BCR Securities este una dintre societatile de brokeraj de talie
medie de pe Bursa, cu tranzactii intermediate in valoare de 54 mil.
lei in primele opt luni ale anului si o cota de piata de 0,7%.
Incepand din februarie 2008, BCR tranzactioneaza direct pe Bursa
prin intermediul unui departament de tranzactionare intern.
Cititi mai multe despre lichidarea BCR Securities
pe www.zf.ro
Dupa ce in urma cu doua saptamani Riff Holding, grup specializat pe servicii integrate de business, cumpara franciza Sunbelt si intra astfel pe piata de brokeraj de business (fuziuni si achizitii), Riff isi completeaza inca o data aria de servicii prin parteneriatul cu Deli&Hlibonceanu.
Decizia este argumentata de cererea crescuta de servicii avocatiale pe practicile de insolventa, reorganizare sau recuperare de creante (cu litigiile gata sa explodeze ca numar de dosare), arii de expertiza pe care se concentreaza si Deli&Hliboceanu, prin experienta celor doi avocati parteneri, Andreea Deli si Oana Hliboceanu.
Riff Holding are un parteneriat si cu Armajaro Securities, un brat de investitii garantate, specializat in produse – mai ales cacao, cafea si zahar, incercand sa aduca acest tip de investitie si in Romania. “Contractul este semnat, dar mai trebuie aprofundat mecanismul investitional in sine, unul destul de complex; speram ca dupa a doua jumatate a anului sa reusim sa implementam serviciul si in Romania”, spune Marius Stancescu, presedintele Riff Holding.
Acesta are in vedere si o fuziune cu alti doi jucatori din piata de consultanta fiscala, in speranta ca afacerile combinate vor urca noua entitate spre locul al sase-lea in topul consultantilor fiscali din Romania. “Motivatia este accea de a castiga cota de piata intr-un ritm accelerat, si nu are legatura cu criza economica”, spune Stancescu.
Cititi aici mai multe despre ultimele miscari ale Riff Holding pe piata serviciilor integrate pentru afaceri.
Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.
Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.
Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.
Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.
Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.
“Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.
Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.
Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.
Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.
In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.
Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.
In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.
Nimeni nu se astepta la inceputul anului ca situatia de pe Bursa sa se linisteasca dintr-o data, iar criza financiara sa devina o amintire, insa debutul de an a fost chiar mai prost decat cele mai pesimiste asteptari ale analistilor. Pierderile de zeci de miliarde de euro ale bancilor americane si europene si rezultatele slabe ale politicilor guvernamentale anticriza au aruncat din nou pietele financiare ale lumii in haos, iar Bursa de la Bucuresti a fost din nou printre cele mai lovite.
Stirile interne negative, cum ar fi incapacitatea Guvernului de a prezenta un buget final pentru 2009, care sa cuprinda si un plan anticriza concret si deprecierea monedei nationale au amplificat scaderile bursiere, iar, peste toate acestea, a mai venit si suspendarea activitatii Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj, in urma unei fraude la una dintre agentiile firmei.
In acest context, indicele BET, al celor mai importante zece companii listate, a pierdut circa 22% in ianuarie, fiind tras in jos mai ales de actiunile bancare, in timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat o scadere similara. Pierderile sunt apropiate ca valoare de cele din ianuarie 2008, insa contextul de piata este mai nefavorabil.
“Probabil ca este cel mai prost inceput de an din istoria moderna a Bursei”, spune Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. El sustine insa ca situatia de pe Bursa de la Bucuresti nu este cu nimic diferita de cea de pe pietele internationale. “Nu trebuie sa privim situatia de la noi izolata de contextul international.
Si pe piata americana au fost in ultima perioada scaderi foarte mari, companii financiare cu probleme, fraude, investitori nemultumiti si autoritati care incearca fara succes sa gaseasca solutii. Ceea ce se intampla la noi este similar cu ceea ce se intampla pe alte piete, desigur, la o alta scara”, explica Pasol.
Majoritatea brokerilor vorbesc in aceasta perioada de lipsa de incredere a investitorilor, in conditiile in care criza financiara s-a transformat intr-o criza economica, iar finalul este inca incert si indepartat. Principalul motiv de ingrijorare pentru brokeri este valoarea tranzactiilor de pe Bursa, care a scazut dramatic in ultimele luni.
Astfel, daca la jumatatea anului trecut se tranzactionau si peste 10 milioane de euro pe zi, in prezent rulajele mai trec cu greu de 3 milioane de euro. Valorile mai mici sunt justificate in primul rand de scaderea preturilor actiunilor, dar si numarul investitorilor s-a redus drastic.
Daca in ianuarie 2008 existau circa 14.000 de cumparatori pe Bursa, iar in iunie – circa 8.000, in ultima luna a anului trecut numarul investitorilor a ajuns la 4.000, iar situatia nu pare sa fie mai buna nici in ianuarie. Investitorii isi pun tot mai mult problema oportunitatii investitiilor la Bursa, in conditiile in care companiile listate anunta perspective proaste pentru 2009 si nu mai au bani pentru distribuirea de dividende, iar, pe de alta parte, bancile ii imbie cu dobanzi de 16% pe an.
Saptamana trecuta, Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a anuntat ca ar putea reduce nivelul dividendelor distribuite actionarilor din profitul pe 2007, in conditiile in care compania are nevoie de lichiditati pentru finantarea planului de investitii de 1,5 miliarde de euro pentru 2009. Petrom a fost in ultimii trei ani cel mai mare platitor de dividende din Romania.
Actiunile Petrom au scazut cu circa 9% de la inceputul anului. SIF-urile, care au distribuit dividende in crestere in fiecare an de la listarea pe Bursa, ar putea fi nevoite la randul lor sa reduca nivelul dividendelor, in conditiile in care au inregistrat scaderi semnificative ale lichiditatilor.
Reprezentantii SIF Oltenia (SIF5) au anuntat deja ca iau in calcul reducerea dividendelor, in conditiile in care societatea mai avea in conturi circa 2 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Lichiditatile SIF-urilor depind foarte mult de dividendele pe care le incaseaza in fiecare an de la BCR si BRD, care ar putea scadea, de asemenea, in conditiile in care si bancile fac eforturi disperate sa atraga lichiditati de la populatie si se imprumuta de la Banca Nationala.
In aceste conditii, rezultatele financiare pe 2008, pe care companiile listate urmeaza sa le publice in urmatoarea luna, sunt mai putin importante, iar profiturile record au o valoare mai mica in ochii investitorilor daca nu sunt dublate si de lichiditati in conturile companiilor. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut peste 22% de la inceputul anului, in timp ce actiunile BRD au scazut cu 28%.
Putinii investitori care mai rezista in acest moment pe piata pot beneficia de oportunitati bune de investitii, spun brokerii, in conditiile in care exista si companii care vor face fata cu bine crizei. “Activitate economica va exista in continuare si unii vor castiga in urma crizei. Acum sunt oportunitati pentru cei cu nervii tari si pentru cei cu un orizont mai lung de investitii.
Pe de alta parte, sunt si presiuni din partea bancilor, care ofera dobanzi mari si i-ar putea convinge pe unii investitori sa paraseasca Bursa”, spune Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El crede insa ca scandalurile in care sunt implicate unele societati de brokeraj au un impact negativ asupra increderii investitorilor in piata de capital.
“Consecintele acestor scandaluri sunt dramatice, dar asta nu inseamna ca nu erau de asteptat. De prin noiembrie, de cand s-au accentuat scaderile, ne-am gandit ca unele societati de brokeraj vor avea probleme. Asa se intampla in perioade de criza”, spune Manaila, care este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.
Problemele cu care se confrunta societatile de brokeraj s-au accentuat in ultimele luni din cauza scaderii dramatice a valorii tranzactiilor de pe Bursa. In plus, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care supravegheaza piata de capital, a luat masuri foarte dure impotriva unor societati de brokeraj, carora le-a retras sau suspendat autorizatia de functionare in urma neregulilor constatate.
Comisia a hotarat la sfarsitul saptamanii trecute suspendarea autorizatiei de functionare a Broker Cluj, una dintre cele mai mari, societati de intermediere de pe Bursa, dupa ce angajatii agentiei din Deva ar fi fraudat mai multi investitori cu peste 200.000 de euro.
Implicatiile acestui scandal sunt cu atat mai mari, cu cat Broker este o companie listata, cu circa 15.000 de actionari. Actiunile Broker au fost suspendate de la tranzactionare pe termen nedeterminat de catre CNVM, dupa ce au pierdut 13% de la inceputul anului.
CNVM a mai retras saptamana trecuta si autorizatia de functionare a Orizont Vest din Oradea, in urma descoperirii unor nereguli in activitatea firmei de brokeraj, si i-a interzis presedintelui societatii, Nicolae Rusu, sa mai desfasoare activitati pe piata de capital timp de trei ani. Rusu este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.
Aceste scandaluri ii afecteaza in primul rand pe clientii societatilor sanctionate, care ar putea decide sa paraseasca piata de capital, mai ales ca putini au castigat pe Bursa in ultimul an. Pe de alta parte, imaginea pietei per ansamblu are de suferit. Nimeni nu mai poate spune acum in cat timp isi va recastiga Bursa stralucirea pierduta.
La 24 de ani, Victor lucreaza deja ca trader de trei ani. Nimeni si nimic nu l-au putut pregati pentru ce s-a intamplat anul acesta pe Bursa. Criza, termen despre care s-a obisnuit sa citeasca ca student doar in manualele de la ASE, a trait-o prin cotatiile tot mai mici ale actiunilor, in panica si disperarea clientilor care l-au asaltat cu telefoane. “A fost un an greu, pentru mine cel mai greu din perioada in care am lucrat ca trader. In acest an piata a avut foarte putine zile de crestere, oferind brokerilor foarte putine ocazii de a face tranzactii pe profit”, marturiseste Victor Stan, trader la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.
Atras de mirajul castigurilor consistente si de adrenalina din ringul bursier, Victor intrase in piata in 2005, cand bursa parea ca nu se mai opreste din ascensiune. Randamente de doua pana la trei cifre, profituri colosale, comisioane deloc modeste si multa satisfactie la finalul unei sedinte de tranzactionare. Anul 2008 avea sa ii arate insa fata nevazuta a pietei bursiere. “Putini sunt cei care se asteptau la asemenea corectii”, spune el.
Corectiile, panica si numarul (considerat de brokeri) ridicol de mic de tranzactii bursiere l-au facut pe Victor Stan – alaturi de alte zeci de brokeri sa ia decizia, voluntar sau nu, de a iesi din piata. “Decizia de a parasi piata de capital am luat-o in vara acestui an, iar contractul de munca cu Estinvest l-am incheiat efectiv acum aproape trei luni. De atunci, am ramas colaborator al Estinvest ca agent delegat pastrand clientii”, povesteste Victor Stan. Aproape 60 de brokeri au fost concediati intre 24 noiembrie si 5 decembrie, cu o luna inaintea sarbatorilor de iarna, din cauza crizei financiare care a redus drastic profiturile societatilor de brokeraj si valoarea tranzactiilor bursiere.
Societatile de brokeraj au renuntat definitiv la o parte din brokeri, in timp ce pe altii i-au pastrat ca agenti delegati (brokerul isi pastreaza portofoliul de clienti, lucrand pe baza de mandat fara carte de munca). Astfel, brokerul poate incasa in continuare comisioane din tranzactiile clientilor, daca acestea exista, si, in acelasi timp, sa caute alt loc de munca. “Bineinteles, ca agent delegat, comisionul din tranzactiile clientilor este o alta sursa de venit, deloc de neglijat in aceste vremuri”, spune Stan.
Nu doar cei proaspat intrati in piata au decis sa puna capat colaborarii cu societatile de brokeraj. Adrian Caramiha, unul din “caii de cursa lunga” ai pietei de capital, tranzactioneaza pe cont propriu pe bursele locale si internationale, dupa ce a plecat in februarie de la societatea de brokeraj Broker Cluj, unde a fost director general adjunct. “Sunt liber profesionist, cu toate acestea stau tot timpul in apropierea bursei. Investesc pe toate pietele de capital. Nu pot sa spun ca am marcat profit, dar am reusit sa imi conserv capitalul in aceasta perioada, in special din plasamentele pe care le-am facut pe pietele internationale”, spune Caramiha.
Va reveni in piata, dar nu acum, ci poate la sfarsitul anului viitor, cand pietele isi vor mai reveni. “Nu vreau sa fiu optimist si sa spun ca pietele isi vor reveni in a doua jumatate a anului viitor, ci realist. Optimisti erau si cei de pe Titanic”, crede Caramiha. Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest din Focsani, spune ca cel putin jumatate dintre brokerii care au ales sa plece din piata anul acesta vor reveni pentru ca s-au obisnuit “sa castige si sa aiba un anumit stil de viata si de munca”. “Nu putini sunt cei care au acuzat brokerii ca nu au motive sa se planga de criza, pentru ca si pe scaderi se pot marca profituri. Nu de scaderi ne plangem, ci de lipsa de lichiditate. Cand piata nu face volum, atunci brokerii nu fac bani, nu neaparat atunci cand scade”, argumenteaza Isac.
Zilele in care volumele de tranctionare pe Bursa de Valori Bucuresti ating valori de doar doua milioane de euro sunt tot mai numeroase. “Pentru a va face o idee despre cat castiga o societate de brokeraj in aceasta perioada, luati rulajul de pe Bursa, care nu trece de 2 milioane de euro, si impartiti la 1 sau 2 procente, cat e comisionul de tranzactionare, si mai apoi la 70, cat este numarul societatilor de brokeraj din piata”, explica Isac. Pentru sucursala unei societati de brokeraj lucreaza in medie trei sau patru brokeri, cu un maxim de opt agenti de servicii financiare.
Una dintre cele mai drastice restructurari pe final de an a fost facuta de societatea de brokeraj Estinvest, care a inchis 14 agentii si sucursale din teritoriu si a concediat 13 agenti de servicii financiare si 3 reprezentanti ai compartimentului de control intern. Urmeaza societatea Ventrust din Targu-Mures, care a concediat 11 brokeri, dar si Nova Invest, de unde au fost disponibilizati 7 brokeri. Ce vor face acesti brokeri odata desprinsi de ringul bursier? “Brokerul este un vanzator. Nu va mai vinde actiuni sau derivate, ci alte produse din sectorul financiar, precum asigurari sau credite. Desi nici aceste sectoare de activitate nu sunt ferite de efectele crizei”, crede Adrian Caramiha.
Consultanta si asigurarile reprezinta si raspunsul lui Isac de la Estinvest. “O parte dintre brokerii de la agentiile noastre au ramas cu portofoliul de clienti, altfel ca pot inregistra venituri si din comisioanele de tranzactionare”, adauga el. Pe de alta parte, Marius Trif, director general la societatea de brokeraj Carpatica Invest din Sibiu, recunoaste ca veniturile fara precedent incasate in 2007 ar trebui sa compenseze pierderile din acest an. “Cei care au plecat acum si au renuntat la portofoliul de clienti vor avea mari probleme in a se reintoarce, pentru ca intre client si broker exista o legatura ce nu poate fi intretinuta decat prin contacte directe, indiferent cat de performanta este platforma de tranzactionare online”, spune Trif.
Despre legatura dintre broker si client vorbeste si Diana Manescu-Bogdan, broker cu experienta si director de tranzactii la societatea Trend din Bacau. “Anul acesta am fost psiholog si broker in acelasi timp. Trebuie sa ii explici clientului care este situatia si de ce sunt atat de abrupte corectiile. Trebuie sa vinzi daca acest lucru ii linisteste pe clienti. Am vorbit foarte mult timp la telefon. M-au sunat clienti cu care nu am mai vorbit de ani de zile. Cel mai mult am vorbit o ora cu un client pana s-a inchis automat telefonul. Cu cei care vin direct la sediul nostru stam de vorba si pana la doua-trei ore, cat este necesar ca ei sa inteleaga ce se intampla cu piata”, povesteste Diana Manescu-Bogdan.
Luna octombrie a fost cea mai grea pentru brokerul din Bacau. Societatile de investitii financiare (SIF-uri) au scazut doar in acea luna cu 56,4%, ducand astfel deprecierea pe zece luni la nivelul record de 85,9%. Indicele BET, care include cele mai lichide zece companii listate la Bursa, s-a prabusit cu 32,6% in octombrie si cu 70,8% in primele zece luni. Indicele BET-C, care refl ecta evolutia tuturor companiilor listate la Bursa, a pierdut 32,9% in octombrie si 67,4% in primele zece luni. “Dar acum ne-am calit si suntem mai pregatiti”, crede Diana Manescu- Bogdan si odata cu ea si ceilalti brokeri care mai tranzactioneaza pe bursa.
Omul de afaceri Catalin Chelu, unul dintre cei mai mari investitori individuali pe piata de capital din Romania, a infiintat o firma de brokeraj, denumita City Invest, la care detine 96% din capital. Firma inregistrata in Galati are un capital de 550.000 de lei, divizat in 550.000 de actiuni cu o valoare nominala de 1 leu. Pe langa Chelu, in actionariatul City Invest se regasesc doua persoane fizice si doua societati cu raspundere limitata, fiecare cu cate 1% din titluri. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat deja functionarea societatii care va putea prelua si transmite ordine de tranzactionare si va oferi consultanta si analiza pentru investitii. Totodata, Catalin Chelu a fost subiectul unor discutii aprinse in cadrul CNVM datorita controlului, impreuna cu 30 de firme si trei persoane fizice, asupra unui pachet de actiuni reprezentand 8,54% din capitalul societatii de investitii SIF Moldova. In acelasi timp, omul de afaceri detine in mod concertat cu 25 de firme si inca patru persoane fizice 9,89% din titlurile SIF Oltenia. Prin urmare, dupa ce CNVM a cerut ca omul de afaceri sa-si reduca participatiile la 1% la cele doua SIF-uri, limita maxima admisa de reglementarile institutiei, Chelu a fost revocat la jumatatea lunii noiembrie din functia de membru in Consiliul de Administratie (CA) al SIF Moldova. Chelu fusese sanctionat anterior si pentru incalcarea pragului de detinere de 1% la SIF Oltenia. Cel care va veni in locul sau la SIF Moldova este Tudor Dumitru, un alt investitor important la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cu actiuni la peste 30 de companii in valoare de peste 100 de milioane de lei. Dumitru si-a mai depus candidatura si pentru un post la conducerea SIF Oltenia.
Langa numarul de telefon al medicului si al avocatului, "
In Romania insa, obisnuinta de a apela la intermediari este inca extrem de limitata: sub 5% din totalul finantarilor acordate de banci sunt intermediate de brokeri. Procentul plaseaza Romania mult sub media tarilor vest-europene, unde brokerii intermediaza o cota cam de zece ori mai mare, dar si a pietelor mai apropiate ca dezvoltare de tara noastra. In Polonia, spre exemplu, brokerii intermediaza de peste patru ori mai mult din totalul imprumuturilor, in timp ce in restul tarilor din regiune procentul variaza intre 15 si 20%.
In aceste conditii, estimarile privind posibilitatile de crestere pe care le are aceasta piata, a intermediarilor de credite, sunt aproape un truism. Mai mult decat atat, dinamica exploziva a imprumuturilor contractate de romani de la banci (ce au crescut numai anul trecut cu peste 80% fata de 2006) este si pentru brokeri adevarat vant in vele. Relaxarea conditiilor de finantare de anul trecut a adus pe piata bancara un adevarat noian de oferte, din ce in ce mai greu de cernut, contractele de creditare incalcite ce ridica pentru neinitiati mai multe intrebari decat raspunsuri, dosarele stufoase pe care trebuie sa le intocmeasca pentru cea mai banala finantare, dar si costurile ascunse unei priviri mai neatente – sunt doar cateva dintre motivele pentru care romanii au inceput tot mai mult sa apeleze la specialisti atunci cand vor un credit. Cu atat mai mult cu cat, pentru asistenta primita, clientul final nu este taxat in nici un fel, comisioanele fiind percepute de intermediari de la parteneri (banci, companii de leasing, institutii financiare nebancare etc).
Deloc greu de inteles in atari conditii ca firmele de brokeraj se asteapta ca anul acesta afacerile sa le creasca exploziv, cei mai multi avansand macar prognoze de dublare, daca nu mai mult. Mai ales ca e de asteptat ca tot mai multi clienti sa inteleaga reteta dupa care functioneaza un broker de credite, platit cu comision de banca partenera si nu de catre solicitantul de credit.
Si totusi, 2008 nu se anunta deloc un an simplu si nici pe departe linistit pentru piata de brokeraj. In primul rand, "e absolut iminent ca marii jucatori de pe pietele europene sa vrea sa intre in Romania", spune Anca Bidian.
Pe de o parte, argumenteaza ea, in alte tari industria intermedierii financiare este foarte dezvoltata si deci fara perspective prea spectaculoase de crestere. Iar pe de alta parte, "Romania este pentru ei o oportunitate care se vede de la distanta". Industria financiara, in ansamblu, este extrem de atractiva pentru marile grupuri financiare straine, in conditiile in care in Romania mai permite inca ritmuri de crestere (si profituri) la care pietele dezvoltate nu mai pot nici macar sa viseze. In sistemul bancar, spre exemplu, anul 2007 a adus o crestere a profitului net de peste 30% (pana la 825 de milioane de euro) si o majorare a activelor de circa 45% (la peste 70 de miliarde de euro).
Sistemul bancar romanesc este insa extrem de aglomerat si greu accesibil unor noi jucatori, in conditiile in care pe piata romaneasca sunt prezente deja 40 de banci, majoritatea apartinand marilor grupuri financiare. Brokerajul de credite este, pe de alta parte, o industrie ce permite accesul (macar partial) la acest business, unde mai este foarte mult loc pentru firme noi, dupa cum spune managerul general al Kiwi Finance. Bidian este cea care in 2003 a lansat primul broker de credite din Romania – Gemini Capital Consult (actualmente Kiwi Finance). Pe atunci, "retailul bancar aproape ca nu exista, iar ideea unei companii care sa intermedieze credite parea de-a dreptul nebuneasca".
Lucrurile s-au schimbat insa foarte mult intre timp, ultimii doi ani aducand o crestere exploziva a numarului de firme de profil, pe masura ce si bancherii au cautat si au acceptat sa foloseasca diferite canale alternative sucursalei pentru vanzare. In prezent exista in jur de 100 de brokeri de credite in intreaga tara, estimeaza Bidian, dar dintre acestea "vizibile sunt doar vreo 15". Cu o istorie de doar unul-doi ani in spate, intr-o industrie cu varsta frageda, cele mai multe companii de profil sunt inca mici, avand doar prezenta locala sau regionala. De fapt, dimensiunile reale ale pietei sunt imposibil de stabilit, din moment ce nu exista niciun cadru de reglementare si nicio autoritate ce sa supravegheze piata.
Exista in acest moment cateva companii mari ce activeaza in domeniu si un numar considerabil de firme de intermediere, spune Roxana Gavrila, director de dezvoltare al Credit Team, o alta companie din domeniu. In opinia ei, sunt peste 300 de firme de intermediere in intreaga tara, "insa ele nu reprezinta societati de brokeraj ce pot impune anumite standarde profesionale, avand doar o acoperire locala limitata". Si la nivel local, piata se aglomereaza, dupa cum semnaleaza Ciprian Iorga, coactionar al Vertical Finance, o companie de profil cu sediul in Timisoara. Pe de o parte, firmele din Bucuresti au inceput sa se extinda si spre marile orase, iar pe de alta parte si la nivel local apar alte companii noi. "Nu se poate insa vorbi nici pe departe despre o aglomerare excesiva", puncteaza Iorga.
Totusi, asa cum a demonstrat, spre exemplu, istoria traita de asiguratori, ritmul in care o industrie se "aglomereaza" este extrem de rapid. Dupa mai multi ani de liniste, piata asigurarilor a cunoscut in ultima perioada o adevarata efervescenta a achizitiilor, a fuziunilor si, nu in ultimul rand, a intrarii de nume noi. Pentru brokerii de credite, 2008 poate fi din acest punct de vedere un an bun pentru a-si consolida pozitia pe o piata permisiva inca, de a valorifica la maxim posibilitatile de crestere si extindere, dar si de diversificare a afacerii.
Pentru investitiile din acest an, Anca Bidian a bugetat peste 1 milion de euro, dupa propriile spuse. Fonduri vor merge in special spre o campanie de comunicare (ce va incepe in februarie) pentru a sustine procesul de rebranding al firmei, dar si planurile de crestere. "Vrem sa dublam volumul de credite intermediate", spune managerul Kiwi Finance, avansand pentru finele anului un obiectiv de 300 de milioane de euro. In 2007, volumul finantarilor intermediate a fost de 162 de milioane de euro, depasind obiectivul de 110 milioane stabilit la inceput de an, potrivit Ancai Bidian. Aceasta in conditiile in care 2007 a fost un an dificil, dat fiind ca au avut loc mai multe schimbari. In primul rand, la jumatatea anului trecut a intrat in actionariatul firmei fondul de investitii Oresa Ventures, printr-o investitie de 3 milioane de euro.
Tot anul trecut, compania si-a diversificat paleta de parteneri pentru care vinde credite, dupa ce inca din 2003 lucrase doar cu HVB Bank (actualmente UniCredit Tiriac). In prezent, Kiwi Finance lucreaza la nivel national cu opt banci si o institutie financiar-bancara si in doua orase si-a inclus in portofoliu inca alte doua banci. Nu in ultimul rand, 2007 a fost anul in care au fost relocate toate sucursalele din tara, "pentru ca acelea in care avem sediile devenisera neincapatoare", numarul de agenti de vanzare s-a dublat (ajungand in prezent la circa 190 de oameni) si au fost create de la zero mai multe departamente.
Extinderea afacerii, in trei orase noi anul acesta, nu vizeaza insa doar piata interna. In primul trimestru ar trebui sa aiba loc deschiderea primei sucursale a Kiwi Finance in afara tarii, la Madrid. In vizorul acesteia sunt, in principal, cei circa 400.000 de romani inregistrati cu drept legal de munca in capitala Spaniei sau in regiunile adiacente, "dintre care multi ar vrea sa isi cumpere o casa in Romania, cu credit de la o banca locala". In plus, aceasta sucursala va intermedia si imprumuturi pentru banci spaniole, pentru romanii ce ar vrea sa faca investitii imobiliare pe plan local.
Nu de alta, dar "finantarea unei proprietati imobiliare intr-o anumita tara cu bani luati dintr-o alta e doar o poveste frumoasa", explica Anca Bidian, in practica nefiind acceptata de bancheri, in lipsa unor garantii pe care sa le poata evalua local. Pe termen lung, romanca vrea sa duca firma pe care o conduce si in alte tari care concentreaza comunitati mari de romani, asa cum sunt Italia, Irlanda sau Canada.
Si Credit Team, o companie cu capital integral romanesc, a decis sa faca pasul peste granita, deschizand in ianuarie 2008 o agentie francizata in Chisinau. Credit Team a intrat pe piata serviciilor financiare in ianuarie 2007 si, doar o luna mai tarziu, a initiat un program agresiv de extindere prin francize. "Programul de franciza a constituit un pas strategic in dezvoltarea noastra", spune Roxana Gavrila, adaugand ca la finele anului trecut existau deja peste 30 de agentii ale companiei (dintre care doua treimi erau francize).
In primul an de functionare, compania a consiliat peste 9.800 de clienti, atingand un volum intermediat de peste 102 milioane de euro. Pentru anul in curs, estimarile companiei vizeaza atingerea unui volum de credite intermediate in jurul a 170 milioane de euro, "luand in calcul si evolutia mediului financiar-bancar din Romania", dupa cum spune Gavrila.
Cea mai importanta carte in dezvoltarea brokerilor se joaca insa tot pe piata romaneasca, unde pe planurile firmelor de profil un loc in varful listei de prioritati il ocupa diversificarea. Daca pana acum cea mai consistenta parte a afacerilor lor a venit din partea segmentului de retail, "acum devine tot mai interesant si cel al companiilor", dupa cum spune Ciprian Iorga de la Vertical Finance, care detine compania in cote egale cu un partener francez.
Desi a inceput sa lucreze cu clienti persoane juridice inca de anul trecut (in conditiile in care firma a devenit operationala la jumatatea lui 2006), mai bine de 80% din volumul de activitate vine din zona de retail. In 2007 Vertical Finance a intermediat credite in valoare de peste 2 milioane de euro, insa 2008 “ar trebui sa ne aduca cel putin un volum dublu". Kiwi Finance va incepe curand un proiect de extindere spre zona companiilor mici si mijlocii, avandu-i ca parteneri pentru inceput in aceasta activitate pe clujenii de la Banca Transilvania.
Discutii exista insa deja si cu o alta banca pentru a intermedia finantari pentru IMM, adauga Anca Bidian – o miscare naturala, in conditiile in care micile companii se anunta o piata extrem de interesanta, pe masura ce avantul retailului bancar incepe sa scada.
In acest tablou general, al unei piete extrem de dinamice, cu rate de profitabilitate "cam de 15% pentru un business gandit si cladit serios si pe termen lung", dupa cum spune Anca Bidian, investitorii nici nu ar avea cum sa stea prea mult departe, fie ca in ecuatie este vorba despre grupuri internationale de profil sau de investitori financiari. Si alte fonduri de investitii adulmeca profitul, chiar daca nicio alta miscare concreta nu a fost inca facuta. "Ne asteptam la cresteri substantiale in domeniu, chiar daca nu am facut niciun demers", spune Horia Manda, managing partner al fondului de investitii RAEF, care a mai avut activitati in domeniu, intermediind credite de consum prin Estima Finance.
Lipsa efervescentei din piata nu echivaleaza insa cu dezinteresul fata de domeniul brokerilor de credite, iar 2008 – cu consolidarea pe care o promite – se poate dovedi primul pas prin care afacerile se vor transforma in tinte tocmai bune de achizitie.
Langa numarul de telefon al medicului si al avocatului, " ai pe frigider si mobilul consultantului financiar, care se ocupa de tot ce inseamna finante intr-o familie", evoca Anca Bidian, general manager al Kiwi Finance, o imagine foarte obisnuita in economiile vest-europene si in cele de peste Ocean. "Acolo", adica in Canada, unde a trait sapte ani inainte de a se intoarce in 2003 in Romania, "consultantul financiar se din familie, stie totul despre mine si banii mei, ba poate chiar si de niste cheltuieli pe care nici familia nu stie".
In Romania insa, obisnuinta de a apela la intermediari este inca extrem de limitata: sub 5% din totalul finantarilor acordate de banci sunt intermediate de brokeri. Procentul plaseaza Romania mult sub media tarilor vest-europene, unde brokerii intermediaza o cota cam de zece ori mai mare, dar si a pietelor mai apropiate ca dezvoltare de tara noastra. In Polonia, spre exemplu, brokerii intermediaza de peste patru ori mai mult din totalul imprumuturilor, in timp ce in restul tarilor din regiune procentul variaza intre 15 si 20%.
In aceste conditii, estimarile privind posibilitatile de crestere pe care le are aceasta piata, a intermediarilor de credite, sunt aproape un truism. Mai mult decat atat, dinamica exploziva a imprumuturilor contractate de romani de la banci (ce au crescut numai anul trecut cu peste 80% fata de 2006) este si pentru brokeri adevarat vant in vele. Relaxarea conditiilor de finantare de anul trecut a adus pe piata bancara un adevarat noian de oferte, din ce in ce mai greu de cernut, contractele de creditare incalcite ce ridica pentru neinitiati mai multe intrebari decat raspunsuri, dosarele stufoase pe care trebuie sa le intocmeasca pentru cea mai banala finantare, dar si costurile ascunse unei priviri mai neatente – sunt doar cateva dintre motivele pentru care romanii au inceput tot mai mult sa apeleze la specialisti atunci cand vor un credit. Cu atat mai mult cu cat, pentru asistenta primita, clientul final nu este taxat in nici un fel, comisioanele fiind percepute de intermediari de la parteneri (banci, companii de leasing, institutii financiare nebancare etc).
Deloc greu de inteles in atari conditii ca firmele de brokeraj se asteapta ca anul acesta afacerile sa le creasca exploziv, cei mai multi avansand macar prognoze de dublare, daca nu mai mult. Mai ales ca e de asteptat ca tot mai multi clienti sa inteleaga reteta dupa care functioneaza un broker de credite, platit cu comision de banca partenera si nu de catre solicitantul de credit.
Si totusi, 2008 nu se anunta deloc un an simplu si nici pe departe linistit pentru piata de brokeraj. In primul rand, "e absolut iminent ca marii jucatori de pe pietele europene sa vrea sa intre in Romania", spune Anca Bidian.
Pe de o parte, argumenteaza ea, in alte tari industria intermedierii financiare este foarte dezvoltata si deci fara perspective prea spectaculoase de crestere. Iar pe de alta parte, "Romania este pentru ei o oportunitate care se vede de la distanta". Industria financiara, in ansamblu, este extrem de atractiva pentru marile grupuri financiare straine, in conditiile in care in Romania mai permite inca ritmuri de crestere (si profituri) la care pietele dezvoltate nu mai pot nici macar sa viseze. In sistemul bancar, spre exemplu, anul 2007 a adus o crestere a profitului net de peste 30% (pana la 825 de milioane de euro) si o majorare a activelor de circa 45% (la peste 70 de miliarde de euro).
Sistemul bancar romanesc este insa extrem de aglomerat si greu accesibil unor noi jucatori, in conditiile in care pe piata romaneasca sunt prezente deja 40 de banci, majoritatea apartinand marilor grupuri financiare. Brokerajul de credite este, pe de alta parte, o industrie ce permite accesul (macar partial) la acest business, unde mai este foarte mult loc pentru firme noi, dupa cum spune managerul general al Kiwi Finance. Bidian este cea care in 2003 a lansat primul broker de credite din Romania – Gemini Capital Consult (actualmente Kiwi Finance). Pe atunci, "retailul bancar aproape ca nu exista, iar ideea unei companii care sa intermedieze credite parea de-a dreptul nebuneasca".
Lucrurile s-au schimbat insa foarte mult intre timp, ultimii doi ani aducand o crestere exploziva a numarului de firme de profil, pe masura ce si bancherii au cautat si au acceptat sa foloseasca diferite canale alternative sucursalei pentru vanzare. In prezent exista in jur de 100 de brokeri de credite in intreaga tara, estimeaza Bidian, dar dintre acestea "vizibile sunt doar vreo 15". Cu o istorie de doar unul-doi ani in spate, intr-o industrie cu varsta frageda, cele mai multe companii de profil sunt inca mici, avand doar prezenta locala sau regionala. De fapt, dimensiunile reale ale pietei sunt imposibil de stabilit, din moment ce nu exista niciun cadru de reglementare si nicio autoritate ce sa supravegheze piata.
Exista in acest moment cateva companii mari ce activeaza in domeniu si un numar considerabil de firme de intermediere, spune Roxana Gavrila, director de dezvoltare al Credit Team, o alta companie din domeniu. In opinia ei, sunt peste 300 de firme de intermediere in intreaga tara, "insa ele nu reprezinta societati de brokeraj ce pot impune anumite standarde profesionale, avand doar o acoperire locala limitata". Si la nivel local, piata se aglomereaza, dupa cum semnaleaza Ciprian Iorga, coactionar al Vertical Finance, o companie de profil cu sediul in Timisoara. Pe de o parte, firmele din Bucuresti au inceput sa se extinda si spre marile orase, iar pe de alta parte si la nivel local apar alte companii noi. "Nu se poate insa vorbi nici pe departe despre o aglomerare excesiva", puncteaza Iorga.
Totusi, asa cum a demonstrat, spre exemplu, istoria traita de asiguratori, ritmul in care o industrie se "aglomereaza" este extrem de rapid. Dupa mai multi ani de liniste, piata asigurarilor a cunoscut in ultima perioada o adevarata efervescenta a achizitiilor, a fuziunilor si, nu in ultimul rand, a intrarii de nume noi. Pentru brokerii de credite, 2008 poate fi din acest punct de vedere un an bun pentru a-si consolida pozitia pe o piata permisiva inca, de a valorifica la maxim posibilitatile de crestere si extindere, dar si de diversificare a afacerii.
Pentru investitiile din acest an, Anca Bidian a bugetat peste 1 milion de euro, dupa propriile spuse. Fonduri vor merge in special spre o campanie de comunicare (ce va incepe in februarie) pentru a sustine procesul de rebranding al firmei, dar si planurile de crestere. "Vrem sa dublam volumul de credite intermediate", spune managerul Kiwi Finance, avansand pentru finele anului un obiectiv de 300 de milioane de euro. In 2007, volumul finantarilor intermediate a fost de 162 de milioane de euro, depasind obiectivul de 110 milioane stabilit la inceput de an, potrivit Ancai Bidian. Aceasta in conditiile in care 2007 a fost un an dificil, dat fiind ca au avut loc mai multe schimbari. In primul rand, la jumatatea anului trecut a intrat in actionariatul firmei fondul de investitii Oresa Ventures, printr-o investitie de 3 milioane de euro.
Tot anul trecut, compania si-a diversificat paleta de parteneri pentru care vinde credite, dupa ce inca din 2003 lucrase doar cu HVB Bank (actualmente UniCredit Tiriac). In prezent, Kiwi Finance lucreaza la nivel national cu opt banci si o institutie financiar-bancara si in doua orase si-a inclus in portofoliu inca alte doua banci. Nu in ultimul rand, 2007 a fost anul in care au fost relocate toate sucursalele din tara, "pentru ca acelea in care avem sediile devenisera neincapatoare", numarul de agenti de vanzare s-a dublat (ajungand in prezent la circa 190 de oameni) si au fost create de la zero mai multe departamente.
Extinderea afacerii, in trei orase noi anul acesta, nu vizeaza insa doar piata interna. In primul trimestru ar trebui sa aiba loc deschiderea primei sucursale a Kiwi Finance in afara tarii, la Madrid. In vizorul acesteia sunt, in principal, cei circa 400.000 de romani inregistrati cu drept legal de munca in capitala Spaniei sau in regiunile adiacente, "dintre care multi ar vrea sa isi cumpere o casa in Romania, cu credit de la o banca locala". In plus, aceasta sucursala va intermedia si imprumuturi pentru banci spaniole, pentru romanii ce ar vrea sa faca investitii imobiliare pe plan local.
Nu de alta, dar "finantarea unei proprietati imobiliare intr-o anumita tara cu bani luati dintr-o alta e doar o poveste frumoasa", explica Anca Bidian, in practica nefiind acceptata de bancheri, in lipsa unor garantii pe care sa le poata evalua local. Pe termen lung, romanca vrea sa duca firma pe care o conduce si in alte tari care concentreaza comunitati mari de romani, asa cum sunt Italia, Irlanda sau Canada.
Si Credit Team, o companie cu capital integral romanesc, a decis sa faca pasul peste granita, deschizand in ianuarie 2008 o agentie francizata in Chisinau. Credit Team a intrat pe piata serviciilor financiare in ianuarie 2007 si, doar o luna mai tarziu, a initiat un program agresiv de extindere prin francize. "Programul de franciza a constituit un pas strategic in dezvoltarea noastra", spune Roxana Gavrila, adaugand ca la finele anului trecut existau deja peste 30 de agentii ale companiei (dintre care doua treimi erau francize).
In primul an de functionare, compania a consiliat peste 9.800 de clienti, atingand un volum intermediat de peste 102 milioane de euro. Pentru anul in curs, estimarile companiei vizeaza atingerea unui volum de credite intermediate in jurul a 170 milioane de euro, "luand in calcul si evolutia mediului financiar-bancar din Romania", dupa cum spune Gavrila.
Cea mai importanta carte in dezvoltarea brokerilor se joaca insa tot pe piata romaneasca, unde pe planurile firmelor de profil un loc in varful listei de prioritati il ocupa diversificarea. Daca pana acum cea mai consistenta parte a afacerilor lor a venit din partea segmentului de retail, "acum devine tot mai interesant si cel al companiilor", dupa cum spune Ciprian Iorga de la Vertical Finance, care detine compania in cote egale cu un partener francez.
Desi a inceput sa lucreze cu clienti persoane juridice inca de anul trecut (in conditiile in care firma a devenit operationala la jumatatea lui 2006), mai bine de 80% din volumul de activitate vine din zona de retail. In 2007 Vertical Finance a intermediat credite in valoare de peste 2 milioane de euro, insa 2008 “ar trebui sa ne aduca cel putin un volum dublu". Kiwi Finance va incepe curand un proiect de extindere spre zona companiilor mici si mijlocii, avandu-i ca parteneri pentru inceput in aceasta activitate pe clujenii de la Banca Transilvania.
Discutii exista insa deja si cu o alta banca pentru a intermedia finantari pentru IMM, adauga Anca Bidian – o miscare naturala, in conditiile in care micile companii se anunta o piata extrem de interesanta, pe masura ce avantul retailului bancar incepe sa scada.
In acest tablou general, al unei piete extrem de dinamice, cu rate de profitabilitate "cam de 15% pentru un business gandit si cladit serios si pe termen lung", dupa cum spune Anca Bidian, investitorii nici nu ar avea cum sa stea prea mult departe, fie ca in ecuatie este vorba despre grupuri internationale de profil sau de investitori financiari. Si alte fonduri de investitii adulmeca profitul, chiar daca nicio alta miscare concreta nu a fost inca facuta. "Ne asteptam la cresteri substantiale in domeniu, chiar daca nu am facut niciun demers", spune Horia Manda, managing partner al fondului de investitii RAEF, care a mai avut activitati in domeniu, intermediind credite de consum prin Estima Finance.
Lipsa efervescentei din piata nu echivaleaza insa cu dezinteresul fata de domeniul brokerilor de credite, iar 2008 – cu consolidarea pe care o promite – se poate dovedi primul pas prin care afacerile se vor transforma in tinte tocmai bune de achizitie.