Tag: brokeraj

  • Un produs căutat în vremuri de criză

    În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
    „Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
    Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100%  în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
    „S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
    El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
    În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
    „Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
    Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
    „Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
    El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.  
    Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
    „Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
    12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
    În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
    Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
    „Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu. 

  • Irina Cristescu preia funcţia de director general al XTB România

    Schimbarea vine într-un moment semnificativ pentru grupul polonez care, începând de anul acesta se repoziţionează prin extinderea ofertei de produse şi servicii a grupului şi dezvoltarea de noi tehnologii, nemaifiind doar un broker european de instrumente derivate, ci o companie completă de investiţii.

    În noua sa funcţie, Irina Cristescu îl înlocuieşte pe Bogdan Albu, care a ocupat funcţia de director general al companiei timp de cinci mandate consecutive, între 2014 şi 2018. Începând cu anul 2013, Albu a restructurat organizaţia la nivel local în vederea listării grupului la bursa din Varşovia şi a repoziţionat brandul XTB, ceea ce a condus la o îmbunătăţire considerabilă a veniturilor pentru acţionarii companiei. Pe parcursul mandatelor sale, numărul de clienţi de retail al XTB a crescut cu 400% şi sucursala din România a înregistrat cel mai bun ROI la nivelul grupului. Echipa coordonată de Bogdan Albu a adus România în topul ţărilor cu cea mai rapidă creştere a portofoliului de clienţi din întregul grup XTB. În aceeaşi perioadă, XTB a devenit un susţinător important al iniţiativelor şi acţiunilor Autorităţii de Supraveghere Financiară din România în procesul de consolidare a pieţei locale prin descurajarea practicilor neloiale de piaţă.

    Primul obiectiv al Irinei Cristescu va fi extinderea echipei XTB România, proces determinat de creşterea portofoliului de produse şi accesarea unui nou segment de piaţă. În a doua jumătate a anului 2018, XTB a pus la dispoziţia clienţilor săi peste 2.000 de noi instrumente financiare, în special ETF-uri, acţiuni clasice internaţionale de la companii precum Apple, Facebook, Google sau Tesla, dar şi CFD-uri bazate pe monede virtuale precum Bitcoin, Ethereum sau Ripple. Recrutarea a început deja, compania fiind în prezent în proces de lărgire a diviziei de brokeraj.

    O altă prioritate pentru anul 2019, este adaptarea la modificările peisajului juridic care reglementează industria, marcat în 2018 de intrarea în vigoare a directivei MIFID2, precum şi de noile condiţii impuse de ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe). Se aşteaptă ca aceste schimbări legislative să îmbunătăţească semnificativ practicile de piaţă, contribuind la crearea premiselor pentru consolidarea unei pieţe mai mature.

    Irina Cristescu şi-a început cariera în XTB punând bazele înfiinţării sucursalei şi implementând primele procese în România în anul 2008, de pe poziţia de customer care & compliance manager, pe care a ocupat-o între 2008 şi 2013. Din 2014 până în 2018 a deţinut funcţia de director general adjunct. Noul director general XTB România deţine un master în psihologie de la Universitatea Titu Maiorescu şi a absolvit cursurile Facultăţii de Psihologie si Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti şi ale Facultăţii de Management Financiar din cadrul Universităţii Financiar Bancare din Bucureşti.

  • Preţul petrolului îşi reia scăderea

    „Scăderea numărului platformelor extractoare de petrol din SUA, dar şi declinul din săptămâna trecută al acţiunilor americane, susţin preţurile petrolului pe fondul unui război comercial SUA-China, care ar putea diminua creşterea globală şi poate avea un impact asupra cererii de petrol”, a declarat Stephen Innes, şeful diviziei de tranzacţionare pentru Asia-Pacific la compania de brokeraj Oanda Singapore, citat de Reuters.

    Săptămâna trecută, companiile extractoare de petrol şi gaze au redus nouă instalaţii de foraj, ajungând la un număr total de 860 – cea mai mare reducere din mai 2016, a anunţat vineri compania de servicii energetice Baker Hughes.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi foşti angajaţi în multinaţională fac afaceri de 3 milioane de euro din brokerajul de asigurări

    Compania, înfiinţată în 2010, a vândut 45.000 de poliţe, deopotrivă pentru clienţi persoane fizice, cât şi pentru clienţi companii.

    Cătălin Vasile, fondatorul şi directorul general al Ritter, a absolvit Facultatea de Studii Economice Europene. În timpul facultăţii, a lucrat în industria auto, iar ulterior în piaţa de brokeraj de asigurări. În 2014 s-a alăturat echipei de conducere a afacerii Alexandra Brătescu, directorul de vânzări. Ea a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori în 2008, iar la scurt timp a început să lucreze în divizia de trezorerie şi arbitraj a unei bănci din România.

    Afacerea Ritter Broker a pornit de la intermedierea şi consultanţa în asigurări, iar pe parcursul anilor, compania şi-a extins serviciile financiare acoperind şi intermedierea contractelor de leasing financiar şi operaţional, cât şi intermedierea pensiilor private pilon III.

    În prezent, Ritter Broker lucrează cu 27 de societăţi de asigurări, trei societăţi de administrare a fondurilor de pensii pilon III şi cu 10 companii de leasing financiar şi operaţional.

    Pentru anul în curs, Ritter Broker şi-a propus, pe lângă creşterea numărului de prime brute subscrise, dezvoltarea naţională în sistem de franciză.

    „Am gândit francize Ritter Broker ca pe o formă de dezvoltare, în care vrem să aducem şi agenţi economici care îşi doresc să îşi mărească veniturile, dar nu dispun de un capital financiar destul de mare, cât şi experienţa necesară pentru a porni singuri la drum”, spune Alexandra Brătescu.

    Spune că au gândit acest model de franciză pentru a crea colaborări cu afaceri deja existente, ce activează în zona de business-to-consumer.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, Cătălin Vasile, directorul general al companiei, admite că  aceasta se află încă la un nivel modest comparativ cu cea a altor state membre din Uniunea Europeană, dar este totuşi optimist:

    „Ca orice piaţă în tranziţie, România prezintă multe provocări, dar şi potenţialul este diferit în comparaţie cu ţările dezvoltate, fiind departe de a atinge un nivel de saturaţie pe toate segmentele de asigurări. Tendinţele observate sunt de creştere, datorită faptului că piaţa este stabilă, caracterizată de îmbunătăţirea indicatorilor de prudenţialitate şi lichiditate”.
     

  • Cum cumperi bitcoin, etherum şi alte criptomonede

    1. Ai nevoie de un card de credit sau de un cont bancar (poţi plăti şi cash la automatele ZebraPay sau Bitcoin Romania)

    2. Alegi o firmă de exchange/brokeraj care-ţi poate achiziţiona bitcoin cu valuta trimisă de tine (euro, dolar, leu etc). Aceste exchange-uri pot avea comisioane la achiziţie, retragere sau pot avea zero comisioane, dar pot stabili preţul unui bitcoin. De reţinut: majoritatea firmelor au limite minime de achiziţie (de 100, 200, 600 lei etc).

    3. Odată ce te-ai decis să achiziţionezi criptomonede, ai nevoie de un loc unde să le stochezi. Cum nu le poţi pune în portofelul fizic sau sub saltea, trebuie să-ţi faci un portofel digital. Acest portofel poate fi o aplicaţie pe desktop, pe smartphone sau chiar un obiect fizic (numit portofel rece) ce poate fi păstrat acasă într-un seif. Un portofel digital este o înşiruire de litere şi cifre şi are un ID şi o adresă. Pentru a trimite banii în portofel trebuie ca atunci când cumperi să treci adresa portofelului ca destinaţie. Anumite exchange-uri oferă propriile portofele, dar acestea pot prezenta un risc doarece un exchange poate fi atacat şi te poţi trezi fără monede.

    Ce este bitcoin şi cum funcţionează?

    4. Multe exchange-uri schimbă valută doar pentru bitcoin sau ethereum, dar dacă vrei să cumperi o altă monedă, atunci va trebui să apelezi la un alt exchange, care-ţi poate transforma monedele bitcoin sau ethereum în alte monede, precum XRP, stellar, IOTA sau dash.

    5. Când eşti gata să-ţi transformi monedele virtuale înapoi în valută, atunci trimiţi criptomonedele din portofelele digitale înapoi la exchange, iar banii vor intra apoi în contul bancar.

    Citeşte mai multe despre bitcoin şi blockchain aici

  • Creşte apetitul românilor pentru bursă

    Creşterea gradului de interes pentru investiţii la bursă se leagă, pe bursa locală, de gradul ridicat de alocare a dividendelor şi de o creştere economică mult peste aşteptări. Rezultatele financiare ale principalelor companii listate au surprins favorabil la rândul lor. ”Băncile beneficiază de creşterea consumului, sectorul de apărare este vizat de relaţii tot mai bune cu noua administraţie americană, preţurile la energie au crescut – toate aceste sectoare sunt bine reprezentate la bursa locală, iar investitorii locali au recunoscut atractivitatea lor încă din debutul anului trecut“, spune Mihaela Bîciu, directorul general al Tradeville.

    Compania pe care o conduce a realizat anul trecut, conform estimărilor, o cifră de afaceri de 6 milioane de lei, iar pentru 2018 şi-a propus un plus de 15%. ”Estimăm că ne menţinem în top 3 intermediari din perspectiva cifrei de afaceri. |n ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor la BVB, ocupăm locul 7, cu o cotă de piaţă de 3,33% pe primele 11 luni ale anului 2017. Raportat la numărul tranzacţiilor zilnice, suntem în mod constant pe primul loc în topul afişat de BVB“, spune Mihaela Bîciu.

    Situaţia a fost similară pe bursele internaţionale, atât în SUA, cât şi în Europa şi Asia – reflectând prima accelerare perfect sincronizată a economiilor din ultimii ani, completează Mihaela Bîciu. ”Alături de cumpărătorii instituţionali, 2017 a marcat cu adevărat revenirea micilor investitori pe burse. Sectorul de tehnologie s-a bucurat de cel mai mare interes, iar investitorii au putut cumpăra cu uşurinţă acţiuni la Apple, Facebook, Google, Amazon sau Samsung. La rândul lor, băncile, companiile industriale şi utilităţile au înregistrat aprecieri importante.“
    |n plus, în 2017, cel mai popular indice bursier din SUA, Dow Jones Industrial Average, s-a apreciat cu peste 20%, depăşind pragul de 24.000 puncte pentru prima data în istorie.

    Cât priveşte piaţa locală, Mihaela Bîciu enumeră principalele repere ale anului 2017: creşterea gradului de distribuire a dividendelor la cel puţin 90% din profitul anual pentru companiile la care statul este acţionar majoritar, rezultate financiare peste aşteptări la cei mai importanţi emitenţi listaţi pe bursă şi noi listări pentru companii importante din sectorul de telecomunicaţii şi consum.

    Pe plan mondial, directorul general al Tradeville enumeră cinci repere principale aferente anului trecut: prima accelerare economică perfect sincronizată din ultimii şase ani; noi maxime record pentru bursa americană, cu cea mai mică volatilitate din istorie; avans de peste 30% pentru cele mai mari companii din sectorul de tehnologie; cea mai importantă şi rapidă depreciere a dolarului american după 1986; cele mai mari cotaţii ale petrolului din ultimii doi ani.

    În ce priveşte activitatea Tradeville, în iunie, prin încheierea parteneriatului de preluare a clienţilor Intercapital Invest, firma şi-a consolidat poziţia de lider în piaţa de brokeraj de retail din România. Tradeville are aproximativ 6.000 de conturi active (care au făcut cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni), faţă de 4.800 în urmă cu un an. Dintre acestea, 90% sunt conturi de tranzacţionare pe piaţa locală, iar 10% pe pieţele internaţionale. Valoarea medie a unui cont Tradeville în prezent este de 100.000 de lei, iar randamentul mediu pe ultimele 12 luni – aproximativ 10%.

    Creşterea numărului de conturi se datorează în principal preluării clienţilor Intercapital, dar şi interesului mai mare în domeniul investiţiilor financiare; a contat, povesteşte Mihaela Bîciu, şi continuarea investiţiilor în gama de platforme, disponibile atât pe computer, cât şi pe telefon şi tabletă (sisteme Android şi IOS).

    În ceea ce priveşte clienţii Tradeville activi pe pieţe de capital străine, numărul lor a ajuns la peste 500. ”Este vorba de o categorie de investitori alcătuită din oameni pasionaţi şi interesaţi, aflaţi mereu la curent cu evoluţiile economice şi bursiere globale. Chiar dacă numărul lor nu pare foarte ridicat, el este în creştere constantă în ultimii cinci ani.“

    Tot anul trecut, compania a lansat Ulise.ro, primul portal de tranzacţionare de ETF-uri din România. Directorul general al Tradeviille spune că Ulise este un agregator de idei investiţionale, prezentate dintr-o perspectivă complet nouă, menită să facă mai uşor de înţeles şi de acceptat investiţiile financiare. ”Mă refer la investiţii în acele industrii care au nu doar un potenţial extraordinar de creştere, dar sunt aşteptate să schimbe complet lumea şi am în minte genetica, robotica, biotehnologia, inteligenţa artificială, the Internet of Things. Prin Ulise.ro, investiţia financiară se simplifică prin oferirea unei colecţii extinse de fonduri de investiţii listate (ETF-uri), construite exact în jurul acestor concepte.“

    În ceea ce priveşte profilul investitorului, asemenea celor care investesc pe BVB, şi cei care acceseză platforma Ulise sunt, peste trei sferturi, bărbaţi care caută soluţii de maximizare a veniturilor lunare, situate la un nivel mediu spre ridicat. ”Indiferent de profesie sau educaţie, ceea ce îi caracterizează pe aceşti oameni este o anume cultură financiară. |nsă avantajul major al Ulise constă în accesibilitatea sa şi pentru investitori debutanţi“, punctează Mihaela Bîciu.

    Între provocările anului 2018, adaugă reprezentanta Tradeville, se numără intrarea în vigoare, prin încorporarea în legislaţia românească, a normelor regulamentului UE cunoscut drept MiFID 2.

    ”Din păcate, aceste norme vor spori costul conformităţii pentru companiile care promovează diverse tipuri de plasament în piaţa de capital. Sperăm ca autorităţile române să facă tot posibilul pentru a adopta cea mai puţin restrictivă formă posibilă pentru legislaţia naţională cerută de directivele europene.“ Altfel, explică ea, există riscul ca accesul investitorilor pe piaţă să fie împovărat de prevederi excesive, iar intermediarii să ajungă să se preocupe cu precădere de aspecte procedurale, în detrimentul inovaţiei şi iniţiativelor de dezvoltare a pieţei.
    ”Ne aşteptăm şi ca, treptat, antreprenorii români să înţeleagă beneficiile listărilor la bursă şi să ia în considerare această variantă între soluţiile de finanţare accesate. De asemenea, ne dorim ca tot mai multe businessuri cu activitate orientată către retail să devină conştiente că o listare le poate consolida cifra de afaceri, sporind brand awarenessul, dar şi să atragă foarte mulţi investitori retail care sunt deja familiarizaţi şi au încredere în brand“, mai spune Mihaela Bîciu.

    Piaţa de capital din România se află încă sub potenţialul de dezvoltare, în privinţa numărului de companii listate, a volumului sumelor tranzacţionale, dar şi a masei de investitori. ”În toate aceste aspecte, suntem doar o palidă reflecţie a economiei care înregistrează, în prezent, cel mai rapid ritm de creştere din Europa.“

    Dar acest lucru poate fi privit deopotrivă ca o deficienţă, dar şi drept o oportunitate de creştere, iar România oferă posibilitatea investirii în companii mai solide decât altele similare din ţări cu statut de piaţă emergentă. Creşterea spectaculoasă a cotaţiilor unor acţiuni – dacă ne referim doar la performerii indicelui BET, Nuclearelectrica (+70%), Conpet (+60%), şi Transgaz (+56%) – dar şi a dividendelor este atractivă pentru investitori. ”Momentan, randamentele BVB sunt unele dintre cele mai bune din lume.

    În privinţa minusurilor, încă mai sunt lucruri de îmbunătăţit în ceea ce priveşte reglementarea activităţii bursiere şi reducerea birocraţiei. Accesul la bursă, mai ales al investitorilor nerezidenţi, s-ar putea simplifica. De asemenea, nu există o piaţă a instrumentelor financiare derivate.“

    În ce priveşte planurile pentru anul în curs, Mihaela Bîciu spune că are în vedere atragerea spre piaţa de capital a clienţilor cu un statut economic peste medie, dublat de o preocupare pentru instrumentele financiare. ”Sunt persoane interesate de plasarea economiilor, dar încă nelămurite deplin asupra opţiunilor care le stau la dispoziţie.“

    Dincolo de linia de business tradiţională, Tradeville îşi propune ca în 2018 să abordeze o nouă direcţie strategică: diversificarea în direcţia intermedierii de oferte publice, cu precădere fiind vizate IPO-urile de valori de până în 20 milioane de euro. ”Serviciile pe care le poate oferi Tradeville în contextul unui IPO sunt de consultanţă în vederea întocmirii dosarului de ofertă, autorizării sale la ASF şi ulterior intermedierea plasării emisiunii către public. Evident, nu excludem varianta participării în consorţiu la emisiuni mai mari de 20 milioane de euro, noi urmând să ne ocupăm de relaţia cu tranşa de retail.“

    Cât priveşte gradul de interes al antreprenorilor români de a se finanţa pe bursă, Mihaela Bîciu face trimitere la cea mai recentă ediţie a topului primelor 100 cele mai valoroase companii din România, realizat de Ziarul Financiar: doar 16 dintre acestea sunt listate la BVB. La vârful clasamentului, în top 10, jumătate sunt listate, fiind vorba de mari companii din sectorul financiar sau energetic: Petrom, Romgaz, Banca Transilvania, BRD şi Fondul Proprietatea – ultima fiind dublu listată, la Bucureşti şi la Londra.

    ”De-a lungul anilor, firmele antreprenoriale au fost mai precaute în a căuta surse de finanţare pe bursă, dar 2017 dovedeşte că acest lucru nu mai este valabil. Creşterea de la 14 la 16 a companiilor de top 100 listate s-a datorat IPO-urilor Digi Communications şi Sphera Group, ambele realizate în 2017“, adaugă Mihaela Bîciu.

    Bunele rezultate ale bursei locale nu au rămas neremarcate şi este vizibilă creşterea interesului pentru piaţa de capital în rândul antreprenorilor. ”Chiar dacă nu putem estima procentual cât de mare este acest interes, suntem convinşi că el există şi este în continuă creştere“, conchide Mihaela Bîciu.

     

  • A dormit în adăposturi pentru oamenii străzii şi în toalete publice, iar acum are o avere estimată la 60 de milioane de dolari

    Chris Gardner era un vânzător de aparate de radiografie, dar fără a avea prea mult succes, pentru că toate spitalele considerau respectivul aparat un lux inutil. Chris Gardner avea astfel mari probleme în a-şi întreţine familia, adică fiul Christopher şi soţia sa, Linda. Când Gardner a obţinut un internship la o importantă companie de brokeraj, el a realizat că nu trebuie să scape această ocazie.

    Dar soţia l-a părăsit, iar bărbatul a fost evacuat din apartamentul său şi a intrat în atenţia fiscului; cu toate acestea, păstrându-şi cumpatul, el a reuşit să se împartă între slujbă şi viaţa de familie, chiar dacă asta însemna să petreacă nopţile într-un adăpost pentru oamenii străzii, iar ziua să meargă la serviciu îmbrăcat în costumul obligatoriu, în districtul financiar al oraşului San Francisco.

    După o perioadă extrem de grea, în care a trăit alături de fiul său în băi publice şi diverse adăposturi, Gardener şi-a început nesperata carieră la compania de brokeraj Dean Witter Reynolds (preluata în 1997 de Morgan Stanley). După ce a devenit unul dintre mai buni brokeri de acolo, şi-a deschis propria companie, Gardener Rich, în 1987. După aproape douăzeci de ani, a vândut o parte din acţiuni într-o tranzacţie de zeci de milioane de dolari.

    Astăzi, Chris Gardner are o avere estimată la 60 de milioane de dolari şi călătoreşte în jurul lumii ca speaker motivaţional; el sponsorizează mai multe asociaţii caritabile.

    În anul 2006 s-a lansat filmul The Pursuit of Happyness, despre viaţa sa, avându-l în rolul principal pe Will Smith.

  • Povestea femeii care conduce una dintre cele mai mari companii de brokeraj din România

    A absolvit ASE în 1997 şi şi-a completat studiile la Kernshaw State University – Michael J. Coles College of Business. Vanguard a fost prima societate de brokeraj din România care a oferit preluarea online a ordinelor de tranzacţionare şi se numără printre primele companii care au oferit posibilitatea tranzacţionării online la busele din Sofia şi Viena.

    „În anii de început ai bursei investitorii făceau bani mult mai uşor decât acum, pentru că primii ani de funcţionare a bursei au coincis cu creşteri ale acţiunilor. Investitorii credeau că au descoperit un raţionament care le multiplică banii, însă indiferent de ce acţiuni aveai în portofoliu, erai pe plus pentru că întreaga piaţă creştea. Din 1998, situaţia s-a înrăutăţit pe pieţele financiare, iar investitorii şi-au dat seama că «raţionamentul» nu mai funcţiona“, spune Mihaela Bîciu.

  • A dormit în adăposturi pentru oamenii străzii şi în toalete publice, iar acum are o avere estimată la 60 de milioane de dolari

    Chris Gardner era un vânzător de aparate de radiografie, dar fără a avea prea mult succes, pentru că toate spitalele considerau respectivul aparat un lux inutil. Chris Gardner avea astfel mari probleme în a-şi întreţine familia, adică fiul Christopher şi soţia sa, Linda. Când Gardner a obţinut un internship la o importantă companie de brokeraj, el a realizat că nu trebuie să scape această ocazie.

    Dar soţia l-a părăsit, iar bărbatul a fost evacuat din apartamentul său şi a intrat în atenţia fiscului; cu toate acestea, păstrându-şi cumpatul, el a reuşit să se împartă între slujbă şi viaţa de familie, chiar dacă asta însemna să petreacă nopţile într-un adăpost pentru oamenii străzii, iar ziua să meargă la serviciu îmbrăcat în costumul obligatoriu, în districtul financiar al oraşului San Francisco.

    După o perioadă extrem de grea, în care a trăit alături de fiul său în băi publice şi diverse adăposturi, Gardener şi-a început nesperata carieră la compania de brokeraj Dean Witter Reynolds (preluata în 1997 de Morgan Stanley). După ce a devenit unul dintre mai buni brokeri de acolo, şi-a deschis propria companie, Gardener Rich, în 1987. După aproape douăzeci de ani, a vândut o parte din acţiuni într-o tranzacţie de zeci de milioane de dolari.

    Astăzi, Chris Gardner are o avere estimată la 60 de milioane de dolari şi călătoreşte în jurul lumii ca speaker motivaţional; el sponsorizează mai multe asociaţii caritabile.

    În anul 2006 s-a lansat filmul The Pursuit of Happyness, despre viaţa sa, avându-l în rolul principal pe Will Smith.

  • Un executiv român a primit pentru prima data o funcţie regională la Willis Towers Watson

    În acest nou rol, Anca Moldovan va fi responsabilă pentru gestionarea şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri şi creşterea portofoliului de clienţi ai companiei. Potrivit reprezentanţilor companiei, este pentru prima dată când un coleg al biroului din România are o poziţie regională în cadrul Willis Towers Watson.

    Lider health & benefits şi pentru România, Anca Moldovan are o experienţă de 17 ani în brokeraj, fiind implicată în proiecte pentru retenţia angajaţilor clienţilor, precum şi adaptarea şi implementarea proiectelor de beneficii angajaţi în Gras Savoye Romania, acum Willis Towers Watson Romania. Anca Moldovan s-a alăturat companiei în 2006, acumulând experienţă în lucrul cu clienţii. Cea mai recentă funcţie a ei este cea de Head of Health & Benefits, unde conduce operaţiunile pentru a creşte cota de piaţă a asigurărilor de viaţă şi sănătate în România.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, noua funcţie o va aduce chiar în mijlocul strategiei regionale a departamentului de Health & Benefits, fiind responsabilă pentru înţelegerea pieţei regionale şi a celor individuale, coordonarea activităţii în interiorul regiunii şi crearea unei comunităţi de experţi în domeniul beneficiilor pentru angajaţi.

    Regiunea Europa Centrală şi de Est cuprinde Ungaria, Cehia, Grecia, Serbia, Croaţia, Ucraina, Georgia, Slovacia, Kazakstan şi România. Ca parte a noii sale poziţii, Anca va rămâne şi Head of Employee Benefits Department România.

    Willis Towers Watson este un lider mondial în domeniul consultanţei, al brokerajului şi al soluţiilor care îi ajută pe clienţii din întreaga lume să transforme riscul într-o cale de dezvoltare. Willis Towers Watson şi-a început activitatea în 1828 şi are 40 000 de angajaţi în peste 140 de ţări.