BusinessMagazin

Tag: business hi-tech

  • Incep sa curga bani in online

    Vlad Stan, un personaj cunoscut in online-ul romanesc in special pentru businessul Vodanet, unde este inca actionar, a facut la finalul saptamanii trecute un anunt care i-a luat prin surprindere pe multi. Impreuna cu alti doi oameni de afaceri, cu experienta in special in zona imobiliara – Victor Anastasiu si spaniolul Pablo Rodriguez Gonzalez -, Stan a infiintat Seed Money, un fond de investitii pentru proiecte online aflate in faza incipienta de dezvoltare.

    Stan vine cu o experienta de opt ani in internet, in timp ce aportul celorlalti investitori va fi mai degraba experienta de business. Anastasiu si Gonzalez sunt implicati impreuna in compania Pav Administrare Imobiliara, in timp ce omul de afaceri spaniol detine in Romania cinci cladiri de birouri, printre care Floreasca Business Center sau cladirea unde isi are sediul UTI Systems, precum si o serie de terenuri, investitiile sale ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

    Pornind cu 500.000 de euro, cat este capitalul de investitii, fondul ar urma sa-i transforme pe Stan si pe partenerii sai intr-un soi de “angel investors” ai internetului romanesc, dispusi sa finanteze cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro cate un proiect online, in schimbul unei participatii de nu mai mult de 20% din proiectul respectiv.

    “Din punctul meu de vedere, internetul din Romania este aproape in totalitate corporatist, insa viitorul sta de fapt in antreprenoriat, segment ce va cunoaste un boom in urmatorii ani”, isi explica Vlad Stan decizia de a sustine antreprenorii care vor sa porneasca o afacere online, mai ales daca ideea de la care pleaca este, pe cat posibil, originala. Evident, exista riscul ca intr-o prima faza fondul Seed Money sa se confrunte cu un val de antreprenori interesati sa obtina finantari, cu multe idei, dar cu putine cunostinte si experienta.

    “De-abia dupa acest val vor veni si antreprenorii mai atenti, cu viziune si mai multa experienta”, apreciaza Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Seed Money se afla deja in discutii cu patru antreprenori, primul anunt de investitie urmand sa fie facut cel mai probabil in luna octombrie, potrivit lui Victor Anastasiu, care mentioneaza ca pana la finalul acestui an, pe lista investitiilor se afla zece proiecte online.

    “Statisticile spun ca in cazul unui scenariu pesimist, doar unul din zece proiecte reuseste”, admite Vlad Stan, care se bazeaza insa pe experienta sa de afaceri si pe cea a lui Anastasiu si Gonzalez pentru a-i repera pe oamenii ale caror proiecte au potential de realizare.

    In ce priveste recuperarea investitiei, investitorii de la Seed Money si-au preconizat un orizont de timp intre trei si cinci ani, desi apreciaza ca un an ar fisuficient pentru a se lamuri daca investitia va da roade sau a fost neinspirata. “Internetul romanesc avea nevoie de un fond de investitii. Sunt foarte multi antreprenori cu idei bune, dar carora le lipseste tocmai o finantare de 50.000 de euro”, observa Orlando Nicoara, directorul companiei MediaPro Interactiv.

    “Orice actiune de stimulare a antreprenoriatului in online este mai mult decat binevenita, mai ales ca internetul romanesc este destul de slab dezvoltat”, spune la randul sau Calin Fusu, fondatorul Neogen. “In ce priveste Seed Money, este inca prea devreme de apreciat care vor fi performantele.”

    Fondul de investitii Seed Money nu este totusi primul de acest gen din Romania. Daniel Enache, mostenitorul lantului Continental, a infiintat fondul Thousand Tiny Tigers in urma cu doi ani pentru a investi in domeniul serviciilor online. Potrivit spuselor lui Enache, in prezent exista sase proiecte aflate in desfasurare sub umbrela fondului, “dintre care trei se afla in curs de implementare, iar celelalte trei sunt in diverse faze preliminare”.

    Desi valoarea investitiilor sale in astfel de proiecte este destul de mica, dupa cum admite chiar el, Enache este totusi un investitor – nu numai financiar, ci si cu valente strategice, implicandu-se in managementul si dezvoltarea proiectelor. Aici ar urma sa se manifeste si diferenta intre Thousand Tiny Tigers si Seed Money, Vlad Stan si partenerii sai promitand ca vor ramane strict la nivelul de investitori financiari si nu se vor implica in mersul afacerilor finantate decat atunci cand antreprenorii le vor solicita asistenta.
     

  • Ce vrea Google de la Chrome

    La inceputul saptamanii trecute, un post pe blogul oficial al Google despre lansarea unui browser de internet starnea fel de fel de speculatii in randul analistilor si jurnalistilor, pe marginea momentului lansarii si a functionalitatilor acestuia. Doua zile mai tarziu, cand Chrome a devenit disponibil in mod oficial in varianta beta, Google a demonstrat ca nimic nu a fost la intamplare si ca planurile sale pentru noul browser sunt cat se poate de clare.

    “Sa ai propriul browser de internet este foarte important”, decreteaza Eric Schmidt, directorul executiv al companiei, care nu a fost insa dintotdeauna de aceeasi parere. “In 2001, cand am venit la Google, Larry Page si Sergey Brin (cofondatorii companiei), mi-au spus ca ar trebui sa dezvoltam un browser, iar eu am spus nu.” Probabil ca daca ar fi lansat la acea vreme Chrome, Google nu ar fi avut nicio sansa sa razbeasca pe piata. Compania nu era suficient de puternica incat sa-si permita sa se indeparteze de business-ul de baza, cautarea online, pentru a se concentra pe dezvoltarea unui browser de internet.

    Acum insa, momentul ales de Google pentru a intra pe aceasta piata dominata de browserul Internet Explorer al Microsoft, la aproape zece ani dupa ce compania lui Bill Gates a castigat monopolul in defavoarea Netscape Navigator, este considerat de mai multi analisti foarte potrivit, in contextul in care browserul Microsoft pierde cota de piata. Argumentul Google este totusi altul: browserele disponibile sunt invechite si nu mai sunt adaptate internetului de astazi, axat pe continut video si jocuri online si asaltat de virusi si spyware.

    “Internetul a evoluat de la pagini simple de text la aplicatii interactive, ceea ce care ne-a determinat sa regandim ideea de browser”, scria pe blog Sundar Pichai, vicepresedintele responsabil cu managementul produselor la Google. “Ceea ce am vrut sa construim este nu doar un browser, ci o platforma moderna pentru aplicatii si pagini web.”

    Dupa cum spune Sergey Brin, in urmatoarea perioada, aplicatiile accesibile pe internet, de genul Gmail si al serviciilor adiacente Gmail, urmarind sa mute activitatile utilizatorilor intr-o proportie tot mai mare de pe computerul propriu pe internet, vor deveni din ce in ce mai sofisticate, iar Google vrea sa fie prezent pe aceasta piata, care va creste pana la 160 de miliarde de dolari (aproape 110 miliarde de euro) pana in 2011, conform estimarilor Merrill Lynch, suma care include si veniturile generate din publicitate.

    “Google crede ca aplicatiile web sunt viitorul internetului si isi orienteaza strategia pentru a fi printre primii pe acest segment”, comenteaza Danny Sullivan, seful companiei de consultanta in internet Calafia Consulting. “Toata relatia pe care o are compania cu consumatorii si cu advertiserii trece printr-un browser, iar Google nu mai vrea intermediari”, observa Jeffrey Lindsay, analist in cadrul Sanford C. Bernstein.

    Dar nimeni nu garanteaza ca Google va reusi fara dificultate sa castige o parte din piata browserelor cu Chrome, mai ales avand in vedere ca Internet Explorer este folosit de aproape trei din patru utilizatori de internet din lume. Deocamdata, Dean Hachamovitch, directorul general al Internet Explorer, a declarat doar ca asteapta cu mare interes competitia. Cu atat mai mult cu cat, prin experienta pe care o are in domeniul internetului, Google este un concurent mult mai puternic pentru Microsoft decat era Netscape cand a inceput razboiul browserelor.

    Cum va evolua insa concurenta cu Firefox, tinand cont ca Google sustine de mai multa vreme, atat tehnic, cat si fi nanciar Mozilla Foundation, compania din spatele Firefox, singurul competitor notabil al Internet Explorer pana acum? Parteneriatul Google-Mozilla va continua pana in 2011, sustine Sergey Brin. “Proiectul a fost insa pornit cu greu, inclusiv in perspectiva ideii ca miscarea noastra va fi privita ca un sabotaj la adresa Firefox”, a comentat Erik Kay, unul dintre inginerii care au lucrat la dezvoltarea browserului de internet al Google.

    “In orice caz, se anunta o competitie interesanta, iar cei care vor avea cel mai mult de castigat vor fi consumatorii care vor benefi cia de functionalitati noi”, crede Robert Lande, de la American Antitrust Institute si profesor de drept la University of Baltimore. Chrome se prezinta ca un browser complet minimalist, apreciat de multi din cei ce l-au probat ca nefiind de natura sa “rupa piata” si sa-i atraga pe cei obisnuiti cu Internet Explorer sau Firefox.

    Pentru a raspunde insa din start celor ce ar comenta ca numai un browser ar mai fi trebuit ca sa consolideze controlul Google asupra modului cum oamenii folosesc internetul, Larry Page si Sergey Brin, cofondatorii Google, spun ca noul Chrome ofera utilizatorilor o optiune prin care isi pot proteja intimitatea, accesand site-uri fara ca acestea sa fie inregistrate in memoria computerului. Dezvoltat departe de ochii lumii in ultimii doi ani si pastrat secret pana in ultima clipa, browserul Chrome este disponibil, deocamdata in versiune beta, numai pentru computerele care folosesc sistemul de operare Windows, dar compania lucreaza si la cate o versiune pentru Mac-uri si pentru Linux.

    De saptamana trecuta, browserul este disponibil in 122 de tari din lume si in peste 40 de limbi diferite, intre care si romana. In ce priveste asteptarile pentru Chrome, Sundar Pichai spune destul de evaziv ca numarul utilizatorilor browserului va ajunge intr-un orizont de timp apropiat sa fi e de ordinul milioanelor. Cifra depinde aproape in totalitate de modul cum va evolua Chrome. Avantajul din acest punct de vedere e ca noul browser e un proiect open-source, ceea ce inseamna ca poate fi modificat si imbogatit si de dezvoltatori din afara Google.

  • Google are un rival in scutece

    O data la cateva luni, pe internet e lansat un nou motor de cautare, scopul declarat fiind de fiecare data acelasi: sa ajunga din urma Google, cel mai popular motor din lume. Un plan pe cat de ambitios, pe atat de putin realizabil, mai ales din punctul de vedere al celor care au adoptat de mult obiceiul de a-si deschide automat browserul de internet cu Google.

    Niciun start-up nu a reusit pana acum nici macar sa se apropie de Yahoo! sau Microsoft, principalii competitori ai Google in ce priveste cautarea online. Totusi, saptamana trecuta, anuntul lansarii Cuil. com, un motor de cautare al carui nume se pronunta asemenea cuvantului in engleza “cool”, a starnit mai mult ca niciodata interesul publicului si al analistilor din domeniul internetului. Motivul nu este insa nici designul si nici modul in care face cautarile, ci elita de manageri care au infiintat Cuil.com.

    “Motorul este unul dintre cele mai promitatoare din ultima vreme si, prin managementul pe care-l are in spate, are toate sansele sa se diferentieze”, apreciaza Danny Sullivan, editor la Search Engine Land si unul dintre cei mai cunoscuti analisti din piata de cautare online a ultimilor zece ani. Anna Patterson, presedintele si cofondatorul Cuil.com, este deja destul de cunoscuta in special pentru ca timp de doi ani, cat a lucrat la Google, a fost unul dintre pionii importanti din spatele functionarii celui mai mare motor de cautare din lume. Patterson nu numai ca a fost arhitectul indexului de pagini web TeraGoogle, dar este cea care a gandit cateva dintre formulele pe care le foloseste Google pentru a ordona rezultatele returnate in urma cautarilor.

    Ultimii doi ani i-a dedicat insa acestui nou proiect personal, pe care l-a dezvoltat impreuna cu Tom Costello, sotul ei si directorul executiv al companiei, si cu un alt fost membru din echipa Google, Russell Power. O experienta care la prima vedere pare logica, dat fiind ca a invatat secretele meseriei la Google, dar Annei Patterson i-a folosit foarte mult si perioada dinainte de 2004, cand a facut prima incercare in domeniul cautarilor online. Rezultatul, motorul de cautare Recall, pe care l-a infiintat si condus de la lansarea oficiala din octombrie 2003 si pana in 2004, cand l-a vandut, a fost de fapt CV-ul ei pentru job-ul de la Google.

    Experienta de la Google e motivul pentru care managerii Cuil.com indraznesc acum sa spuna ca vor sa concureze cu cel mai important motor de cautare. “Credem ca noul motor va fi mai bun decat Google. Dar fara indoiala, asta trebuie sa decida publicul”, declara la inceputul saptamanii trecute Tom Costello. Numai ca Google nu prea poate fi atins nici macar de Microsoft si Yahoo!, care dispun de o putere financiara incomparabila cu cea a start-up-urilor de genul Cuil.

    In SUA, Google a atras in luna iunie mai bine de 61% din cautarile efectuate pe internet in fiecare zi, potrivit companiei de cercetare a pietei ComScore. “E clar ca Google a devenit sinonimul cautarilor pe internet, ceea ce inseamna ca nu mai conteaza cat de bun este Cuil sau orice alt motor de cautare”, este de parere Allen Weiner, analist al companiei de cercetare Gartner.

    Si internetul nu duce nicidecum lipsa de motoare de cautare. De-a lungul ultimilor ani, zeci de companii precum Teoma, Vivisimo, Snap sau Mahalo au incercat sa gaseasca solutia prin care sa ofere rezultate mai relevante cautarilor si sa atraga utilizatorii. Cele mai multe alternative ale Google au fost infiintate intre 2004 si 2006, cand fondurile de investitii americane finantau cu destul de multa usurinta companii al caror plan de afaceri avea legatura cu cautarea pe internet.

    In acea perioada, 79 de astfel de companii au fost sustinute cu peste 350 mil. dolari (222 mil. euro), potrivit National Venture Capital Association. Printre acestea se numara inclusiv Powerset, motor achizitionat recent de Microsoft, si Wikia, care a fost infiintat de Jimmy Wales, unul dintre creatorii enciclopediei online Wikipedia. Pentru dezvoltarea unui motor de cautare este nevoie de aproximativ 10 milioane de dolari (6 milioane de euro) si de un an si jumatate pentru a pune la punct platforma software si algoritmii de cautare astfel incat motorul sa fie cat de cat relevant.

  • Cele mai scumpe gadget-uri

    Piata terminalelor de lux a aparut intr-o pe­rioa­da dificila pentru industria telefoniei mo­bile pe plan global, cand vanzarile incepusera sa aiba un trend descendent, iar utilizatorii con­siderau telefonul mobil un simplu echi­pament destinat comunicarii, care nu trebuia in­locuit prea des. Astfel, produ­ca­torii au in­ceput sa caute segmente de con­su­matori care sa contribuie la majorarea van­za­rilor de pro­du­­­se si servicii cu valoare adau­ga­ta mare, des­­coperind o cate­gorie de clienti pu­tin ex­plorata – utilizatorii telefoanelor mo­bile de lux.

    Surprinzator, celularele scumpe, dotate mai degraba din punctul de vedere al pietrelor pretioase si al materialelor scumpe din care sunt realizate decat din cel al tehnologiilor pe care le incorporeaza, au atras atentia publicului mai repede decat se asteptau producatorii. Iar cresterile pe care le inregistreaza an de an piata bunurilor de lux constituie inca subiect de studiu pentru psihologi si sociologi, obiceiul de cumparare al acestor produse fiind in stransa legatura cu statutul social al cumparatorului.

    Practic, interesul consumatorilor pentru telefoa­ne al caror pret depaseste cel putin cateva mii de euro este justificat de dorinta de a epata, „mobilul devenind in acest caz o bijuterie care are rolul de a atrage atentia celor din jur si de a le expune atat posibilitatile financiare, cat si stilul sau personalitatea“, este de parere psi­hologul Diana Vasile. „Este un mod prin care individul poate comunica celor din jur statutul social, mai ales ca gadgeturile sunt obiecte per­sonale usor vizibile.“

     

    Emotie de mii de euro

    Producatorii de electronice au inceput sa lanseze pe piata, inca de acum 5-6 ani, produse care costa mii de euro, cele mai notabile preturi fiind inregistrate de-a lungul timpului pe piata audio, cu platane de 10.000 de dolari (6.500 de euro), amplificatoare de 15.000 de dolari (9.600 de euro) sau boxe de 50.000 de dolari (32.000 de euro).

    |n urma cu sase ani, o subsidiara a companiei Nokia, denumita Vertu, a inceput sa vanda te­le­­foane mobile din platina la preturi ce depa­seau 20.000 de dolari. Iar la nivel de mass-market, consumatorii care pana nu de­mult plateau 300 de dolari pe un televizor obisnuit au ajuns acum sa scoata din buzunar chiar si 3.000 de dolari pentru un ecran cu plasma. Nu e de mi­rare astfel ca producatorii din industria IT pre­fera sa se pozitioneze mai degraba pe piata ca­re a dezvoltat conceptul de electronice de lux.

    Dar ce sunt produsele de lux si de ce oamenii si le doresc? De ce o persoana este dispusa sa plateasca 5.000 de euro pe un ceas, cand si un model de 10 euro va arata la fel de precis ora? De ce exista oameni care cheltuie 50.000 de euro pe o haina de blana sau 100 de euro pe un trabuc? Raspunsul este acelasi ca si la intrebarea „de ce bijuteriile exista de cand exista si rasa umana?“. Pentru ca toate aceste lucruri fac parte din personalitatea unui om, din ceea ce intelege el ca il defineste si ca ii poate accentua trasaturi care tin de personalitate, caracter sau statut social, pe care doreste sa le evidentieze.

    Prin urmare, este clar ca in compor­tamentul de cumparare sunt implicate componente psihologice, iar spe­cialistii sunt de parere ca piata bunurilor de lux nu se refera la cat costa un anu­mit lucru, ci are mai degraba lega­tura cu intreaga experienta emo­tionala care in­soteste pro­cesul de cumparare, fie ca vorbim despre gadgeturi, biju­terii sau iahturi.

     

     

    Primul pas in Romania

    Piata gadgeturilor de lux din Romania nu este foarte dez­voltata deocamdata, dar nu pen­tru ca nu ar exista cumparatori de materiale scum­pe, ci pentru ca nu exis­ta atat de multi pe cat ar dori producatorii. Piatra de temelie pentru piata romaneasca a terminalelor mobile de lux a fost pusa de Vertu in luna mai a acestui an, odata ce compania a venit oficial in Romania.

    Lansarea oficiala a telefoanelor Vertu in Romania a avut loc in Sala Tronului de la Pa­latul Regal, unde au fost prezentate 13 colectii de terminale mobile, al caror pret cumulat a depasit 500.000 de euro. Noutatea absoluta a fost modelul Vertu Constellation Rococo, prezentat in premiera mondiala. Tele­foanele Vertu vor fi comercializate in magazinele Cellini, fiind privite mai degraba ca bijuterii decat ca niste gadgeturi care se remarca prin func­tionalitate.

    Surpriza nu a fost insa de proportii pentru multi dintre cei vizati, pentru ca desi nu au fost comercializate direct de companie, telefoanele Vertu si-au gasit deja locul in buzunarul multor romani cu bani. Desi lansarea oficiala a avut loc in urma cu cateva saptamani, telefoanele produse de divizia de lux a companiei Nokia sunt disponibile pe piata inca de acum 2 ani, fiind importate de companii precum MediaMaxCenter sau Gersim de pe alte piete europene, dintre care cele mai populare sunt Austria, Germania sau Italia. Potrivit oficialilor companiei Me­diaMax­Center, doar anul trecut au fost peste 500 de romani care si-au achizitionat un Vertu, pe plan mondial fiind comer­cia­lizate sute de mii de astfel de terminale mo­bile in fiecare an.

     

    Diamantele care suna

    Gresso, un producator de telefoane mobile de lux din Rusia, va lansa in curand doua terminale mobile scumpe, incluse in noua colectie „Avantgarde White Diamonds“. Dupa lansarea telefoanelor Sol Steel si Luna Steel care a avut loc in luna martie a acestui an si care costa fiecare circa 5.500 de dolari, compania pre­ga­teste inca doua noi modele numite Gresso White Diamonds si Gresso Royal Diamonds. |n termeni de design, noile telefoane nu vor fi foarte diferite de celelalte dispozitive lansate pana acum pe piata. Carcasa va fi fabricata din lemn negru african vechi de 200 de ani, tastatura este din titan si e decorata cu intarsii de piele si aur. |n plus, ca un semn distinctiv al acestei companii, numerele de pe tastatura sunt gravate cu laserul in stil roman.

    Display-ul celor doua noi telefoane de la Gresso este acoperit cu cristal safir. Dar ceea ce deo­se­beste aceste noi modele de celelalte este tas­tatura pentru care producatorul a folosit dia­mante. Gresso White Diamonds este tele­fonul mai „ieftin“ dintre cele doua, care va fi co­mer­cializat la un pret de aproximativ 15.000 de dolari (9.000 de euro). Gresso Royal White Dia­monds va costa circa 52.000 de dolari (33.000 de euro) si va fi lansat in editie limitata, care va numara 200 de unitati. Toate cele 23 de taste sunt incrustate cu un total de 2,53 carate de diamante albe. Colectia a fost prezentata la JCK Las Vegas Show, cel mai mare targ de bijuterii din SUA, care a inceput pe 30 mai.

     

    iDiamond Ear

    Una dintre cele mai recente lansari de pe piata tehnologica de lux se numeste iDia­mond Ear – casti incrustate cu diamante. Designerul lor este Thomas Heyerdahl din Oslo, Norvegia. Castile sunt fabricate din aur alb sau aur roz de 18 carate (cantarind in total 11,5 grame) si sunt acoperite cu 1,65 carate de diamante taiate manual (204 dia­man­te indi­viduale) si cu detalii gravate cu aju­torul lase­ru­lui. Heyerdahl este aceeasi com­­panie care a creat cel mai scump iPod din lume, iDiamond, care a fost licitat – in martie 2008 – in scop cari­tabil in Londra. iPodul iDiamond a fost creat intr-un singur exem­plar, ca o bijuterie unica, iar pretul final cu care a fost achizitionat s-a ridicat la peste 40.000 de dolari (circa 26.000 de euro). Castile iDiamond vor fi disponibile la pretul de 6.400 de dolari (4.100 de euro) si vor fi produ­se intr-o editie limitata de 1.000 de perechi pentru exclusivitate garantata.

     

    Smartphone-ul Diamond Crypto

    Este unul dintre cele mai scumpe telefoane din lume, la pretul de 1,3 milioane de dolari (820.000 de euro). Designerul Peter Aloisson, un bijutier austriac, a imbracat telefonul in pla­tina si l-a decorat cu 50 de diamante, 10 dintre ele fiind albastre, considerate foarte rare. Lem­nul de pe partile laterale ale telefonului este abanos din Madagascar. Diferenta dintre acest telefon si altele la fel de scumpe este tehno­logia de criptare cu care este dotat, pen­tru a asigura o securitate ridicata a infor­matiilor. Notele tehnologice includ Windows-ul care functioneaza pe un procesor Motorola de 266 MHz, pachetul MS Office si un MP3 player, toate acestea in spatele unui ecran TFT de 2,2 inci cu tehnologia touch­screen.

     

    Muzica de aur

    Cand a fost lansat la Cebit in 2006, MP3 playerul TrekStor i.Beat a facut cu ochiul mul­tora dintre vizitatori. Pentru melomanii veritabili care vor sa aiba cel mai exclusivist MP3 player de pe piata, TrekStor i.Beat este produsul po­trivit. Costa aproximativ 23.000 de dolari (14.500 de euro), este incastrat in aur si de­corat cu 63 de pietre pretioase.

     

    Acest MP3 player a fost o comanda speciala primita de companie din partea miliardarului ruso-canadian, proprietar al echipei de Formula 1 Midland, Alex Shnaider, pentru a dezvolta cel mai scump MP3 player din lume. Carcasa gadgetului contine 750 de grame de aur de 18 carate si 63 de diamante. Playerul este im­podobit de asemenea cu un mic lant de pietre acvamarin. Pentru fa­bricarea acestui produs s-a lucrat manual 100 de ore.

     

    PC-ul Baroque

    Este primul computer personal de un milion de dolari (630.000 de euro). |n aceasta su­ma sunt incluse diamantele si safirele in­crustate si aurul din care este produs (aur gal­­ben si alb de 18 carate). Compania pro­du­­catoare se numeste Mo­neual, cu sediul in California, iar de­sig­nerul acestui gadget de lux este (pre­vi­zibil) un bijutier, Lee Charles Bucking­ham. Computerul a fost pri­ma data prezentat la CES in 2007, iar compania producatoare sustine ca aceste PC-uri vor fi disponibile pe piata in editie limitata de doar 100 de exem­plare, pavate cu pietre semi­pre­ti­oase, fiecare costand in jur de 30.000 de dolari (circa 20.000 de euro). Cei care vor achizitiona unul dintre aceste exemplare vor bene­ficia de suport tehnic, inclusiv upgrade-uri tehnologice, o data la doi ani fara costuri suplimentare.

    PC-ul „Baroque“ e propulsat de un procesor Intel Core 2 Duo, are instalat Windows Vista, multimedia card reader, TV tuner si sunet inte­grat 7.1. Ecranul de 7 inci are tehnologia touch screen, iar tastatura si mouse-ul sunt wireless.

     

    Soricel cu diamante

    Exista telefoane cu diamante, MP3 playere cu diamante, de ce nu si un mouse cu diamante? Un producator elvetian a realizat un mouse din aur de 18 carate incrustat cu 59 de diamante. Mouse-ul este disponibil in doua variante de design – unul floral, iar celalat cu diamante pre­sarate poetic. Mouse-ul este potrivit atat pentru Mac, cat si pentru PC si costa 24.180 de dolari (15.500 de euro). |n plus, acest accesoriu pentru computer poate fi decorat cu diamante in for­ma initialelor numelui clientului. Produsul se gaseste in trei versiuni de aur: galben, alb sau rosu, cu marginea de culoare alba sau neagra.

  • Vertu cauta 220 de clienti de lux

    In Sala Tronului de la Palatul Regal, vedete din showbiz-ul romanesc si oameni de afaceri deopotriva au putut admira saptamana trecuta 13 colectii de telefoane mobile Vertu, al caror pret cumulat a depasit jumatate de milion de euro. Printre acestea s-a numarat si un model prezentat in premiera mondiala, Vertu Constellation Rococo, care va fi disponibil spre vanzare incepand cu aceasta luna.

    Pentru o parte dintre cei prezenti, lansarea oficiala a marcii de telefoane de lux Vertu in Romania nu a fost un anunt surprinzator, mai ales ca unii deja aveau cate un exemplar din colectia de mobile al caror pret porneste de la cateva mii de euro si poate ajunge la 200.000 de euro.

    In ultimele aproape doua luni, de cand a venit compania Vertu in Romania, au fost vandute deja aproximativ 45 de terminale produse manual in Marea Britanie, din piele naturala si metale sau pietre pretioase – safire, rubine, diamante, aur alb, galben, platina, titaniu sau zinc.

    "Asteptarile pentru intreg anul privind vanzarile se ridica la 220 de telefoane Vertu, insumand cel putin 1,1 milioane de euro, dat fiind ca pretul de pornire al unui astfel de mobil este de 5.000 de euro", a declarat Alessandro Amato, proprietarul lantului de 15 magazine de ceasuri si bijuterii Cellini, unde vor fi comercializate telefoanele mobile de lux.

    Surprinzator sau nu, acestea nu vor fi disponibile in magazinele de telefoane mobile si accesorii, de genul Germanos sau EuroGSM, si nici nu vor fi distribuite exclusiv de un operator de telefonie mobila, asa cum se va intampla in cazul Orange, singurul care va comercializa oficial iPhone in Romania incepand cu a doua parte a acestui an.

    "Distribuite prin intermediul Novicio Luxury Division, telefoanele mobile se vor gasi deocamdata exclusiv in magazinele Cellini", a declarat Robert Joost, directorul de dezvoltare a afacerii Vertu in Europa Centrala si de Est. "In prima parte a anului viitor, avem in plan sa deschidem si primul magazin Vertu in Romania", a mai spus Joost, fara a preciza unde va fi amplasat acesta si nici care va fi investitia necesara.

    Din punctul de vedere al magazinelor de telefoane mobile, modelele semnate de divizia de lux a Nokia sunt mai degraba bijuterii decat echipamente de comunicare. "Promovarea nu se face pentru functiile pe care le au mobilele, ci pentru materialele din care sunt facute sau tipul de diamante cu care sunt incrustate. De aceea, prezenta lor intr-un lant de magazine care comercializeaza bijuterii si alte accesorii de lux nu trebuie sa ne mire", este de parere Alexandru Munteanu, director comercial pentru segmentul de telefonie mobila in cadrul Germanos Romania. Aceeasi metoda de comercializare este folosta si pe alte piete europene, cum ar fi Spania, Polonia sau Elvetia.

    Telefoanele mobile Vertu sunt insa disponibile pe piata interna inca de la finalul anului 2006, prin intermediul unor companii precum MediaMaxCenter sau Gersim, care le importa direct de pe alte piete europene, precum Austria, Germania, Italia sau chiar Dubai. Accesul doritorilor la aceste terminale de lux este destul de usor, dat fiind ca majoritatea tarilor europene comercializeaza deja modele Vertu, insa din cauza pretului foarte ridicat, multi distribuitori din Romania prefera sa vanda aceste mobile pe baza de comanda, insotita de un avans mai mare de jumatate din pret din partea clientului.

  • Ce poti cumpara cu mobilul

    Alexandru Marin, un student in anul al patrulea la ASE, este pasionat de jocuri pe computer si recunoaste ca se joaca ori de cate ori are putin timp liber.

    Anul trecut a descoperit ca poate cumpara jocuri de pe internet, fara sa fie nevoie sa iasa din casa pentru a merge la magazin sa le ridice si sa le achite cu numerar sau cu cardul bancar. Alternativa o reprezinta microplatile prin telefonul mobil; odata ce tranzactia este procesata, jocul cumparat este descarcat direct pe computer.

    „Tot ce trebuie sa fac este sa trimit un SMS si cei 10 euro, cat platesc in general pentru un joc, sunt transferati in contul vanzatorului“, explica Marin, care a cumparat pana acum mai mult de zece jocuri in acest fel.

    Microplatile, prin definitie tranzactii care implica sume mici de bani si care pot fi realizate prin intermediul telefonului mobil, dar si prin card bancar sau PayPal, spre exemplu, au inceput sa castige popularitate la nivel mondial, dar si in Romania, odata cu cresterea interesului pentru comertul online.

    Cele mai populare metode de microplata la noi sunt, in opinia directorului executiv al Gecad ePayment, Carmen Sebe, cele prin SMS sau prin apel telefonic, valoarea produsului sau a serviciului achizitionat adaugandu-se facturii telefonice.

    „O definitie exacta a microplatilor este insa destul de greu de dat, in primul rand pentru ca suma maxima variaza de la o piata la alta“, spune Tudor Ciobanu, directorul general al Rentabiliweb Romania, companie care proceseaza microplati, dand drept exemplu faptul ca operatorii de servicii de telefonie mobila au stabilit in Romania pretul maxim al unei astfel de plati la 10 euro, insa in Elvetia acest prag este situat la 30 de euro, iar in SUA nu depaseste 5 euro.

    „Pentru 5-10 euro, cat inseamna in general o microplata, nu prea merita sa scoti cardul bancar din portofel si nici sa faci un transfer bancar“, afirma Antonio Eram, presedintele Netopia System, unul dintre principalii procesatori de microplati din Romania prin serviciul MobilPay, explicand de ce telefonul mobil este adecvat pentru plati electronice cu valoare mica.

    „Dupa ce a fost trimis SMS-ul, tranzactia pentru serviciile online sau pentru produsele cu valoare mica se face in 10 secunde“, sustine Eram.

    MobilPay numara, la mai bine de un an de la lansare, doar cateva zeci de clienti, dar spera sa incheie anul acesta cu aproximativ 500 de clienti. Jocurile sunt unul dintre principalele segmente ale industriei online de pe urma carora are de profitat industria microplatilor.

    Pentru ComputerGames, de exemplu, „microplatile au surclasat deja toate celelalte metode de plata utilizate pentru vanzarea de jocuri pe internet“, spune Silviu Stroie, directorul general al companiei.

    Microplatile au insemnat anul trecut aproximativ 60% din vanzarile ComputerGames si in jur de 20% din cifra de afaceri de 400.000 de euro a ComputerGames in 2007. Stroie considera ca microplatile vor insemna anul acesta mai mult de 40% din cifra de afaceri, estimata sa ajunga la un milion de euro.

    Introducerea sistemului de comert online prin microplati nu presupune eforturi suplimentare pentru comerciant; dupa primirea specificatiilor tehnice de la procesator si a aplicatiei care trebuie instalata, sistemul poate deveni deja functional in cateva ore.

    „Costurile initiale sunt zero, furnizorul sistemului, in cazul nostru MobilPay, incasand o taxa de 1,4 euro la fiecare tranzactie efectuata“, explica directorul general al ComputerGames.

    Microplatile sunt un subiect de discutie la nivel mondial inca de la jumatatea anilor ’90. La vremea respectiva, specialistii erau extrem de optimisti; Jakob Nielsen, un guru in industria online, se hazarda chiar sa aprecieze ca pana in anul 2000 aceasta metoda de plata va ajunge la fel de raspandita ca apelurile telefonice internationale.

    Iar profesorul Nicholas Negroponte de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) considera ca „in foarte scurt timp“ vor avea loc „schimbari extraordinare“ in ceea ce priveste sistemele de microplati pe internet.

    Microplatile au inceput sa castige teren la nivel mondial de-abia in ultimii cativa ani, fiind sustinute in principal de servicii online cum este de exemplu iTunes de la Apple, care permite descarcarea de melodii de pe internet contra unei sume mici de bani. La sfarsitul anului trecut, serviciul oferea spre descarcare 6 milioane de melodii, 550 de emisiuni de televiziune si peste 500 de filme, iar numarul melodiilor vandute pana acum depaseste 3 miliarde.

    La fel ca iTunes, retelele sociale precum Facebook sau MySpace, dar si lumile virtuale de genul Second Life contribuie la dezvoltarea pietei microplatilor. „Segmentul cu cel mai mare potential de crestere pentru acest gen de plati il reprezinta serviciile, categorie in care sunt incluse diferite aplicatii pentru jocurile online, anunturile matrimoniale, cele de locuri de munca, abonamentele pentru ziare sau reviste“, estimeaza Antonio Eram.

    In Second Life, spre exemplu, jucatorii isi cumpara sau inchiriaza insule, case, masini, haine sau bijuterii pentru alter-ego-ul lor online. Un dolar este echivalentul a 270 de lindeni (moneda acceptata in SL), iar la un schimb valutar, utilizatorii trebuie sa cumpere cel putin 1.000 de lindeni. Insa platile pe care le pot efectua pot fi extrem de mici, chiar si de un linden. Desi cea mai mare parte a tranzactiilor din Second Life sunt microplati, sumele tranzactionate zilnic cumuleaza 1,5 milioane de dolari (aproximativ un milion de euro).

    „Foarte multi utilizatori tranzactioneaza sume mici, insa fac mai mult de o achizitie pe zi“, explica Chris Collins, specialist tehnic in cadrul Linden Lab, compania care detine Second Life.

    Un alt exemplu de serviciu care sustine microplatile este Facebook, retea sociala care comercializeaza cadouri virtuale in valoare de un dolar. Intr-un an de la lansarea serviciului, compania a inregistrat tranzact ii in valoare de 240 de milioane de dolari (aproape 160 de milioane de euro).

    La nivel mondial, microplatile inseamna o piata de aproximativ 5 miliarde de euro, potrivit estimarilor mai multor specialisti din industria online, citati de presa internationala, cresterea anuala medie fiind de 20%.

    Anul acesta, piata ar urma deci sa depaseasca pragul de 6 miliarde de euro. Cat despre piata romaneasca, anul trecut microplatile s-au cifrat la aproximativ 2 milioane de euro, potrivit estimarilor lui Tudor Ciobanu de la Rentabiliweb, cifra in care sunt incluse numai platile prin SMS mai mici sau egale cu 10 euro si despre care estimeaza ca se va dubla probabil in 2008.

    In Franta, tara de provenienta a Rentabiliweb, se inregistreaza in jur de 4 milioane de tranzactii in fiecare luna, la o valoare medie a microplatilor de 2 euro, ceea ce inseamna ca anul trecut utilizatorii francezi au efectuat microplati in valoare de 96 de milioane de euro.

    „Piata microplatilor cu telefonul mobil, prin SMS, este sustinuta in Romania de cresterea numarului de utilizatori de telefoane mobile“, observa Tudor Ciobanu de la Rentabiliweb, avand in vedere ca in Roma nia nivelul de penetrare a serviciilor de telefonie mobila a depasit pragul de 100%, ceea ce inseamna o baza mult mai vasta de potentiali clienti.

    Aceasta pentru ca telefoanele nu vin cu aceeasi bariera impusa de cardurile bancare (utilizatorii cu varsta mai mica de 18 ani nu le pot folosi); o plata cu mobilul poate fi efectuata inclusiv de un copil de 10 ani care are credit pe cartela preplatita.

    „Cu cat va creste tot mai mult nivelul de penetrare, estimarile fiind destul de optimiste in acest sens, se va extinde si piata microplatilor“, crede Carmen Sebe, directorul executiv al procesatorului de plati electronice Gecad ePayment.

    In randul clientilor companiei, peste 60 accepta microplati, numarul tranzactiilor de acest gen triplandu-se anul trecut fata de 2006, in timp ce valoarea tranzactiior a crescut cu aproximativ 100%.

  • Vodafone se apropie de 9 milioane de clienti

    Veniturile Vodafone Romania au crescut cu 18,8% in trimestrul al treilea fiscal (1 octombrie – 31 decembrie 2007), comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, dar compania nu a facut publica valoarea veniturilor din servicii.

    Numarul de clienti a depasit 8,8 milioane, Vodafone adaugand in jur de 230.000 de clienti noi fata de trimestrul anterior, incheiat cu 8,57 de milioane de clienti. Dintre acestia, 34,8% sunt abonati, iar 604.000 sunt clienti ai serviciilor 3G furnizate de Vodafone. Pe intreg anul calendaristic 2007, compania a adaugat bazei de clienti 1,09 milioane de utilizatori, in crestere cu 4% comparativ cu 2006.

    Numarul de minute vorbite la mobil in reteaua Vodafone in perioada octombrie – decembrie s-a ridicat la 2,78 de miliarde, in timp ce venitul mediu per utilizator (ARPU – average return per user) a fost de 11,1 euro.

  • Muncitori romani concediati de constructorul Nokia

    Vineri, lucrarile au fost intrerupte si mai multi muncitori maghiari au parasit localitatea din cauza lipsei de apa pentru prepararea cimentului. Cu toate acestea, potrivit publicatiei finlandeze citata de Clujeanul.ro, lucrarile de la Jucu evolueaza destul de bine, progresul vazandu-se chiar la un interval de cateva zile.

    Din paginile HELSINGIN SANOMAT se deduce si faptul ca firma germana Goldbeck a incercat sa tina cat mai secreta investitia de 40 de milioane de euro de la Jucu. Si tot un aer misterios pluteste si asupra intregului santier deoarece weekend-ul trecut cei de la Nokia nu au permis accesul presei si nici nu doresc sa divulge progresele facute.

    Ziarul finlandez aminteste chiar si de incidentul de acum doua saptamani, cand presa locala a suspectat fabricarea primului telefon la Jucu si, astfel, deschiderea fabricii. Dar si ca aceasta veste a cazut prost pentru cei 2.300 de muncitori Nokia din Bochum care tocmai aflasera ca vor fi concediati.

    Fabrica Nokia de la Jucu urmeaza sa se deschida la jumatatea lunii februarie si sa functioneze la capacitate maxima in iunie sau iulie.

    Clujeanul.ro a solicitat companiei Nokia o pozitie legata de aceasta informatie. Pozitia Nokia va fi publicata in momentul in care o vom primi.

  • GecadShop.ro, vanzari triple

    Gecad Net a relansat astazi site-ul GecadShop si a anuntat dublarea ofertei de aplicatii software la 400. "Iar in cateva luni vom adauga alte 100 de aplicatii. Obiectivul nostru este sa devenim un magazin de referinta pentru companiile in cautare de software, dar si a utilizatorilor individuali care vor sa achizitioneze solutii de securitate, jocuri, softuri de grafica sau alte diverse utilitare", a declarat Corina Botezatu, websales manager in cadul companiei.

    Cele mai cautate aplicatii software in primele 10 luni ale acestui an au fost solutiile de securitate, cu o cota de 56% din vanzarile online ale GecadShop. Pe locul al doilea s-au clasat aplicatiile de grafica – 7%, urmate de cele dedicate proiectarii asistate – 6%, utilitarele, adica softurile de arhivare, de scriere de continut pe CD-uri sau DVD-uri – 4%, sistemele de operare si aplicatiile de tip office – 3%, iar pe ultimul loc in topul vanzarile au fost jocurile reprezentand aproximativ 2%. Restul de 22 de procente din vanzari apartine aplicatiilor software diverse.

  • Facturi si chitante, direct de pe mobil

    Serviciul ofera totodata angajatilor companiei informatii pe mobil despre clienti, vanzari, comenzi, facturi, preturi, produse, furnizori, contracte, stocuri si alte active curente, informatii care pot fi de asemenea actualizate direct de pe telefon.
    "Aplicatii Vodafone reprezinta o componenta importanta a strategiei noastre de a oferi servicii complete de comunicatii clientilor nostri", spune Liliana Solomon, directorul executiv al companiei. "Romania este cea de-a treia divizie Vodafone care lanseaza serviciul Aplicatii pentru companii, dupa Marea Britanie si Spania."
    Serviciul este compatibil deocamdata doar pe o serie de telefoane mobile inteligente, printre care BlackBerry (8100 Pearl sau 8310), Samsung BlackJacj i600 sau HTC TyTN II, si poate fi folosit si in roaming, in 63 de tari.