BusinessMagazin

Tag: capacitate

  • Cu gândul la următorul hub al aviaţiei globale, chiar şi în pandemie

    Pista a fost inaugurată în cadrul unei ceremonii la mijlocul lunii iunie în care a participat şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care a numit aeroportul „mândria Turciei”.

    Descris în presa internaţională ca „fiind mai mare decât Manhattanul”, aeroportul din Turcia este deja unul dintre cele mai mari şi moderne aeroporturi ale lumii, deşi mai urmează câteva faze de dezvoltare a acestuia;  având o capacitate iniţială de 90 de milioane de pasageri (spre comparaţie, prin Atatürk, folosit în prezent doar de aeronavele cargo, au trecut în anul 2017 aproximativ 63,7 de milioane de pasageri, în timp ce prin aeroportul Sabiha Gokcen, aproximativ 31 de milioane).
    Turcii speră însă ca acesta să devină cel mai mare aeroport al lumii, ţintind o capacitate totală de 200 de milioane de pasageri anual. 

    Noul aeroport se află în partea europeană a Istanbulului, în districtul Arnavutkoy. În prezent, se întinde pe o suprafaţă de peste 1,3 milioane de metri pătraţi, dar proiectul final, care ar urma să fie finalizat în anul 2028, ar trebui să aibă 76,5 de milioane de metri pătraţi.

    Aeroportul impresionează nu doar prin dimensiune, ci şi prin designul inspirat de moştenirea culturală a turcilor: turnul de control, de pildă, este în forma unei lalele, floarea naţională a Turciei, devenită populară în perioada domniei sultanului Suleiman.

  • Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte, Agricola: „Depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi”

    Printre cele mai recente realizări ale Tatianei Cimpoeşu se numără finalizarea rebranduirii întregului portofoliu al brandului Agricola într-o imagine nouă, precum şi lansarea unor produse noi. Ca obiectiv pentru anul în curs, ea menţionează finalizarea unui proiect important de modernizare adresat consumatorilor de carne de pui. „Continuăm inovaţia şi diferenţierea şi încercăm să ne inspirăm din tot ceea ce aşteaptă oamenii pentru a fi mai puţin singuri şi pentru a-şi îmbunătăţi starea de fericire. Am convingerea că hrana are un rol important în acest sens.” În opinia sa, când vine vorba de echilibrul între viaţa personală şi profesională, cariera este mai degrabă „chemarea de a face cu entuziasm şi inspiraţie un lucru deosebit într-un anume domeniu profesional; viaţa personală înseamnă timpul dedicat familiei, prietenilor,
    hobby-urilor, pasiunilor, acelor preocupări personale care ne definesc în esenţă ca oameni”. De altfel, adaugă ea, cele două planuri se completează reciproc. „Şi este adevărat că o viaţă personală fericită duce la relaxare şi la abordarea problemelor de serviciu cu o minte liberă, cu o stare proactivă şi concentrată spre rezolvarea lor. Nu se pune nicidecum problema de a alege o ipostază sau alta şi nici nu cred în expresia «echilibru fragil». Cred că s-a scris prea mult despre «work-life balance»; lucrurile sunt mult mai simple, depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi.”

    Profilul Tatianei Cimpoeşu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România: „Numirea mea în aceasta poziţie a demonstrat încrederea grupului ING în maturitatea managementului local”

    Pentru Mihaela Bîtu, cea mai recentă provocare profesională a fost preluarea rolului de CEO al ING România, în iulie anul trecut, după aproximativ 10 ani în care a fost deputy CEO al băncii cu origini olandeze. „Numirea mea în aceasta poziţie a demonstrat încrederea grupului ING în maturitatea managementului local şi mi-a adus o mare responsabilitate, aceea de a conduce organizaţia noastră către nivelul următor de dezvoltare şi maturitate. Sunt, de asemenea, una din puţinele femei CEO din domeniul bancar şi sper că activitatea mea să inspire multe alte colege, astfel încât sa creăm mai multă diversitate în echipele de management ale băncilor româneşti”, spune Mihaela Bîtu. În continuare, în rândul priorităţilor companiei se numără investiţiile în tehnologizare, şi, mai ales, în dezvoltarea oamenilor din companie: „Oamenii din ING şi cultura noastră organizaţională sunt în prim-plan pentru mine. Ne preocupă viitorul angajaţilor noştri într-o lume în profundă transformare şi ne asumăm un rol activ în acest sens. Şi în anul acesta, investim în dezvoltarea abilităţilor angajaţilor noştri şi promovarea unei culturi agile şi performante”.
    Cât priveşte echilibrul carieră viaţa personală, Mihaela Bîtu este de părere că o carieră de succes nu exclude o viaţă personală împlinită: „Sunt căsătorită şi mamă a doi copii, un băiat şi o fată, de care sunt foarte mândră şi cărora le dedic cea mai mare parte a timpului meu liber. În relaţia cu partenerul şi copiii, pentru mine este esenţial este să petrecem timp de calitate împreună şi să existe certitudinea că suntem acolo pentru ei în momentele importante, fericite sau mai puţin fericite, atunci când avem nevoie unii de ceilalţi”.

  • Refugiu pe valuri

    Proiectanţii de iahturi n-au pierdut astfel ocazia să gândească modele pentru clienţii care vor să se ştie în siguranţă, scrie The Telegraph.
    Unii superbogaţi vor să aibă două iahturi, unul pe care să-l ţină în America şi unul în Europa, ca să fie pregătiţi în caz de altă pandemie, explică proiectantul olandez de astfel de vase Vripack. Cele mai populare iahturi ale firmei sunt cele cu lungimea de 50 de metri, cu finisaje de lux, cum ar fi Krosgard 50, prevăzut şi cu două bărci mici, care permit explorarea mai îndeaproape a unor obiective.
    Pe lângă capacitatea de izolare, unii caută nave care să le permită să se aventureze în locuri în care se ajunge mai greu, cum ar fi printre gheţuri, şi care să le permită să se relaxeze la spa după o zi la schi în locuri în care ajung doar cu elicopterul.
    Există soluţii şi pentru cei care nu vor neapărat să ajungă în locuri îndepărtate, ci caută mai degrabă o ambarcaţiune pe care să poată rezista fără contact cu restul lumii cât mai mult, acest lucru necesitând capacitate mare de stocare de alimente şi combustibil precum şi un consum de combustibil cât mai mic. Acest din urmă deziderat încearcă să-l rezolve americanii de la Radyca, care propun un iaht cu sistem de propulsie hibridă şi autonomie mare.

  • Denisa Mateescu, Western Union România: „O carieră înseamnă să ai capacitatea de a depăşi problemele”

    Denisa Mateescu a preluat funcţia actuală în urmă cu trei ani, la începutul anului 2017. Ea este absolventă a Universităţii Politehnica din Bucureşti şi are un MBA obţinut la University of Cumbria, Marea Britanie. După ce a absolvit, în 1991, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, la doi ani distanţă a intrat în industria de publicitate, atrasă fiind de „efervescenţa” acesteia. După o experienţă de şapte ani în publicitate, în 2001 a schimbat macazul spre domeniul serviciilor financiare, intrând în echipa Mastercard, unde a rămas timp de aproape 14 ani, din care şapte i-a petrecut ca general manager pentru România şi zona Balcanilor. A petrecut apoi o perioadă de doi ani în compania Roel Systems, înainte de a prelua cârma Western Union. În opinia sa, tonusul bun şi optimismul rezultă din reuşite şi sunt vitale în succesul unui proiect. Denisa Mateescu crede că tonusul bun, nu e nici mai greu, nici mai uşor să te impui ca lider când eşti femeie. „Trebuie să fii integru, să ştii să comunici clar, să fii flexibil, entuziast, să ai încredere în tine şi să fii capabil să motivezi oamenii. Nu în ultimul rând, trebuie să înţelegi contextul în care îţi desfăşori activitatea şi să ai viziune.”

  • Terasele din Braşov s-au micşorat cu 75 la sută: O să servim cam 25–30 la sută din capacitate

    Terasele din Braşov s-au micşorat cu 75 la sută după epidemia COVID şi vor servi cam 25–30 la sută faţă de cum serveau în mod obişnuit la mese. Autorităţile caută soluţii pentru a extinde spaţiul pentru terase.

    Cei care vor să fie siguri că prind loc la una dintre cele mai căutate terase din Braşov trebuie să îţi faci rezervare din timp.

    „O să servim cam 25 – 30 la sută din capacitatea obişnuită. Cam asta va fi noua capacitate. Astea mi se par problemele legale. Au fost date legile, dar nu de cineva care chiar are de-a face cu domeniul ăsta şi chiar a stat pe teren să vadă pas cu pas”, spune Ştefan Gleveşanu, proprietar de terasă.

    Alt antreprenor spune că a căutat înţelegere şi a şi găsit la autorităţile locale, care i-au spus să plătească jumătate din impozit.

    „Noi am depus cerere pentru ocuparea domeniului public, ei au fost foarte drăguţi şi au oferit jumătate din preţ, să plătim jumătate de preţ, ceea ce e foarte în regulă şi le mulţumim. Fiind un local care are oaspeţi mai de seamă, o bulă mai aparte, înţeleg situaţia şi au venit să ne susţină”, declară şi Vali Bărbat, un alt antreprenor.

    „Municipalitatea a aprobat reducerea taxei pentru ocuparea domeniului public cu 50 la sută şi ia în considerare posibilitatea, acolo unde suprafaţa terenului permite, majorarea acestor terase astfel încât măsurile de distanţare socială să nu afecteze foarte mult activitatea economică”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al primăriei Braşov.

  • Nu scapă nimeni: Operatorul low-cost EasyJet concediază 4.500 de persoane şi reduce capacitatea de zbor la 30% pentru finalul anului 2020

    EasyJet plănuieşte să cocedieze până la 4.500 de angajaţi şi să treacă la o reducere masivă a capacităţii de zbor, întrucât operatorul low-cost încearcă să îmbunătăţească indicatorii de productivitate şi să se reconstruiască operaţional, în contextul în care restricţiile impuse în pandemie a forţat compania să ţină la sol mare parte din flotă, potrivit FT.

    Operatorul low-cost va începe un proces de consultare cu angajaţii „în zilele următoare”, în ceea ce priveşte reducerea numărului de angajaţi cu până la 30%, conform unui anunţ lansat joi. Astfel, compania ar putea desfiinţa până la 4.500 de poziţii din totalul de 15.000 locuri de muncă la nivel global.

    EasyJet estimează că va zbura la circa 30% din capacitatea plănuită în al patrulea trimestru din 2020.

    Mai mult, până la finalul anului 2021, dimensiunea întregii flote ar urma să ajungă la 302 aeronave, cu 51 mai puţine decât anticipa înainte de pandemie. Pentru restul anului fiscal în curs, compania nu a alnsat previziuni.

    Compania aeriană îşi ţine la sol aproape întreaga flotă încă de la finalul lunii martie, pe fondul carantinei şi a restricţiilor de călătorie din Europa, şi se aşteaptă ca nivelul cererii din 2019 să fie recuperat abia în 2023.

    EasyJet plănuieşte să reia o parte din zboruri din data de 15 iunie, incluzând iniţial zboruri în Marea Britanie şi Franţa, urmând să adauge noi rute pe măsură ce relaxarea restricţiilor continuă în Europa.

  • evoMAG aniversează 15 ani şi creşte cu 40% capacitatea depozitului

    Odată cu aniversarea a 15 ani de activitate în piaţa locală, evoMAG creşte cu 40% capacitatea depozitului, într-un proces de extindere pe verticală. Decizia a fost luată pe fondul majorării vânzărilor din ultimele două luni şi a fost posibilă ca urmare a unei investiţii anterioare, de 50.000 de euro, în sistemul de tip WMS.

    „Situaţia actuală ne reconfirmă că suntem în industria care trebuie şi că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să luăm decizii mai rapid, să analizăm mai bine datele, să înţelegem mai bine comportamentul şi nevoile clienţilor. Suntem în acelaşi domeniu de 15 ani. În tot acest timp, singurul lucru care a rămas la fel este că, online, clienţii pot adăuga produse în coş. În rest, totul s-a schimbat: tehnologiile folosite, partea operaţională, înţelegerea clientului, nevoile acestora, modalităţile de plată, serviciile oferite etc. Acum 15 ani era tabu să cumperi online – acum e o normalitate. Mai ales în condiţiile actuale, când, de la începutul anului, industria de eCommerce a crescut cu 25%”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Numărul comenzilor evoMAG a crescut, în ultimele 2 luni, cu peste 35%, pe fondul cererii mai mari şi a schimbării comportamentului de consum al clienţilor. „Luna trecută, din totalul comenzilor, 40% au aparţinut clienţilor noi, aflaţi astfel la prima comandă pe evoMAG.ro. A crescut mult numărul clienţilor persoane fizice, iar decizia de cumpărare a fost luată mult mai rapid. A crescut conversia cu 30 – 40%, ajungând la 1,5%. Clienţii au făcut mai multe plăţi online, cu cardul, 60% dintre comenzi fiind plătite în acest fel”, mai spune Mihai Pătraşcu, menţionând că, în general, oamenii cu căutat furnizori cu experienţă, cu branduri puternice în piaţă şi au ales jucătorii mai cunoscuţi.

    Pe lângă cererea în creştere din ultimele două luni, viteza de implementare a deciziilor a contribuit la majorarea vânzărilor evoMAG, angajaţii companiei reuşind ca, într-o singură zi, să facă tranziţia de la desfăşurarea activităţii la birou, la cea în regim home office, iar evoMAG să fie în tot acest timp 100% operaţional.

    „Ne-a fost uşor să ne adaptăm, pentru că aveam deja implementate astfel de proceduri, de lucru de acasă. Diferenţa a făcut-o faptul că avem un centru de date şi că am putut analiza datele săptămânal, ca să ne putem da seama care este următorul trend şi să ajustăm ofertele şi produsele în consecinţă. Spre exemplu, în prima săptămână de la instaurarea stării de urgenţă, a existat nevoia de a lucra de acasă, apoi de a găti acasă şi de a face sport indoor, tendinţe care s-au regăsit în cererea pentru diferite categorii de produse. Prelungirea stării de urgenţă a generat nevoia de a lucra tot mai mult acasă, clienţii cumpărând scaune de birou ergonomice, laptopuri, imprimante, televizoare mai mari, webcam-uri, tablete etc. Am analizat toate aceste lucruri şi ne-am putut adapta astfel la cerinţele clienţilor”, mai spune Mihai Pătraşcu.

    Pentru a marca 15 ani de activitate, evoMAG desfăşoară o campanie aniversară, cu reduceri la mii de produse şi reduceri ce ajung până la 65%.

  • Camelia Ene, Country chairman şi CEO, MOL România: „Succesul necesită muncă, profesionalism, pasiune, disciplină şi capacitatea de lucru în echipă”

    Camelia Ene conduce din 2016 MOL România, companie care împlineşte anul acesta un sfert de secol de prezenţă pe piaţa locală. Priorităţile companiei din anul 2020 se concentrează pe trei direcţii majore: digitalizare, dezvoltare şi diversificare. „Digitalizarea presupune eficientizarea proceselor interne, dar mai ales digitalizarea interacţiunii cu clienţii. Totodată, ne-am propus să ne dezvoltăm în continuare sistemul logistic şi reţeaua de staţii la nivel naţional prin deschiderea de noi staţii de servicii şi prin extinderea noului concept de retail, Fresh Corner. Diversificarea produselor şi serviciilor din portofoliu este o altă direcţie pe care ne concentrăm, astfel încât să răspundem nevoilor în continuă schimbare ale clienţilor noştri”, descrie country managerul MOL România obiectivele companiei. Când vine vorba despre echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, Camelia Ene crede că acesta este strâns corelat de pasiunea faţă de profesie. „Astfel vei avea acea energie pozitivă de care ai nevoie pentru a te simţi bine în viaţa ta de zi cu zi, atât profesională cât şi personală.” Pe de altă parte, ea sesizează că este important ca angajatorul să creeze un cadru potrivit pentru existenţa unei armonii între viaţa de la birou şi cea privată. Ea spune că la MOL încurajează obţinerea acestui echilibru de către angajaţi, printr-o serie de măsuri integrate într-un cadru mai larg de operare cu scopul de a oferi un mediu de lucru cât mai bun, sub egida conceputului de wellbeing. „Credem cu tărie că atingerea acestui echilibru este benefic atât pentru individ, cât şi pentru organizaţie şi, nu în ultimul rând, pentru societate.” Pe o tânără la început de carieră o sfătuieşte „să-şi păstreze curiozitatea, să ţină pasul cu noutăţile şi să fie atentă la tendinţele consumatorului din aria sa de activitate. Cred că acestea sunt trei ingrediente de bază pentru o carieră de succes, la care aş adăuga un al patrulea element foarte important: spiritul de echipă”.

     

    Profilul CAMELIEI ENE a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.

  • Un produs căutat în vremuri de criză

    În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
    „Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
    Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100%  în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
    „S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
    El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
    În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
    „Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
    Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
    „Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
    El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.  
    Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
    „Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
    12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
    În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
    Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
    „Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu.