BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Chiriile birourilor au crescut în Europa, în medie, cu 3,7% în ultimul an, iar Bucureştiul este în continuare unul dintre cele mai accesibile oraşe pentru companii, pe locul 4 în topul celor mai ieftine centre de afaceri

    Chiriile spaţiilor de birouri au crescut în medie cu 3,7% în Europa în ultimul an, Bucureştiul fiind în continuare unul dintre cele mai accesibile oraşe pentru companii, pe locul 4 în clasamentul celor mai accesibile centre de afaceri, potrivit unui raport  realizat de BNP Paribas Real Estate.

    Tot în ultimele 12 luni, chiriile prime au crescut în medie în Europa cu 5,3%.

    „Într-un context european în care chiriile de birouri continuă să crească, stabilitatea pieţei din Bucureşti şi stimulentele comerciale generoase menţin Capitala României ca o opţiune bună pentru companiile care doresc să optimizeze costurile fără a face compromisuri privind calitatea spaţiului ” a declarat Nicolae Ciobanu, Managing Partner – Head of Advisory la Fortim Trusted Advisors, membră în Alianţa BNP Paribas Real Estate.

    În clasamentul celor mai accesibile centre de afaceri din Europa, realizat pe baza chiriei „prime” (pentru cele mai bune spaţii din zonele centrale de business), Bucureştiul ocupă locul 4, cu o chirie medie de 246 euro/mp/an (aproximativ 20,5 euro/mp/lună).

    Capitala României este devansată doar de oraşe precum Tallinn, Vilnius şi Nantes.

    În Bucureşti au fost închiriaţi 62.392 mp de spaţii noi de birouri în prima jumătate a anului (tranzacţii de tip take-up, excluzând reînnoirile), ceea ce reprezintă o scădere de 29,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2024.

    La capătul opus faţă de pieţele accesibile din Europa Centrală şi de Est, se află Londra, care continuă să domine clasamentul celor mai scumpe pieţe de birouri din Europa. Potrivit celui mai recent studiu realizat de BNP Paribas Real Estate, chiria prime (pentru cele mai bune spaţii, în cele mai bune locaţii) în capitala Marii Britanii a ajuns la 2.154 euro/mp/an, echivalentul a 179 euro/mp/lună.

    Pe locul doi se situează Paris, unde chiria premium este de 1.250 euro/mp/an (104 euro/mp/lună), iar pe locul trei se află Stockholm, cu un nivel al chiriei de 767 euro/mp/an (63,9 euro/mp/lună).

    „Diferenţele de cost sunt semnificative. O companie poate plăti echivalentul unei luni de chirie într-o clădire premium din Londra pentru aproape nouă luni de chirie într-o clădire de top din Bucureşti. În Londra, chiria mare are în spate şi o cerere susţinută pe nivelul premium, doar în ultimul an (S1 2025/S1 2024) închirierile din centru având un volum cu 31% mai mare decât aceeaşi perioadă din trecut”, a declarat Nicolae Ciobanu

     

  • Avarii în lanţ la reţeaua de termoficare. Mai multe zone din Bucureşti rămân fără apă caldă

    Compania Municipală Termoenergetica anunţă apariţia unor fisuri secundare şi promite intervenţii non-stop pentru remediere.

    Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) a transmis că repornirea sistemului după lucrările de echilibrare şi intervenţiile pentru avaria din zona Splaiul Unirii au provocat solicitări suplimentare asupra infrastructurii vechi.

    „În urma lucrărilor de echilibrare a reţelei termice şi a intervenţiilor complexe necesare remedierii avariei din zona Splaiul Unirii, procesele de presiune şi repunere în funcţiune a sistemului au generat solicitări suplimentare asupra infrastructurii existente. Aceste manevre tehnice au dus la apariţia de fisuri secundare în mai multe segmente ale conductelor de transport, situaţie care necesită intervenţii imediate şi punctuale în toate locaţiile identificate.

    Echipele CMTEB intervin simultan în toate zonele afectate, iar procesul de reabilitare presupune sectorizarea conductei, reparaţii punctuale, reumplerea tronsoanelor şi verificări de siguranţă la fiecare etapă.

    „Echipele companiei sunt mobilizate permanent şi intervin simultan în toate punctele afectate pentru remedierea completă a acestor defecţiuni. Procesul de reabilitare presupune în unele locuri sectorizarea conductei pentru depistarea exactă a spărturii, realizarea reparaţiilor, reumplerea tronsoanelor şi nu în ultimul rând, verificări de siguranţă la fiecare etapă a procesului”.

    Reprezentanţii companiei îşi cer scuze pentru disconfort şi dau asigurări că „toate resursele tehnice şi umane disponibile sunt concentrate pentru reluarea furnizării agentului termic în condiţii de siguranţă maximă şi în cel mai scurt timp posibil”.

    CMTEB nu a precizat încă un termen estimativ pentru reluarea completă a serviciului.

  • Cererea pentru birourile din Bucureşti a scăzut cu aproape 30% în S1/2025. C&W Echinox: Estimăm o stabilizare a cererii până la finalul anului şi menţinerea unei activităţi susţinute în relocarea şi optimizarea portofoliilor de birouri

    Cererea de spaţii de birouri din Bucureşti a totalizat 121.400 metri pătraţi în primul semestru din acest an, ceea ce corespunde unei scăderi de 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut. După un prim trimestru mai lent, cu doar 51.300 metri pătraţi tranzacţionaţi, cererea a început să accelereze în T2, înregistrând o creştere cu 37%, până la 70.100 metri pătraţi, notează raportul Office Marketbeat Q2 2025 publicat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Raportat la cererea netă (excluzând renegocierile), aceasta a avut o pondere robustă de 53% în activitatea tranzacţională consemnată în S1, în timp ce rata de neocupare din Bucureşti şi-a continuat tendinţa descrescătoare, ajungând la 13,4% (cel mai scăzut nivel din T22021).

    Consultanţii de la C&W Echinox spun că rata de neocupare este preconizată să scadă în continuare până la sfârşitul anului, având în vedere că în 2025 nu va fi livrată nicio clădire nouă de birouri, iar cererea nouă se va îndrepta în principal către spaţiile neocupate din clădirile existente.

    “Piaţa de birouri din Bucureşti rămâne solidă, chiar dacă cererea totală a înregistrat o scădere temporară. Interesul pentru spaţii moderne, eficiente şi bine amplasate este ridicat, mai ales în zonele centrale şi în CBD, unde rata de neocupare este foarte scăzută. Cum în 2025 nu sunt planificate livrări noi, această situaţie favorizează ocuparea rapidă a spaţiilor existente şi pune presiune pe chirii în subpieţele cu disponibilitate limitată. Până la finalul anului, estimăm o stabilizare a cererii şi o activitate susţinută în procesele de relocare şi optimizare a portofoliilor de birouri.”, spune Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency C&W Echinox.

    În ceea ce priveşte evoluţia chiriilor din prima jumătate a anului, nu au fost înregistrate mişcări semnificative, costurile de închiriere menţinându-se la un nivel de 20,00 – 21,00 euro/ mp/ lună în CBD (cea mai scumpă subzonă de birouri din Bucureşti), în timp ce valorile de referinţă pentru alte subpieţe au variat între 15,00 – 18,00 euro/ mp/ lună în zonele centrale şi semicentrale şi 9,00 – 13,50 euro/ mp/ lună în locaţii periferice.

    “Pentru perioada următoare am putea asista la o creştere limitată a chiriilor în anumite subpieţe precum CBD sau Centru, zone cu rate foarte scăzute de neocupare ce atrag profiluri diferite de chiriaşi faţă de alte subpieţe din oraş”, spun consultanţii de la C&W Echinox.

    Datele C&W Echinox mai arată că numărul de angajaţi din clădirile de birouri de clasa A şi B din Bucureşti a depăşit 340.000 la finalul primului semestru, reprezentând circa 30% din efectivul total al salariaţilor din Capitală. În perioada ianuarie-iunie 2025, companiile au contractat spaţii de birouri pentru peste 7.000 de angajaţi, având în vedere că în acest interval cererea nouă (suprafaţa închiriată ce exclude renegocierile contractelor existente) a totalizat 64.300 metri pătraţi.

    Companiile din domeniul IT&C au generat cea mai mare parte din cererea nouă de spaţii de birouri, 25% din total, acestea fiind urmate de operatorii de FMCG şi retail, cu 17% şi de cei din domeniul financiar cu 15%.

    Luând în calcul suprafaţa clădirilor de birouri existente în diferitele zone ale Bucureştiului, în Centru – Vest (zona Politehnica – Grozăveşti),  lucrează cel mai mare număr de angajaţi (aproximativ 65.000 de persoane), circa 60.000 lucrează ȋn zona Floreasca Barbu – Văcărescu şi în jur de 50.000 în Centru.

    De asemenea, în prezent se află în construcţie proiecte ce totalizează 132.300 metri pătraţi, suprafaţă din care mai mult de 90% urmează a fi livrată în 2026 şi 2027, ceea ce înseamnă birouri pentru încă 15.000 de angajaţi. Astfel, numărul angajaţilor din clădirile moderne de birouri din Bucureşti ar putea urca spre 360.000 pȃnă la finalul anului 2027.

    Noile proiecte vor aduce spaţii noi în cele mai dinamice zone din Bucureşti – Centru, unde grupul  Vastint construieşte o nouă fază a proiectului Timpuri Noi Square, cu o suprafaţă închiriabilă de 55.000 metri pătraţi, Centru – Vest, care va beneficia de proiectul ARC Project, al grupului ceh PPF Real Estate – 30.000 metri pătraţi, Barbu – Văcărescu, unde NEPI Rockcastle dezvoltă Promenada Offices – 23.400 metri pătraţi şi Dimitrie Pompeiu, cu proiectul One Technology District – 20.600 metri pătraţi al celor de la One United Properties.

     

  • Therme a deschis pentru public pasajul peste DN1- investitie strategica in infrastructura urbana

    Therme Bucureşti anunţă deschiderea pentru public a pasajului suprateran construit peste DN1, o investiţie proprie menită să fluidizeze traficul şi să îmbunătăţească accesul spre complex. Proiectul, realizat din iniţiativa şi cu fondurile grupului de firme Therme, este descris ca „mai mult decât o soluţie de trafic” – fiind prezentat drept un exemplu de infrastructură de wellbeing, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Therme.

    Pasajul a fost realizat de RETTER Projectmanagement SRL, în colaborare cu SSF RO, echipa de arhitecţi Therme Arc şi AXDROM, şi combină eficienţa tehnică cu o estetică urbană modernă, având în centru nevoile reale ale oamenilor: siguranţă, accesibilitate şi conectivitate.

    Trafic mai fluent şi conectivitate mai bună între DN1 şi Therme

    Proiectul de infrastructură, care include şi drumurile de acces şi infrastructura suport, a presupus o investiţie totală de 5 milioane de euro şi creează o legătură rutieră sigură şi rapidă între DN1 şi incinta Therme. Noul pasaj permite virajul direct către Bucureşti, reduce timpul de aşteptare pentru şoferi şi contribuie la decongestionarea uneia dintre cele mai aglomerate zone rutiere din nordul Capitalei.

    Cu o lungime totală de 45 de metri şi o lăţime de 13 metri, pasajul include două benzi auto şi un trotuar pietonal de 1,1 metri. Designul său robust şi curat este completat de iluminat ambiental şi o geometrie elegantă a grinzilor metalice, adăugând valoare estetică zonei.

    Premieră tehnică: montajul complet al podului într-o singură noapte

    Pentru a reduce impactul asupra traficului, structura pasajului a fost construită integral la sol, pe o platformă temporară adiacentă DN1, şi montată pe poziţie într-un interval de doar 6 ore – o premieră pentru infrastructura rutieră din România.

    Această execuţie rapidă a fost posibilă prin colaborarea dintre echipa de execuţie Retter, compania de macarale Deme, proiectantul SSF RO, echipele de arhitecţi Therme Arc şi AXDROM, dar şi cu sprijinul autorităţilor, inclusiv Poliţia Rutieră.

    Pasajul a fost realizat din elemente prefabricate – grinzi metalice, antretoaze compozite şi plăci din beton armat – ceea ce a permis o execuţie precisă, sustenabilă şi fără întreruperi majore ale circulaţiei într-un nod rutier vital.

    Infrastructură pentru bunăstare urbană

    Reprezentanţii Therme subliniază că noul pasaj face parte dintr-o viziune mai largă privind dezvoltarea urbană responsabilă, în care infrastructura contribuie activ la mobilitatea durabilă, siguranţa rutieră şi calitatea vieţii.

    Therme Bucureşti îşi asumă astfel un rol extins, investind nu doar în sănătate şi relaxare, ci şi în proiecte care conectează comunităţi şi sprijină dezvoltarea regională prin soluţii moderne şi sustenabile.

     

  • O companie ce operează trei centre rezidenţiale pentru vârstnici în Bucureşti a atras fondul de investiţii BlackPeak Capital în acţionariat

    Reţeaua Affinity Life Care, ce operează trei centre rezidenţiale pentru vârstnici în Bucureşti, a atras fondul de investiţii BlackPeak Capital în acţionariat.

    Fondul de tip growth equity, cu sediul în Bulgaria, la Sofia, a mai investit în România în producătorul de hrană „verde” Verdino.

     „Suntem încântaţi să susţinem planurile ambiţioase de creştere ale Affinity. Aceasta e prima investiţie a unui fond de private equity în sectorul îngrijirii vârstnicilor din România”, a declarat Virgil Chiţu, Romania Lead pentru BlackPeak Capital.

    Într-adevăr, aceasta este prima tranzacţie făcută de un fond în sector. Pe alte pieţe, în frunte cu cea din SUA, sectorul centrelor pentru vârstnici este mult mai dezvoltat şi atrage mult mai mulţi investitori (de orice fel).

    „Cu sprijinul BlackPeak, accelerăm extinderea şi consolidăm un model de îngrijire bazat pe demnitate, empatie şi excelenţă medicală”, a declarat Dragoş Nicolae Iamandoiu, acţionarul Affinity Life Care.

    Compania oferă servicii de îngrijire pe termen lung şi recuperare medicală. Affinity operează în prezent trei centre cu peste 400 de paturi autorizate.

    Investiţia fondului va permite companiei să accelereze extinderea în Bucureşti şi în cele mai importante regiuni ale ţării. Ca obiectiv pe termen apropiat, Affinity îşi propune să îşi dubleze numărul de paturi autorizate, şi să îşi continue apoi dezvoltarea.

    „Cu sprijinul BlackPeak Capital ne propunem să extindem reţeaua noastră de camine pentru vârstnici, să dezvoltăm serviciile medicale de îngrijire şi recuperare”, afirmă Andrei Motoc, CEO al Affinity.

    Oficialii firmei spun că nevoia pentru astfel de centre e în creştere, piaţa fiind insuficient acoperită. Odată cu creşterea puterii de cumpărare din România şi a cererii pentru servicii de calitate, sectorul îngrijirii vârstnicilor oferă un potenţial substanţial de dezvoltare, adaugă ei.

    În urma tranzacţiei, Virgil Chiţu se va alătura Consiliului de Administraţie al Grupului Affinity.

    Firma care operează centrele a avut afaceri de 23 mil. lei anul trecut, plus 28%.

     

     

     

  • Revoluţie şi Reformă cu multe semne de întrebare: Ion Iliescu, cel mai controversat preşedinte al României, care ne-a scos din socialism şi ne-a adus în capitalism, a murit marţi la vârsta de 95 de ani

    Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a murit la vârsta de 95 de ani. Ion Iliescu a fost preşedinte între 1990 şi 1996, dar şi între 2000 şi 2004.

    Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în Olteniţa, judeţul Călăraşi. Tatăl său, un ilegalist comunist, a influenţat profund orientarea ideologică a tânărului Iliescu. Student eminent, a urmat Institutul Politehnic din Bucureşti, iar apoi a fost trimis la studii la Moscova, la Institutul Energetic, în perioada stalinistă – o etapă ce avea să îi modeleze atât convingerile, cât şi reţeaua de relaţii politice.

    După revenirea în ţară, Iliescu a deţinut diverse funcţii în Uniunea Tineretului Comunist (UTC) şi în aparatul de stat, ajungând în anii ’70 ministru al Tineretului. Relaţia sa cu Nicolae Ceauşescu s-a deteriorat în timp, iar în anii ’80, Iliescu a fost marginalizat, fiind numit în funcţii administrative periferice (precum preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş).

    Momentul-cheie al carierei lui Ion Iliescu a venit în decembrie 1989. După căderea lui Ceauşescu, Iliescu a apărut ca lider al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), organism care a preluat puterea de stat. A fost acuzat, încă de atunci, că a deturnat Revoluţia în favoarea unei tranziţii controlate, păstrând elemente ale vechii nomenclaturi sub o formă democratică.

    Ion Iliescu a fost ales preşedinte în 1990, apoi reales în 1992 şi 2000. În timpul mandatelor sale, România a cunoscut o tranziţie lentă şi adesea haotică spre economia de piaţă şi democraţie. Evenimentele din iunie 1990, când minerii au fost chemaţi în Bucureşti pentru a înăbuşi manifestaţiile din Piaţa Universităţii, au pătat grav imaginea preşedintelui, care a fost acuzat de abuz de putere şi de favorizarea violenţei.

    Pe plan extern, însă, Iliescu a jucat un rol important în orientarea României către Vest, punând bazele aderării la NATO şi UE. A semnat în 2002 tratatul de cooperare strategică cu SUA, marcând o ruptură clară faţă de epoca sovietică.

    După ce a părăsit funcţia de preşedinte în 2004, Iliescu a rămas activ în viaţa politică ca senator şi preşedinte de onoare al PSD. În ultimii ani, a fost ţinta mai multor anchete privind Revoluţia din 1989 şi Mineriadele, dosare încă controversate şi nerezolvate definitiv.

  • Avertismentul unui broker: Schimbările fiscale pot tăia din apetitul investitorilor exact când statul pregăteşte vânzarea de pachete minoritare la companii-cheie

    Modificarea impozitării câştigurilor pe piaţa de capital riscă să reducă interesul investitorilor şi să taie din potenţialele încasări ale statului din vânzarea de pachete minoritare la companii precum producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (H2O) şi Romgaz (SNG), principalul producător şi furnizor de gaze naturale din ţară. Un cadru fiscal predictibil ar susţine viitoarele listări şi ar permite valorificarea acestor pachete la evaluări mai bune, consideră Lucian Isac, director general al casei de brokeraj Estinvest.

    „Nu ştim exact cum vor arăta următoarele pachete de măsuri fiscale şi dacă piaţa de capital va fi afectată. Primul pachet făcea referire la impozitul pe dividend de 16%, o creştere consistentă dacă ne uităm în urmă cu câţiva ani când era 5%, 8% şi 10%. O strategie coerentă a guvernanţilor ar fi aceea în care s-ar păstra actualul mod de impozitare a câştigurilor pe piaţa de capital”, spune el.

    Deşi programul de guvernare menţiona o posibilă creştere la 10% a impozitului pe câştigurile din tranzacţii bursiere, Ministerul Finanţelor a precizat luna trecută că această măsură nu face parte din primul pachet de ajustări fiscale al Executivului. Anterior deciziei, actorii din piaţă semnalau că o astfel de modificare ar putea provoca marcări rapide de profit şi retrageri de capital, mai ales dacă pierderile nu ar fi deductibile.

    „Am să fac o paranteză aici: având în vedere că statul are nevoie de foarte mari resurse, iar aceste resurse se află fie în Pilonii 2 şi 3, fie în buzunarele investitorilor persoane fizice, banii respectivi ar putea fi atraşi, cum de altfel se şi discută, prin vânzarea de 5%-maxim 10% din Hidroelectrica, Romgaz”, continuă Lucian Isac.

    Dacă statul ar vinde 10% din Hidroelectrica, companie evaluată la 56 de miliarde de lei la Bursa de Valori Bucureşti, ar aduce circa 5,4 miliarde de lei la buget, păstrând totuşi controlul cu cele 70% din acţiuni pe care le-ar deţine, conform calculelor realizate de ZF. În plus, o astfel de operaţiune ar extinde baza de investitori şi ar creşte lichiditatea acţiunilor societăţii.

    „Fondul Proprietatea vrea să îşi listeze pachetele la Aeroporturi Bucureşti, Salrom. Dacă listările ar veni pe fondul actualei grile de impozitare ar fi un beneficiu pentru stat, care ar putea să vândă la nişte multiplii mai buni. Ar fi o mare eroare dacă ar umbla la procentul de impozitare, nefăcând decât să strice ecosistemul care deja s-a creat şi care de abia aşteaptă pachetele respective.”

    Compania naţională Aeroporturi Bucureşti reprezintă 58% din valoarea activului net nelistat al Fondului, în timp ce producătorul de sare Salrom contribuie cu aproximativ 17%. FP deţine 20% din capitalul social al primei societăţi şi 49% din acţiunile celei de-a doua.

    În iulie 2021, adunarea generală a acţionarilor Salrom a aprobat în principiu listarea companiei la BVB, printr-o ofertă publică a acţiunilor deţinute de FP. Apoi, în iulie 2022, Guvernul a emis un memorandum care sprijină această listare, o etapă importantă pentru vânzarea parţială sau totală a participaţiei Fondului. În februarie 2024, acţionarii au numit un nou consiliu de administraţie, iar din iulie 2024 a fost numit directorul general. Fondul continuă să colaboreze cu compania pentru pregătirea ofertei publice, reiese din raportul FP la T1/2025.

    Emitentul şi-a vândut participaţia de 20% din acţiunile Hidroelectrica la un preţ de 104 lei pe acţiune în vara lui 2023, preţul fiind situat la mijlocul intervalului propus, între 94 şi 112 lei, şi sub valoarea contabilă de 124,6 lei raportată de FP la sfârşitul anului 2022. Valoarea finală, stabilită la nivelul median al ofertei, a fost decisă chiar dacă tranşa pentru investitorii individuali a fost suprasubscrisă de 4,3 ori, iar cererea din partea investitorilor instituţionali a fost acoperită integral încă din prima zi.

    „Ai o masă de investitori care sunt pregătiţi să investească pe o impozitare predictibilă şi tu nu trebuie să faci altceva decât să vinzi. Dacă te zgârceşti la tărâţe şi modifici impozitarea, de exemplu pe câştigurile din piaţa de capital, s-ar putea ca beneficiile să fie mai mici chiar şi decât actualul sistem de impozitare”, adaugă CEO-ul Estinvest.

    Discuţiile privind viitoarele pachete de măsuri fiscale — unele cu impact direct asupra pieţei de capital — au loc într-un moment în care indicele BET al Bursei de Valori atinge niveluri istorice, în creştere cu peste 20% de la începutul anului. În ultimele două luni, indicele a avansat cu 8%, susţinut în principal de reacţiile pozitive ale investitorilor faţă de primul set de ajustări fiscale, care vizează reducerea deficitului bugetar al României.

    „Nu mai vorbesc de felul în care va acţiona piaţa. Atunci, statul va veni să vândă pe o piaţă în scădere (…) Dacă se modifică ceva, s-ar putea ca finalul de an să aducă piaţa la nişte multiplii mai mici decât vedem acum. Dar cred că indicele BET va închide peste 20.000 de puncte”, mai spune Lucian Isac.

     

  • Stelian Bujduveanu, primar interimar al Bucureştiului: Trebuie să construim o sală polivalentă de cel puţin 50.000 de locuri în Bucureşti. O locaţie foarte bună ar putea fi amplasamentul de la Casa Radio

    Bucureştiul ar putea avea, în viitorul apropiat, o sală polivalentă de mari dimensiuni, cu o capacitate de cel puţin 50.000 de locuri, spune Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei. Proiectul ar urma să completeze infrastructura sportivă a oraşului, după Arena Naţională şi Patinoarul Flamaropol, aflat acum în reconstrucţie. 

    „Arena Naţională a fost finalizată, este un proiect important pentru Capitală. Flamaropol este al doilea proiect important pentru Capitală. Al treilea trebuie să fie obligatoriu o sală polivalentă, şi nu vorbim de o sală mică, vorbim de o sală de cel puţin 50.000 de locuri care să asigure competiţia aici”, a spus Stelian Bujduveanu în cadrul emisiunii de business ZF Live. 

    Primarul interimar spune că autorităţile iau în calcul mai multe zone pentru a evita concentrarea infrastructurii sportive într-un singur perimetru.

    „Această locaţie care să asigure o sală polivalentă trebuie să fie foarte bine definită, că dacă venim şi o aruncăm în centrul oraşului, aşa cum s-a gândit până acum şi aglomerăm toată industria sportivă una lângă alta, ne vom trezi că vom paraliza tot sectorul 2 la nivel de Bulevardul Basarabia, Vatra Luminoasă şi o să ne întrebăm de ce falimentează aceste investiţii ale Municipiului Bucureşti. Acea viziune pe care a avut-o şi preşedintele când era primar general a fost ca să diversificăm zonele sportive, nu să le concentrăm pe toate în centru.”

    O variantă considerată pentru amplasarea acestei investiţii este terenul de la Casa Radio, însă locaţia se află într-un litigiu între Guvernul României şi investitori privaţi. 

     „Vă pot da câteva locaţii foarte bună pentru o sală polivalentă, una dintre ele fiind chiar amplasamentul de la Casa Radio, una la care ţine foarte mult, dar este în litigiul Guvernul României cu anumiţi investitori privaţi. Ne gândim la asemenea locaţii care să asigure o fluenţă pentru toată sectoarele şi nu aglomerează o anumită zonă. Aşa ne gândim să dezvoltăm infrastructura sportivă în perioada următoare. PUG-ul este realizat de Facultatea de Arhitectură, care a făcut studii studiile respective, unde se pot amplasa aceste săli. Una dintre ele este aici, o altă locaţie, dar pentru o sală mai mică, este pe Şoseaua Petricani, Sectorul 1 doreşte să facă la 2 Cocoşi, deci avem câteva zone pe care le mapăm”, a completat Bujduveanu. 

    Referitor la Patinoarul Flamaropol, lucrările – blocate din 2019 – au fost reluate, iar termenul de finalizare este de 18 luni.

    „Flamaropol are o istorie controversată, pentru că din 2019, de când s-au s-a oprit lucrările, a stagnat. Astăzi constructorul a intrat puternic, iar termenul de implementare este de 18 luni în care trebuie să-l dea la gata. Şi vorbim de constructori serioşi. În interiorul Flamaropol avem un bazin semi-olimpic. Este un bazin semi-olimpic pe care îl realizează în proiect, carcasa este făcută, dar la finalizarea proiectului va fi dat în circuit. Aici noi, Capitala, suntem restanţi, Capitala în industria sportivă. de aceea astăzi m-am bucurat să anunţ începerea Flamaropolului, pentru că în ultimii zeci de ani ne-am lăudat cu sportivi de mare anvergură, fotbal, tenis, înot, iar noi nu am investit nici timp, nici resurse”, a concluzionat Stelian Bujduveanu. 

  • TradeVille, cel mai mare broker de retail de la Bursa de Valori Bucureşti: Am lucrat mult timp la o listare de acţiuni pe care vrem să o demarăm în luna septembrie

    De la listarea istorică realizată în urmă cu doi ani de către Hidroelectrica (H2O), ringul bursier de la Bucureşti a fost dominat de debuturi de titluri de stat Fidelis şi nu de noi companii, având în vedere că anul trecut au venit cinci noi emitenţi la cota Bursei, iar anul acesta unul singur. Cum se prezintă acum piaţa listărilor? Alexandru Dobre, CEO adjunct al TradeVille, spune că societatea de intermediere pregăteşte o ofertă pentru începutul toamnei, moment care ar putea impulsiona şi lichiditatea pieţei locale de capital.

    „Am lucrat foarte mult pentru o listare. Din păcate, nu am reuşit să o finalizăm în timp util şi nu am vrut să venim cu oferta la sfârşit de iulie, aşa că am amânat-o. Din păcate pentru companiile mai mari, care trebuie să îşi consolideze rezultatele şi să fie şi auditate, termenul este destul de scurt”, a declarat el pentru ZF.

    TradeVille este cel mai mare broker de retail prezent la Bursa locală, cu o cotă de piaţă de 14,6% şi tranzacţii intermediate de 6,8 mld. lei în primele şapte luni din an, ceea ce îi asigură locul trei în topul celor mai mari companii de intermediere de la BVB, luând în calcul aici acţiuni, unităţi de fond, obligaţiuni şi drepturi.

    „Ele termină cu auditarea undeva la sfârşitul lunii mai. Apoi trebuie mergem către autorităţi, să întocmim prospectul ş.a.m.d.”, continuă Alexandru Dobre. „Fereastra pentru o ofertă ar fi fost în iunie sau cel târziu mijloc de iulie. Cum nu ne-am încadrat în această perioadă, va trebui să ne reorientăm spre începutul lunii septembrie, când ne aşteptăm şi la volume mai mari în piaţă.”

    Şapte societăţi şi-au listat acţiunile la Bursa de la Bucureşti în 2023-2024, de cinci ori mai puţin decât în 2021-2022, ani ce au adus 34 de astfel de operaţiuni. Anul trecut, tranzacţiile cu obligaţiuni le-au depăşit în premieră pe cele realizate cu acţiuni: 18,5 mld. lei vs. 16,5 mld. lei. Inclusiv volumul mediu zilnic de tranzacţionare a fost mai ridicat pe instrumentele cu venit fix, cu 74 mil. lei, faţă de 65,8 mil. lei pe acţiuni.

     

  • Cum vor influenţa situaţia bugetară şi mediul economic viitorul Bursei de la Bucureşti? Există în continuare premise de creştere, chiar dacă viitoarele ajustări fiscale vor provoca episoade de corecţie, spune un expert în pieţe financiare

    După ce Bursa de la Bucureşti a crescut cu 21% de la început de an prin indicele principal BET şi cu 27% cu tot cu dividende, marcând astfel noi recorduri în pofida noilor ajustări fiscale intrate în vigoare de la 1 august, ce perspective de apreciere are în continuare piaţa de capital? Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţiei de analişti financiari CFA România, consideră că, deşi bugetul rămâne tensionat şi sunt aşteptate în acest context noi majorări de taxe, Bursa are potenţial de creştere, mai ales prin listarea unor pachete din companiile de stat, capabile să atragă capital proaspăt şi investitori noi.

    „La nivel intern, rămâne nesustenabil deficitul bugetar şi, în opinia mea, va rămâne nesustenabil ani buni de acum încolo. Asta vom face în următorii trei ani: vom corecta acest deficit extrem de ridicat, creat în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că vom tot avea episoade de majorări de taxe, lucru care va afecta piaţa locală”, spune el.

    Deficitul bugetar al României a ajuns la 69,8 mld. lei în primele şase luni din an, adică 3,68% din produsul intern brut, peste nivelul de 63,67 mld. lei (3,62% din PIB) din aceeaşi perioadă de anul trecut, marcând o creştere de aproape 10%. Veniturile totale au ajuns la 310 mld. lei, plus 12,7% faţă de anul trecut, susţinute de încasările din impozite şi contribuţii, dar şi de fondurile europene.

    „Sunt şase mari ca anul acesta să avem o recesiune, care ar ţine şi anul viitor. În general, când am avut recesiune, n-a fost doar un an. Însă piaţa are în continuare perspective de creştere, iar o mare oportunitate ar fi listarea de pachete minoritare ale companiilor de stat”, continuă Adrian Codirlaşu.

    De altfel, o analiză realizată lunile trecute de ZF arată că statul român ar putea obţine între 12 mld. lei şi 17 mld. lei din vânzarea a 10–15% din participaţiile deţinute la companii deja listate, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, şi nelistate, cum sunt CEC Bank, Aeroporturi Bucureşti şi EximBank, iar asta fără a pierde controlul.

    „Cum statul are nevoie atât de mare de bani şi se împrumută cel mai scump din Uniunea Europeană, ar lua nişte bani pentru care n-ar plăti dobândă dacă ar lista companii. Momentul este foarte bun deoarece piaţa este la maxim, deci ar lua bani foarte buni prin listări de pachete minoritare sau de întregi companii.”

    În 2023, listarea producătorului de energie Hidroelectrica – unde statul are 80% din capitalul social – a generat ordine de cumpărare de 6 miliarde de lei din partea investitorilor de retail, cererea depăşind oferta de aproape şase ori, doar prin participarea persoanelor fizice.

    „Plus că ar creşte Bursa de Valori, ar atrage noi investitori şi ar dezvolta piaţa de capital. Deci ar fi win-win pentru toţi: guvern, piaţă şi investitori”, mai spune reprezentantul CFA.

    Numărul investitorilor de la BVB ajungea la circa 260.000 la finele lunii iunie, în creştere cu 60.000 într-un an, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI).