BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Producătorul brandului de vodcă Stalinskaya şi al apei minerale Carpatina a trecut pentru prima dată pragul de 100 milioane de lei afaceri şi speră la un avans de 16% în 2022. Compania a postat un avans de peste 50% al veniturilor în 2021 faţă de 2020

    ♦ „Anticipăm că anul 2022 va fi dinamic.“

    Prodal 94, un important producător de pe piaţa băuturilor spirtoase, controlat de oamenii de afaceri de origine iraniană Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh, a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 116,5 milioane de lei, în creştere cu 54% faţă de anul precedent, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii com­paniei pentru ZF, la solicitarea privind realizarea unei noi ediţii a catalogului „Cei mai mari jucători din economiei“.

    Pentru prima dată în istoria de aproape trei decenii a companiei, veniturile acesteia au depăşit pragul de 100 de milioane de lei, conform datelor publice. De asemenea, 2021 a fost şi cel mai profitabil an, producătorul înre­gistrând un rezultat net de 17,3 milioane de lei. Pentru anul curent, reprezentaţii Prodal 94 şi-au bugetat o cifră de afaceri de 135,6 milioane de lei şi un profit de 22 mil. lei. Asta înseamnă că avansul se va tempera la 16% în cazul cifrei de afaceri şi aproape 30% în ceea ce priveşte profitul net.

    „Anticipăm că anul 2022 va fi dinamic.“

    „Am ales acest termen deoarece el înglobează atât provocările pe care le presupune mediul economic instabil în care operăm, deopotrivă companii mari şi mici, dar şi oportunităţile pe care businessurile agile le pot capta. Iar aici ne referim la agilitatea de a surprinde schimbările de conduită a consumatorului final, reconfigurarea modului tradiţional de înţelegere a route-to-market-ului, precum şi viteza fără precedent pe care digitalizarea o aduce în fiecare business“, au spus reprezentanţii Prodal 94.

    Ei au menţionat că una dintre cele mai mari provocări acum este creşterea preţurilor la materii prime, care duce la majorări repetate de preţ în decursul anului, neputând fi absorbite integral în marjele de business şi făcând foarte dificilă operarea. O altă provocare o reprezintă sincopele lanţului de aprovizionare, care pun presiune asupra disponibilităţii produselor la raft. E vorba astfel de consecvenţa calităţii materiilor prime şi a preţului cu care produsele ajung în piaţă la consumator. O altă provocare este creşterea inflaţiei, care afectează puterea de cumparăre la nivel de consumator.

    „Aşadar, principala schimbare sau oportunitate pe care noi o anticipăm în acest an va fi modul în care consumatorii percep actul de cumpărare şi modul în care prioritizează coşul de cumpărături între branduri solide şi mărci private, precum şi deschiderea către inovaţii, ca elemente aducătoare de plusvaloare“, au precizat reprezentanţii Prodal 94.

    Compania este condusă din acest an din funcţia de director general de Marius Gogoriţa, care era anterior director naţional de vânzări în cadrul Prodal 94. Acesta a lucrat aproape 25 de ani în cadrul Coca-Cola HBC România, ultima sa funcţie fiind aceea de RTM Project Manager „ România, potrivit datelor pe profilul său de LinkedIn.

    Prodal 94 are “n portofoliu mai multe băuturi spirtoase, precum vodca Stalinskaya şi ginul Wembley, spumantul Rose Mary, vodca Stolichnaya, whiskey-ul Label 5, dar şi brandurile Săniuţa şi Drobeta care se vând “n peste 20 de ţări. În 2020, în luna ianuarie, Prodal 94 a cumpărat companiile producătoare de apă minerală plată şi apă minerală carbogazoasă Carpatina şi Lipomin, iar anul trecut a făcut investiţii “n modernizarea şi extinderea capacităţii liniilor de producţie a apelor minerale.

    Pentru anul 2022, compania are un buget de investiţii de 11,5 milioane de lei. Unul dintre principalele proiecte de investiţii este actualizarea liniilor de producţie în fabrica în care firma îmbuteliază brandurile din portofoliul de băuturi alcoolice. O altă investiţie importantă va fi în brand equity, „pentru a ne menţine competivitatea la nivel de portofoliu, dar şi pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor pe care consumatorii le au de la brandurilor noastre“. De asemenea, investiţiile vor merge şi în zona de inovaţie, în vederea pregătirii unor lansări de produse.

    Pe piaţa de băuturi spirtoase Prodal 94 concurează cu companii precum Alexandrion, Scandic Distilieris, Prodalcom şi Prodvinalco, iar pe piaţa apelor se luptă cu Romaqua (Borsec), Coca-Cola HBC (Dorna „ Izvorul Alb), Carpathian Spring (Aqua Carpatica), Maspex (Bucovina) şi Perla Harghitei.

  • Glovo România: Glovo Concepts

    Lansat de curând în România, proiectul are scopul de a ajuta partenerii să-şi dezvolte oferta de business, extinzând, în acelaşi timp, paleta de produse şi calitatea acestora pentru consumatori. Glovo le oferă partenerilor săi o gamă completă de servicii – de la numele brandului, la meniu, ingrediente, noţiuni de marketing şi instruirea personalului din bucătărie.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Glovo Concepts oferă un portofoliu de branduri alimentare virtuale, concepute de Glovo şi operate de restaurante partenere. Este o soluţie livrată la cheie pentru restaurante: Glovo Concepts furnizează brandul, meniul, ingredientele, expertiza de marketing şi instruirea personalului din bucătărie pentru parteneri. Soluţia se traduce prin venituri suplimentare pentru restaurante, fără investiţii auxiliare şi cu aceeaşi structură de costuri (folosesc aceeaşi bucătărie şi acelaşi personal de bucătărie pe care îl au deja), crescându-şi, astfel, profitabilitatea. Orice restaurant partener care respectă standardele Glovo şi deţine o capacitate suplimentară de a găti poate folosi Glovo Concepts, acest lucru însemnând accesul la opt branduri virtuale de mâncare, cu accent pe bucătăria italiană sau mexicană, precum Bendito Burrito, The Urban Kebab, Meraki Pita, Taqueria Guadalupe şi Milanesa House.

    Elementul de noutate:

    Prin accesarea portofoliu de branduri alimentare virtuale, dezvoltat de echipa de specialişti R&D din cadrul Glovo, restaurantele au, potrivit lui Victor Răcariu, regional general manager, Glovo SEE, o oportunitate unică, aceea de a-şi adapta afacerile la noua normalitate şi de a continua să se extindă fără riscuri.

    Efectele inovaţiei:

    În acest moment, peste 300 de restaurante din Spania şi Italia au accesat Glovo Concepts. Până la finalul anului, Glovo intenţionează să se extindă la nivel global şi să colaboreze cu peste 1.000 de restaurante care să folosească activ brandurile virtuale, în România, Georgia, Croaţia, Portugalia şi Polonia. Mai departe, până în 2022, toate ţările în care Glovo operează vor avea acces la această nouă iniţiativă. Până acum, în România, primul brand virtual lansat este Bendito Burrito şi oferă produse cu specific mexican, iar în următoarele cinci luni, compania urmează să aducă pe piaţa locală încă şase branduri.

  • ZF organizează astăzi ZF Retail Summit 2022, evenimentul anului în retail. Retailul românesc, între presiunea de extindere a suprafeţelor moderne şi nevoia de a consuma branduri din producţia internă

    Cum facem ca atunci când avem investiţii de 1 mld. euro pe an în retail, să avem şi abator, dar şi fabrica de lapte sau de pâine lângă magazin.

    Reţelele de comerţ modern investesc anual până la 1 mld. euro în deschiderea de 350-450 de magazine noi, în remodelarea unităţilor deja existente, în noi capacităţi logistice, în achiziţia de terenuri pentru dezvoltare viitoare sau în dezvoltarea portofoliului de produse.

    Cumpără bilet la evenimentul ZF Retail Summit

    Investiţiile anuale din comer­ţul alimentar sunt mult mai mari decât cele din producţie, exis­tând prea puţine companii care operează fabrici în România care scot din buzunare 100 mil. euro pe an.

    În lipsa unor investiţii pe măsură în capacităţi de producţie noi de bunuri de larg consum, dezvolta­rea universului de comerţ modern nu poate însemna decât creşterea importu­rilor.

    Spre exemplu, multinaţiona­lele din industria alimentară nu au deschis nicio fabrică mare de la zero în România în ultimul deceniu, dar au închis mai multe unităţi de producţie.

    Cel mai recent exemplu este cel al nemţilor de la Dalli care au spus că vor trage obloanele la Timişoara unde produc detergent, fiind în căutarea unui cumpărător. Dacă acesta nu apare, soarta fabricii va fi pecetluită.

    La rândul său, industria alimentară a pierdut peste 30 de mari fabrici de lactate, mezeluri, ulei sau zahăr în ultimii 15 ani, iar România importă alimente, de la legume şi fructe (mai ales în extrasezon) la carne de porc. Piaţa locală e pe deficit comercial în industria alimentară, de peste 1,5 mld. euro anual.

    Ultima investiţie de tip greenfield, de peste 50 mil. euro, în industria bunurilor de larg consum alimentare aparţine producătorului de lactate Olympus la Braşov şi datează din 2011.

    Între timp, au mai fost alte fabrici noi deschise local – ca de exemplu ETI la Craiova –, dar investiţia a fost sub acest prag. De asemenea, au existat dezvoltări ale unor proiecte deja existente, cum e cazul recent al Unilever la Ploieşti sau al Ursus la Braşov, dar e vorba de extinderi, nu de proiecte ridicate de la zero.

    Investiţiile în producţia de bunuri FMCG sunt cu atât mai importante cu cât pandemia de COVID-19 a demonstrat fragilitatea lanţurilor de distribuţie şi necesitatea unui lanţ cât mai scump.

    În acelaşi timp, jucătorii din comerţul modern anunţă continuarea investiţiilor în România într-un ritm susţinut, în pofida inflaţiei galopante şi a războiului de la graniţă, principalele probleme pentru economie în 2022.

    Astăzi, pe piaţă sunt undeva la 4.000 de magazine moderne – indiferent de format -, în timp ce 100.000 de chioşcuri au tras obloanele în mai puţin de 30 de ani.

    În ceea ce priveşte universul de comerţ modern, expansiunea va continua, astfel că pragul de 5.000 de supermarketuri, hipermarketuri ori magazine de discount, prag care părea o utopie la începutul anilor 2000, este acum doar la un pas sau câţiva ani distanţă de a deveni realitate. Anual se deschid în medie, 350-450 de unităţi noi.

    Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de contextul economie, magazine noi fiind deschise şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economică, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apasă pedala de acceleraţie în 2022, iar motivele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschiderile de magazine ajută aceste lanţuri internaţionale să fure cotă de piaţă – în special de la comerţul tradiţional, dar nu numai – şi să continue să îşi consolideze prezenţa.

    Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

    Toate aceste subiecte – de la principalele probleme din economie, inflaţia şi războiul de la graniţă, la investiţiile din retail şi cele din FMCG – vor fi dezbătute la ZF Retail Summit. ZF organizează astăzi, luni, 16 mai, la hotelul Radisson Blu din Bucureşti, o nouă ediţie a evenimentului ZF Retail Summit care va aduce la aceeaşi masă cei mai importanţi oameni din retail şi FMCG.

     

  • Cum vrea o tânără să transforme lucrurile aruncate la gunoi într-o afacere profitabilă şi care ajută şi mediul înconjurător

    Hainele – nu doar cele de lux, ci chiar şi cele din gama „fast-fashion” (adică cele din marile lanţuri de modă pe care le găsim prin malluri) – pot şi ar trebui să aibă o viaţă mai lungă şi nu ar trebui „condamnate” la izolare prin vreun sertar sau dulap sau chiar la o dispariţie prematură în coşul de gunoi. Pentru ca acest lucru să se întâmple este însă nevoie de aplicaţii, platforme care să ofere simplitate şi uşurinţă de utilizare unui proces ce poate părea complicat. Este pariul unei tinere antreprenoare, care s-a inspirat pentru businessul său din obiceiurile pe care le-a observat în Vest.

    Am locuit în Amsterdam o perioadă destul de lungă şi în timpul pandemiei am devenit aş spune chiar fanatică în legătură cu trendul de «fashion resell». M-am întors în România în februarie anul trecut într-o vizită şi am descoperit că din păcate aici nu am aceleaşi tooluri ca să pot să vând sau să cumpăr haine, ca să pot să dau mai departe lucrurile pe care nu le mai port.

    Mi-a lipsit acest lucru şi m-a întristat într-un fel că eu am avut oportunitatea de a experimenta toate beneficiile şi frumuseţea acestei industrii şi mă gândeam că la noi în ţară este păcat că această oportunitate nu există sau cel puţin după părerea mea nu în acelaşi mod confortabil pe care l-am experimentat eu. Şi atunci mi-am propus să creăm acest marketplace pentru pre-loved fashion şi să dăm şi în România această posibilitate de a recircula haine şi de a le tranzacţiona într-un mod confortabil”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Ioana Nicolau, fondator, Zestre Labs.

    Ea a pus bazele proiectului Zestre din februarie anul trecut, aplicaţia mobilă fiind lansată de curând şi având un succes peste aşteptări. În decurs de o săptămână de la lansare, aplicaţia Zestre a ajuns la 500 de utilizatori, misiunea sa fiind de a convinge cât mai mulţi oameni să dea o nouă viaţă hainelor pe care nu le mai poartă astfel încât impactul industriei de fashion asupra mediului să fie mai mic.

    „Ne-am lansat acum o săptămână jumătate şi deja în numai o săptămână avem aproape 500 de utilizatori – oameni care şi-au făcut un cont, nu doar au descărcat aplicaţia, ceea ce ne bucură pentru că a fost o creştere organică la care noi sincer nu ne-am aşteptat în prima săptămână. Pentru că am avut aşa un val de utilizatori, următoarea provocare cred că este să menţinem echilibrul între utilizatorii care îşi doresc să cumpere şi cei care încarcă produse şi doresc să vândă. Momentan s-au încărcat aproximativ 200-300 de produse, dar totuşi ţintim la un număr mult mai mare pentru a satisface cererea care se află pe partea cealaltă şi care noi ne aşteptăm să crească în următoarele săptămâni”, a precizat ea.

    În România, spre deosebire de ţările din vestul Europei, nu există un marketplace dedicat pentru vânzarea şi cumpărarea hainelor deja purtate. Pe plan local sunt foarte populare grupurile de Facebook dedicate articolelor fashion purtate deja, neexistând până de curând foarte multe alte soluţii pentru a-ţi vinde hainele pe care nu le mai porţi sau pentru a cumpăra piese vestimentare şi încălţăminte la preţuri mai mici.

    Aplicaţia Zestre le permite utilizatorilor să vândă sau să cumpere atât haine de la branduri de lux, cât şi branduri „fast-fashion”. Printre brandurile deja listate în aplicaţia Zestre se numără Chanel, Yves Saint Laurent, Louis Vuitton, dar şi Zara, Bershka, Reserved sau Mango.

    „Practic fiecare utilizator îşi poate însuşi două roluri simultan pe platforma – poate fi cumpărător sau poate fi vânzător. În cazul unui vânzător, acesta poate folosi funcţionalitatea de încărcare a unui produs, poate adăuga până la 10 fotografii cu produsul, îl poate descrie sumar şi trebuie să selecteze câteva detalii simple despre produs, cum ar fi categorie, mărime, culori şi preţ – detalii cheie le-am numit noi, iar apoi îl poate încărca şi poate primi mesaje şi rezervări în legătură cu produsul. Deci este un proces foarte simplu, în câţiva paşi totul este făcut de pe telefon. Practic, noi toată ziua suntem cu telefonul în mână, ne-am dorit foarte mult să fim o aplicaţie şi nu o platformă pentru a oferi oamenilor opţiunea cât mai simplă de a vinde”, a explicat Ioana Nicolau, adăugând că în cazul cumpărătorilor, există mai multe posibilităţi de a-şi căuta produsele dorite.

    „Cumpărătorii se pot folosi de funcţionalitatea de căutare prezentă în aplicaţie, pot căuta prin categorii, pot căuta prin branduri, pot căuta prin diferite moduri practic, şi aici pe viitor ne dorim să inovăm – este un subiect foarte interesant, iar apoi îşi pot adăuga produsele pe care şi le doresc într-o listă de favorite, iar când se decid să achiziţioneze un produs îl pot rezerva şi pot intra în contact cu vânzătorul pentru a stabili detaliile de plată şi livrare.”

    În prezent, partea care ţine de logistică – livrare prin curier, nu este încă disponibilă, însă start-up-ul lucrează la această funcţionalitate, obiectivul fiind de a o lansa în decursul acestui an. În ceea ce priveşte monetizarea, echipa Zestre nu a decis momentan care va fi sursa de venituri – comision din tranzacţii, tarife de promovare sau reclame în aplicaţie, scopul pentru primul an de funcţionare fiind atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori.

    După dezvoltarea pe plan local, start-up-ul vrea să atace şi alte pieţe din regiune şi inclusiv ţările din vestul Europei, unde deşi astfel de marketplace-uri sunt deja foarte cunoscute şi foarte folosite, Zestre ar putea avea un diferenţiator pe partea de funcţionalităţi. „Odată ce ne-am consolidat acasă, am putea să ne gândim la planuri de extindere. Ce vrem să facem pe termen mai lung este să ne axăm foarte mult pe hiper- personalizare, să folosim tehnologii mai noi şi interesante pentru a construi funcţionalităţi unice, aş spune eu, şi cred că genul acesta de concept ar putea fi competitiv chiar şi cu aplicaţiile de la nivel internaţional şi asta cumva ne dă o direcţie pentru viitor”, a punctat fondatoarea Zestre.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Sebastian Piu, fondator al 123Credit.ro

    Ce face? Platformă care facilitează accesarea unui credit de nevoi personale, de consum sau credit ipotecar. A fost lansată la începutul anului 2022 în urma unei investiţii în valoare 50.000 de euro, iar în prezent, platforma înregistrează peste 300 de clienţi care au accesat serviciile de creditare, iar peste 150 de persoane au reuşit să finalizeze o cerere de credit la 123Credit.ro.

    „Am reuşit să ajutăm la obţinerea a 30 de credite, atât ipotecare cât şi nevoi personale, iar totalul sumelor finanţate se ridică la aproximativ 1,3 mil. euro, finanţaţi în aceste două luni prin platformă.  Ne dorim să atragem un nou investitor şi suma de un milion de euro. Avem discuţii destul de avansate cu mai mulţi potenţiali parteneri interesaţi de businessul nostru şi de a susţine dezvoltarea platformei.”

    2. Invitaţi: Mihai Voiculescu – CEO, Cryptoverse Academy, Răzvan Păhuţă – COO al Cryptoverse Academy şi Alexandru Hobincu – trading advisor

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă de e-learning dedicată educaţiei crypto care îmbină învăţământul tradiţional cu tehnologia blockchain.

    Mihai Voiculescu: „Cryptoverse Academy este prima platformă de e-learning ce conectează şi integrează experienţa tradiţională de învăţare cu potenţialul vast şi nelimitat al blockchainului. Practic ce am creat? Am reuşit să adunăm cei mai buni specialişti pe anumite domenii şi am reuşit să comasăm informaţia într-o singură platformă care să ofere instrumentele necesare pentru a învăţa şi a folosi tot ce se poate în acest acest domeniu, pentru a avea succes.”

    Răzvan Păhuţă: „Văd Cryptoverse Academy ca fiind un bulgăre de zăpadă care speră să se transforme într-o avalanşă şi să ajute cât mai mulţi oameni să realizeze că se poate şi altfel.”

    Alexandru Hobincu: „Deja aveam o comunitate foarte bine închegată, eu sunt şi YouTuber şi am venit cu zona de tranzacţionare şi spot şi cu zona de blocuri instituţionale. Lui Mihai i-a plăcut foarte mult ceea ce am creat eu până acum, m-a sunat, mi-a zis uite am propunerea asta pentru tine, mie propunerea mi s-a părut foarte tare – să se creeze un ecosistem complet – şi am zis ok mă alătur cu drag, hai să mergem mai departe.”

    3. Invitat: Ioana Nicolau, fondator Zestre Labs

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie de tip marketplace pentru moda „pre-owned”.

    Start-up Update

    Invitat: Cătălin Micu, project manager în cadrul Qoobiss – soluţii complete pentru verificarea identităţii în mediul digital şi automatizarea procesului de KYC (know your customer)

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ajungă anul acesta la un portofoliu de zece clienţi, în condiţiile în care acum se află în plin proces de a intra pe piaţa din Republica Moldova şi urmează să încheie totodată un parteneriat şi în Franţa. În prezent, Qoobiss are cinci clienţi în portofoliu, printre care se numără instituţia financiară nebancară Credius şi firma de pariuri sportive Get’s Bet.

    „Noi nu ne-am limitat doar la piaţa din România. În momentul de faţă ne adresăm şi pieţei din Republica Moldova. Deja am adaptat soluţia noastră tuturor tipurilor de cărţi de identitate din Republica Moldova – sunt patru tipuri de cărţi de identitate şi încercăm să facem conexiunea şi cu Registrul Evidenţei Populaţiei din Republica Moldova. Asta ne-ar asigura o acurateţe mai mare în identificarea la distanţă a clienţilor. Suntem pe cale să şi semnăm cu câteva bănci importante din Republica Moldova şi cred că această soluţie va fi adoptată la unison de către toate băncile din Republica Moldova. Aplicabilitatea soluţiilor noastre este una destul de largă în industrii precum fintech – de aici sunt majoritatea clienţilor noştri, e-commerce, medical şi chiar şi industria jocurilor de noroc.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Povestea antreprenoarei care a construit împreună cu soţul său una dintre cele mai mari afaceri româneşti, cu venituri de peste 750 de milioane de lei. „Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”

    Cristina Timiş se numără, alături de soţul ei, pritre primii antreprenori din România, iar acest rol a definit-o mereu, după cum spune chiar ea. Ce o motivează însă să se implice în creşterea constantă a brandurilor din portofoliul grupului cu afaceri anuale de peste 750 de milioane de lei?

    “Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”, îşi descrie Cristina Timiş alegerea de a o lua pe drumul deloc bătătorit al afacerilor, în 1990. Startul a fost pentru ea când, alături de soţul său şi alţi doi asociaţi, s-au numărat printre primii antreprenori din Romania. În 1992, au ales să îşi înfiinţeze propria firmă de familie, Cris-Tim, care a devenit în timp scurt brandul din industria preparatelor din carne despre care puţini nu au auzit în prezent.

    Acestuia  i-au urmat Salamul Săsesc în 2002, Bunătăţi în 2011(brand de ready meal), Mugura, în 2015 (brand de lactate), Salam de Sibiu în 2015, brandul Matache Măcelaru în 2011 (preparate din carne), Eco Ferm în 2012 (una dintre cele mai mari ferme  de cultură cerealieră şi creşterea animalelor) şi Sens Construct, în 2003 (firmă de construcţii). În 2014, s-a alăturat grupului Clinica Eliade, clinică de medicină integrativă, de care se ocupă personal, iar din 2018, domeniul Casa Timiş, de care se ocupă în integralitate, şi care a devenit  în numai doi ani un brand în domeniul turismului şi ospitalităţii.

    „Viziunea mea pentru acest loc este să scriu istorie în turismul viniviticol şi experienţial din România, ca şi în ospitalitatea de familie şi să pun acest loc de pe celebrul Drum al Vinului pe harta lumii. Prin tot ceea ce creăm şi dezvoltăm la Casa Timiş, vom contribui semnificativ şi la creşterea brandului de ţară.”

    Toate acestea au generat anul trecut afaceri de 752,5 milioane de lei, un profit de 40,5 milioane de lei şi au în jur de 2.534 angajaţi. Ce o motivează să ducă brandurile grupului mai departe? Cristina Timiş răspunde că motivaţia sa ţine de propriul fel de a fi: „M-am născut entuziastă, rebelă şi nonconformistă, autentică şi integră, într-un cuvânt liberă, cum, de altfel, ne naştem toţi.

    Din fericire, eu am ales să îmi păstrez, cultiv şi să exprim aceste daruri în ciuda faptului că mi-au adus multe conflicte în viaţă, începând din copilărie. Într-o societate care ne supresează continuu, de la comunismul pe care l-am trăit o bună perioadă din viaţă, la pseudodemocraţia de astăzi, să nu te conformezi mentalului colectiv e o asumare care îţi ridică mereu probleme”.

    Este de părere că evoluţia profesională începe cu cea personală şi cu întrebările esenţiale existenţiale: cine sunt? cine vreau să fiu? cum vreau să fiu? la ce valori mă raportez? cum vreau să ating oamenii din viaţa mea ? „În funcţie de răspunsurile primite, apar aşadar şi tipurile de motivaţii. Eu sunt o persoană care răspunde la motivaţia intrinsecă! Am nesfârşite arii de interese, sunt o curioasă incurabilă, vreau să ating şi să învăţ, să exprim în multiple domenii şi să nu depind de motivaţii exterioare în niciun fel.

    Mă raportez la viaţă cu insaţietate, o iubesc pe deplin şi chiar am câteva cuvinte care mă motivează şi cu care îmi încep fiecare zi ori care mă energizează atunci când am o zi mai grea. Dacă vrei valoare în viaţa ta, nu trebuie să depinzi de motivaţii extrinseci, avem în noi un potenţial infinit, iar arta de a-l descoperi şi manifesta stă numai în mâinile noastre!”

    Crezurile mele, după care îmi conduc viaţa şi care fac parte din mindsetul meu sunt redate foarte bine în următoarele:

    „Whether you think you can, or you think you can’t – you are right. (Indiferent ce crezi că poţi face şi crezi că nu poţi face, ai dreptate.’’ Henry Ford

    „To be yourself in a world that is constantly trying to change you is the greatest accomplishment. (Să fii tu însuţi într-o lume care încearcă să te schimbe constant este cea mai mare realizare.)’’ Ralph Waldo Emerson

    Aceasta este marea libertate, dar şi marea responsabilitate a fiecăruia dintre noi.

    În ceea ce priveşte diferenţele de gen şi felul în care puterea şi feminitatea funcţionează, ea răspunde: „De foarte mult timp, sunt vehiculate teme internaţionale şi naţionale privind egalitatea de gen, putere vs. feminitate. Venim egali pe acest pământ, doar legile umane creează diferenţe voite. Egalitatea de gen este un drept din naştere, nu ceva ce trebuie să primim, aşa cum nu trebuie să alegem între putere şi feminitate. Nu trebuie să le cerem, aşa cum nu trebuie să permitem ca cineva să ni le supreseze. Acest univers, cât şi universul om sunt create ca un organism unitar în care totul este în interconexiune şi interdependenţă şi care funcţionează ca un ecosistem perfect din care nimic nu se exclude”.

     

    Cristina Timiş este una dintre femeile antreprenor a cărei poveste de carieră este inclusă în catalogul 150 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, EDIŢIA 2022, pe care l-am publicat recent. În cadrul acestui proiect venim, an de an, cu exemplele celor mai vizibile antreprenoare sau reprezentante ale multinaţionalelor de pe piaţa locală, care se remarcă prin criterii precum: polivalenţă (varietatea proiectelor în care sunt implicate — în business şi în afara businessului); notorietate; grad de implicare socială; depăşirea obstacolelor din parcursul profesional; numărul de angajaţi şi veniturile companiilor pe care le reprezintă (date oferite de reprezentanţii firmelor sau regăsite în datele publice).

    Citiţi poveştile de succes ale femeilor din businessul românesc în catalog şi în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN. ​

  • Povestea antreprenoarei care a construit împreună cu soţul său una dintre cele mai mari afaceri româneşti, cu venituri de peste 750 de milioane de lei. „Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”

    Cristina Timiş se numără, alături de soţul ei, pritre primii antreprenori din România, iar acest rol a definit-o mereu, după cum spune chiar ea. Ce o motivează însă să se implice în creşterea constantă a brandurilor din portofoliul grupului cu afaceri anuale de peste 750 de milioane de lei?

    “Mă consider antreprenor din copilărie, pot să spun de vocaţie!”, îşi descrie Cristina Timiş alegerea de a o lua pe drumul deloc bătătorit al afacerilor, în 1990. Startul a fost pentru ea când, alături de soţul său şi alţi doi asociaţi, s-au numărat printre primii antreprenori din Romania. În 1992, au ales să îşi înfiinţeze propria firmă de familie, Cris-Tim, care a devenit în timp scurt brandul din industria preparatelor din carne despre care puţini nu au auzit în prezent.

    Acestuia  i-au urmat Salamul Săsesc în 2002, Bunătăţi în 2011(brand de ready meal), Mugura, în 2015 (brand de lactate), Salam de Sibiu în 2015, brandul Matache Măcelaru în 2011 (preparate din carne), Eco Ferm în 2012 (una dintre cele mai mari ferme  de cultură cerealieră şi creşterea animalelor) şi Sens Construct, în 2003 (firmă de construcţii). În 2014, s-a alăturat grupului Clinica Eliade, clinică de medicină integrativă, de care se ocupă personal, iar din 2018, domeniul Casa Timiş, de care se ocupă în integralitate, şi care a devenit  în numai doi ani un brand în domeniul turismului şi ospitalităţii.

    „Viziunea mea pentru acest loc este să scriu istorie în turismul viniviticol şi experienţial din România, ca şi în ospitalitatea de familie şi să pun acest loc de pe celebrul Drum al Vinului pe harta lumii. Prin tot ceea ce creăm şi dezvoltăm la Casa Timiş, vom contribui semnificativ şi la creşterea brandului de ţară.”

    Toate acestea au generat anul trecut afaceri de 752,5 milioane de lei, un profit de 40,5 milioane de lei şi au în jur de 2.534 angajaţi. Ce o motivează să ducă brandurile grupului mai departe? Cristina Timiş răspunde că motivaţia sa ţine de propriul fel de a fi: „M-am născut entuziastă, rebelă şi nonconformistă, autentică şi integră, într-un cuvânt liberă, cum, de altfel, ne naştem toţi.

    Din fericire, eu am ales să îmi păstrez, cultiv şi să exprim aceste daruri în ciuda faptului că mi-au adus multe conflicte în viaţă, începând din copilărie. Într-o societate care ne supresează continuu, de la comunismul pe care l-am trăit o bună perioadă din viaţă, la pseudodemocraţia de astăzi, să nu te conformezi mentalului colectiv e o asumare care îţi ridică mereu probleme”.

    Este de părere că evoluţia profesională începe cu cea personală şi cu întrebările esenţiale existenţiale: cine sunt? cine vreau să fiu? cum vreau să fiu? la ce valori mă raportez? cum vreau să ating oamenii din viaţa mea ? „În funcţie de răspunsurile primite, apar aşadar şi tipurile de motivaţii. Eu sunt o persoană care răspunde la motivaţia intrinsecă! Am nesfârşite arii de interese, sunt o curioasă incurabilă, vreau să ating şi să învăţ, să exprim în multiple domenii şi să nu depind de motivaţii exterioare în niciun fel.

    Mă raportez la viaţă cu insaţietate, o iubesc pe deplin şi chiar am câteva cuvinte care mă motivează şi cu care îmi încep fiecare zi ori care mă energizează atunci când am o zi mai grea. Dacă vrei valoare în viaţa ta, nu trebuie să depinzi de motivaţii extrinseci, avem în noi un potenţial infinit, iar arta de a-l descoperi şi manifesta stă numai în mâinile noastre!”

    Crezurile mele, după care îmi conduc viaţa şi care fac parte din mindsetul meu sunt redate foarte bine în următoarele:

    „Whether you think you can, or you think you can’t – you are right. (Indiferent ce crezi că poţi face şi crezi că nu poţi face, ai dreptate.’’ Henry Ford

    „To be yourself in a world that is constantly trying to change you is the greatest accomplishment. (Să fii tu însuţi într-o lume care încearcă să te schimbe constant este cea mai mare realizare.)’’ Ralph Waldo Emerson

    Aceasta este marea libertate, dar şi marea responsabilitate a fiecăruia dintre noi.

    În ceea ce priveşte diferenţele de gen şi felul în care puterea şi feminitatea funcţionează, ea răspunde: „De foarte mult timp, sunt vehiculate teme internaţionale şi naţionale privind egalitatea de gen, putere vs. feminitate. Venim egali pe acest pământ, doar legile umane creează diferenţe voite. Egalitatea de gen este un drept din naştere, nu ceva ce trebuie să primim, aşa cum nu trebuie să alegem între putere şi feminitate. Nu trebuie să le cerem, aşa cum nu trebuie să permitem ca cineva să ni le supreseze. Acest univers, cât şi universul om sunt create ca un organism unitar în care totul este în interconexiune şi interdependenţă şi care funcţionează ca un ecosistem perfect din care nimic nu se exclude”.

     

    Cristina Timiş este una dintre femeile antreprenor a cărei poveste de carieră este inclusă în catalogul 150 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, EDIŢIA 2022, pe care l-am publicat recent. În cadrul acestui proiect venim, an de an, cu exemplele celor mai vizibile antreprenoare sau reprezentante ale multinaţionalelor de pe piaţa locală, care se remarcă prin criterii precum: polivalenţă (varietatea proiectelor în care sunt implicate — în business şi în afara businessului); notorietate; grad de implicare socială; depăşirea obstacolelor din parcursul profesional; numărul de angajaţi şi veniturile companiilor pe care le reprezintă (date oferite de reprezentanţii firmelor sau regăsite în datele publice).

    Citiţi poveştile de succes ale femeilor din businessul românesc în catalog şi în următoarele ediţii ale Business MAGAZIN. ​

  • Vechituri de valoare

    Valoarea ceasurilor sau a bijuteriilor de lux se păstrează sau chiar creşte în timp, lucru care nu se putea spune şi despre haine până nu demult. În ultima vreme însă, şi acestea au început să fie privite ca valoroase, dată fiind cererea de articole vestimentare de lux second-hand din colecţii mai noi sau mai vechi. Aşa au apărut diverse platforme de comercializare a acestora, piaţa crescând atât de mult încât a intrat în atenţia diverselor branduri de lux care altădată le evitau, scrie Financial Times. Astfel Alexander McQueen a încheiat anul trecut un acord cu Vestiaire Collective pentru a pune la dispoziţia clientelor o soluţie de a-şi face curat în dulap vânzând rochii sau genţi, iar Burberry colaborează cu TheRealReal. Alte branduri, ca Marques’ Almeida ori Mulberry preferă să vândă în propriile magazine online articole preluate de la clienţi, în timp ce brandul danez Ganni lansează platforme prin care clienţii pot vinde hainele create de firmă din garderoba lor către doritori.

     

  • ​Îşi permit românii genţi de lux?

    În timp ce Gucci îşi anunţă exitul din România, grupul polonez de (fast) fashion LPP a avut vânzări aproape duble faţă de 2020.
    Cea mai ieftină geantă pe Gucci.com/ro e puţin peste 700 de euro. Cea mai scumpă geantă pe Reserved.com/ro e 300 de lei, adică circa 60 de euro. Dornici de lux, dar neavând, în aparenţă, banii necesari pentru a-l cumpăra, preferăm să luăm articole scumpe de la branduri ieftine, cu care să imităm lookurile prezentate pe marile podiumuri internaţionale.

    Paradoxul este că acest ieftin devine, în final, scump, pentru că majoritatea produselor fast-fashion se degradează în două-trei sezoane, aşa că ajungem să cumpărăm ieftin şi des articole pe care le schimbăm odată la câteva luni, în loc să cumpărăm mai rar şi mai scump, dar durabil.

    Vorbind, aşadar, de o persoană cu venituri medii, unde o geantă de brand ar putea fi acoperită cu echivalentul unui salariu, lipsa ei din garderobă nu e determinată neapărat de lipsa banilor, ci o perspectivă greşită asupra propriei puteri de cumpărare, din care rezultă, totodată, şi casele aglomerate de obiecte, un număr mic de branduri de lux pe piaţă şi multe lacune la capitolul „sustenabilitate”.

    Pentru că nu avem bani dar ne luăm cel mai scump model de iPhone şi îl reînnoim mai des decât ar fi nevoie, nu avem bani dar aruncăm tone de alimente anual, nu avem bani dar nu mai avem nici spaţiu în dulap unde să punem hainele ieftine pe care ni le cumpărăm des de la mall.

    Andra Stroe este redactor Business Magazin

  • Surpriză colosală de la eMAG în România. Anunţul a lăsat în urma cea mai valoroasă multinaţională

    Topul celor mai valoroase branduri româneşti este condus în acest an de eMag, evaluat la 1,02 miliarde euro, în creştere cu 29%, care a depăşit Dacia, în scădere cu 28%, la 815 milioane euro, conform ultimului raport al Brand Finance, firmă globală independentă de evaluare şi strategie de brand.

    „Consumatorii devin tot mai familiarizaţi cu comerţul online în pieţele cheie (România, Ungaria şi Bulgaria), iar potenţialul de creştere al brandului rămâne ridicat, chiar dacă sectorul online este foarte competitiv şi în continuă schimbare. Această recunoaştere reprezintă o confirmare a rolului transformator pe care comerţul online îl are în vieţile oamenilor şi ne motivează să ne continuăm investiţiile accelerate în infrastructură şi tehnologie pentru a susţine evoluţia stilului de viaţă al românilor şi a transformării eMAG în ecosistem regional de ecommerce”, a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.

     

    Aceasta schimbare de la vârful clasamentului a rezultat din creşterea brandului de e-commerce, favorizată de orientarea mai accentuată a consumatorilor către online în timpul pandemiei, combinată cu scăderea veniturilor Dacia.

    “Până foarte recent, brandul Dacia părea abonat la primul loc în clasament. Ascensiunea fermă a brandului eMAG marchează şi un simbolic schimb de ştafetă, de la un brand cu vechime către un brand inventat cu mai puţin de 30 de ani în urmă. Pe această notă, ar fi un semn pozitiv pentru România dacă tot mai multe branduri din “noua economie” ar urca in top 50.”, a declarat Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania.

    În fiecare an, compania de consultanţă şi evaluare de brand Brand Finance evaluează cele mai valoroase branduri globale, naţionale şi sectoriale. Cele mai valoroase 50 de branduri româneşti sunt incluse în raportul anual Brand Finance România 50.

    Dedeman (a cărui valoare de brand a crescut cu 24% până la 504 milioane euro) si Altex (in creştere cu 31% până la 123 milioane euro) evidenţiază creşterea brandurilor din retail, împreună cu eMAG. Potrivit Brand Finance, în pofida faptului că operează în principal prin magazine fizice, într-un mediu puternic afectat de restricţiile din timpul pandemiei, brandul Dedeman a crescut şi rămâne cel mai valoros brand deţinut integral de acţionari români, protejându-şi poziţia a treia în clasament.

    În acelaşi timp, Banca Transilvania (poziţia 5 în clasamentul valoric) a fost desemnat ca cel mai puternic brand românesc, cu un rating AAA+, şi o valoare de 397 milioane euro, în creştere cu 6%. BT are un index de forţă a brandului de 90/100, ceea ce o plasează pe plan global între primele zece cele mai puternice bănci.

    Clasamentul brandurilor în funcţie de forţa lor este completat de Dedeman, OMV Petrom, Ursus şi Digi.

     

    Valoarea combinată a primelor 50 de branduri a crescut cu 5,6% faţă de clasamentul de anul trecut, în linie cu creşterea pe ansamblu a economiei româneşti (5,9%).

    Cercetarea şi analiza care au stat la baza acestui raport anual publicat de Brand Finance privind cele mai valoroase branduri româneşti au fost finalizate înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, si marchează în principal revenirea economică după disrupţia provocată de pandemia Covid. Chiar dacă legăturile economice ale Romaniei cu Ucraina şi Rusia nu sunt substanţiale, viitoarele cercetări vor arăta în ce măsură unda de şoc a războiului va afecta valoarea economică creată.

    Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 30 de ani, ocupă 60% din locurile acestui clasament, şi generează peste 60% din valoarea totală, ceea ce este o bună măsură a dinamismului economic.

    Lista brandurilor cu cea mai mare valoare nu a suferit multe schimbări în ultimii ani, cu doar două-trei branduri intrând sau ieşind din clasament în fiecare an.

    In această ediţie, doar două intrări în top 50: brandul BILKA (care a revenit după o absenţă in 2021) cu o creştere impresionantă de 56% a valorii până la 20 milioane euro, şi brandul de bere Ciuc (valoare 18 milioane euro).

    Cele două branduri care nu se mai regăsesc în clasament în acest an sunt COCORICO şi Blue Air,   cel din urmă fiind în procedura de insolvenţă ca urmare a restricţiilor din pandemie.

    “Brandurile locale nu duc lipsă de provocări, întrucât globalizarea aduce o expunere mai mare, chiar şi pentru acele branduri care nu ies din ţară. Tocmai această combinaţie şi alternanţă de oportunităţi şi ameninţări stimulează brandurile să evolueze şi să-şi consolideze forţa.”, spune Mihai Bogdan.

     

     

     

  • (P) SIKA şi Adeplast – “Mai puternici împreună”

    La doi ani de la preluarea Adeplast, Sika România demarează campania “Mai puternici împreună”, cu un mesaj adresat tuturor categoriilor de clienţi prezenţi pe piaţa materialelor de construcţii. Odată cu procesul de integrare al Adeplast, cele două branduri devin mai puternice prin sinergiile pe care le realizează şi prin portofoliul total de peste 1300 de produse.

    Procesul de integrare al Adeplast se află în desfăşurare, iar rezultatele se văd pe toate liniile de business. La acest moment Sika şi Adeplast se află împreună pe piaţă cu produse dedicate tuturor fazelor unei construcţii, de la fundaţie, la acoperiş, fie că vorbim despre sectorul rezidenţial, cel industrial sau pur şi simplu de zona Do-It-Yourself şi renovări.

    Pe lângă comunicarea sinergiilor la nivelul brandurilor Sika şi Adeplast, campania “Mai puternici împreună” va aduce şi o serie de modificări la ambalajele produselor Adeplast. Materialele de construcţii dezvoltate de Adeplast vor avea acum ambalaje noi, incluzând elemente si standarde de brand ale Sika. Atât prin achiziţia produselor Adeplast, dar şi Sika, clienţii vor alege în continuare să construiască o relaţie bazată pe încredere cu cele două branduri.

    În procesul de integrare cu Sika, Adeplast are un aport major prin tehnologia de producţie dezvoltată în aproape 30 de ani, pe cele patru platforme industriale de la Oradea, Ploieşti, Craiova şi Roman. Cele patru platfome sunt configurate cu capacităţi anuale de producţie uriaşe: peste 1.6 milioane tone de mortare, 3.3 milioane metri cubi de polistiren şi peste 50.000 tone de vopsele şi tencuieli decorative.

    Prin preluarea Adeplast, Sika România devine unul dintre cei mai importanţi producători din România care integrează tehnologii şi produse dedicate pentru toate fazele unei construcţii, de orice tip şi dimensiune.

    Cu Adeplast ai făcut întotdeauna cea mai inteligentă alegere. Iar cu Sika ai ales întotdeauna cele mai bune soluţii, de la fundaţie până la acoperiş.

    De acum, însă, vei avea de făcut o singură alegere: alege să construieşti o relaţie bazată pe încredere!

    SIKA şi Adeplast sunt acum o echipă care îţi oferă cele mai bune şi de încredere soluţii pentru proiectele tale!

    Sika România este subsidiară a concernului elveţian Sika AG, fondat în 1910 Baar Elvetia.  Sika este prezentă pe piaţa din România din 2002. În toată această perioadă compania a cunoscut mai multe etape de dezvoltare atât prin construcţii proprii de fabrici cât şi prin  achiziţii locale: 2019 – Arcon membrane, principalul producător de membrane bituminoase din România; 2020 – Adeplast SA, lider consacrat în producţia unei game lărgite de mortare pentru construcţii şi izolaţii termice (EPS).

    Sika este lider global în producţia de materiale chimice specializate, are o poziţie de top pe piaţa dezvoltării şi producţiei de sisteme şi produse de etanşare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie utilizate în sectorul construcţiilor şi în industria auto. Grupul elveţian are filiale în 101 ţări din întreaga lume şi deţine peste 300 de unităţi de producţie. Cei peste 27.000 de angajaţi au generat în 2021 o cifrã de afaceri de 9,3 miliarde de franci elveţieni.