşte veniturile din advertising online şi marketing.

    Cu toate acestea, companiile de tehnologie din SUA se confruntă cu probleme,  în contextul în care atât autorităţile, cât şi utilizatorii, cer reguli de privacy mai stricte – ceea ce ar putea avea un impact financiar asupra companiei