BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Apocalipsa retailerilor continuă: Unul dintre cele mai iubite branduri prezente în România intră în FALIMENT

    Apocalipsa retailerilor continuă cu Forever 21, unul dintre cele mai puternice branduri de retail pentru adolescenţi, care a depus cerere pentru intrare în faliment, scrie CNN. Lanţul de magazine a anunţat că vrea să închidă 178 din cele peste 800 de locaţii, deşi încă nu a anunţat oficial care pieţe ar urma să fie incluse pe lista neagră.

    ”Ne aşteptăm ca un număr mare din magazinele noastre să rămână deschise şi să funcţioneze normal. Nu anticipăm un exit din nicio piaţă majoră din SUA”, a anunţat retailerul. Retailerii traidiţionali se luptă cu preţurile mari de la chirii şi datoriile uriaşe. Linda Chang, vicepreşedintele companiei, a anunţat că falimentul este un pas important în a asigura securitatea şi viitorul companiei, şi că le va permite să îşi reorganizeze business-ul şi să repoziţioneze Forever 21.

  • Companiile cu cele mai valoroase portofolii de branduri româneşti sunt evaluate la 665 mil. euro, în urcare cu 20% faţă de 2018

    „Cele mai valoroase 10 portofolii de branduri sunt evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piaţă. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual”, potrivit analiştilor Brand Finance.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Tânărul care a pus umărul la afacerea celui mai mare lanţ românesc de cafenele: „Vreau să fiu parte din acest val al tinerilor care ştiu că lucrurile se pot schimba în mai bine”

    Lucian Bădilă coordonează împreună cu Radu Savopol cel mai mare lanţ românesc de cafenele, 5 to go, având aproximativ 200 de angajaţi. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri „un lider regional”.

    Lucian Bădilă se ocupă direct de coordonarea echipei de marketing şi a celei operaţionale. „Îmi place să spun că suntem o gaşcă unită, completată, desigur, de prietenii care iubesc acest brand românesc, şi că, împreună, reuşim să aducem valoare pentru consumatori, prin concepte şi campanii creative, idei îndrăzneţe şi să transmitem un mesaj pozitiv şi zâmbete, căci, nu?, Smile, there’s coffee!” Anul 2018 a fost un an ascendent în povestea 5 To Go, spune Lucian Bădilă. „Un an al provocărilor, al schimbărilor şi al recunoaşterii, pentru că am primit şi titlul de cea mai bună cafenea din România la Horeca Awards 2018.”

    Pe lângă activitatea de marketing, au avut ca scop dezvoltarea francizei, ceea ce s-a materializat cu succes, anul trecut ajungând la un număr de 100 de unităţi deschise, un target îndeplinit cu două luni înainte de finele anului. Pentru 2019 şi-au propus încă 50 de noi locaţii. „Primul pas spre ceea ce trăiesc astăzi a fost mutarea mea în Bucureşti”, spune el. A plecat din oraşul său natal, Sinaia, iar apoi s-a alăturat lui Radu Savopol în tot ceea ce a însemnat conceperea şi dezvoltarea brandului 5 To Go. Cariera sa profesională s-a fundamentat în România, iar „faptul că fac parte din povestea 5 To Go, unul dintre cele mai iubite branduri româneşti, mă face să îmi doresc să continuu aici, adică în ţară. Consider că, deşi poate cei mai mulţi dintre noi nu mai cred, România are potenţial din toate punctele de vedere, iar brandurile locale încep să se dezvolte şi să se afirme din ce în ce mai mult”.

    Profilul lui Lucian Bădilă a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • În căutarea clienţilor – şi pe Instagram

    „O companie trebuie să fie acolo unde sunt clienţii şi potenţialii clienţi: în social media, în online sau la evenimente, inclusiv la festivaluri precum Untold, Electric Castle sau TIFF. La fel, suntem foarte implicaţi în acţiuni de CSR, dar şi în generarea de conţinut relevant pentru cei care ne urmăresc”, descrie Sergiu Mircea priorităţile de comunicare ale Băncii Transilvania, care, cu active de 74,1 miliarde de euro şi o cotă de piaţă de aproape 16,5% anul trecut, este cea mai mare bancă locală. 

    Sergiu Mircea este responsabil de coordonarea campaniilor de marketing şi comunicare, precum şi de administrarea tuturor brandurilor grupului financiar Banca Transilvania, având în subordine peste 20 de angajaţi. Cariera lui se leagă exclusiv de banca din Ardeal, unde a început să lucreze încă de când era student la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El observă că schimbările din marketing din ultimii ani sunt evidente, de la cele referitoare la modul în care se lucrează şi se pregătesc campaniile, până la mediile de promovare şi, mai ales, aşteptările clienţilor, care trăiesc tot mai mult într-o lume multi-channel.

    „Clienţii au nevoie acum de conţinut în timp real, contextual, transparent şi strâns legat de realitatea în care trăiesc. Asta, mai ales în contextul în care avem acum şi mediile în care putem face asta. Atunci când apare o noutate, o întrebare, chiar şi o problemă, de cele mai multe ori social media este primul loc în care clienţii îşi spun gândurile, impresiile – tocmai din acest motiv suntem foarte prezenţi aici”, descrie Mircea modificările prin care trece domeniul său de activitate.

    O parte din modelul de promovare a băncii se axează pe migrarea dinspre canalele de comunicare undirecţionale, în care comunicarea cu clienţii se face într-un singur sens, către zonele interactive, în care există o astfel de comunicare în ambele sensuri.

    „Acest lucru este mai complicat pentru un business deoarece dacă întrebi clienţii, ei îşi vor spune părerea şi trebuie să fii pregătit să îi asculţi şi să îi implici în decizii. Noi credem că acesta este viitorul”, spune Sergiu Mircea.

    El punctează şi influenţa fintech-urilor şi businessurilor din alte domenii care pot oricând să migreze în banking. „Când clientul este pe Instagram şi tu vrei să comunici acolo, în mod sigur concurezi inclusiv cu alte branduri mari – din alte industrii, poate mai atractive pentru că sunt bazate pe produse – pentru a atrage atenţia clienţilor. Fintech-urile au avantaje în interacţiunea cu clienţii, au produse mai simple şi de multe ori au un legacy semnificativ mai redus, însă în Europa şi în România avem deja bănci bune care au aplicaţii lansate sau în pregătire, care nu sunt cu nimic mai prejos decât aplicaţiile fintech-urilor.”

    Sergiu Mircea mai observă că acum transparenţa şi empowerment-ul stau la baza relaţiei dintre clienţi şi companii. „Cele mai mari schimbări au fost aduse de supremaţia tot mai mare a mobilului, a toolurilor noi de advertising şi a celor de căutare online. De asemenea, avem noi jucători, cum ar fi creşterea Instagramului şi preferinţa tot mai mare pentru conţinutul video. Sigur că acum inclusiv echipa de marketing înseamnă noi abilităţi, pentru a ţine pasul cu trendurile şi cu noile strategii. În marketing este altă lume decât aveam acum cinci ani.”

    În noul context digital, prioritatea departamentului de care Sergiu Mircea este responsabil se referă atât la platforma de mobile şi digital banking, cât şi la campaniile de cumpărături bancare online, ori la lansarea walletului Băncii Transilvania.

    Banca a anunţat recent, de pildă, că a introdus posibilitatea retragerii de bani cu telefonul mobil de la bancomate prin aplicaţiile BT Pay şi Apple Pay, fiind prima bancă din România care introduce acest serviciu.

    De altfel, Banca Transilvania a fost şi prima instituţie de credit din România care a introdus şi plata cu mobilul, la începutul anului trecut.

    În prezent BT lucrează la dezvoltarea unei noi aplicaţii de internet şi mobile banking astfel încât fiecare client să-şi poată gestiona singur banii, iar banca poate veni cu servicii şi produse cu un grad mai mare de personalizare, opţiuni complete legate de carduri – setare limite, blocare sau deblocare –, vizualizarea creditelor şi achiziţii de fonduri.

    Şi-au propus, de asemenea, să continue campaniile axate pe susţinerea antreprenorilor şi a IMM-urilor: „Tot ce facem în această zonă este pentru susţinerea antreprenorilor români, locali, care au businessuri de succes şi dorim să ştie cât mai multă lume poveştile lor, să arătăm că se poate”.

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • A început businessul cu un credit, iar acum deţine unul dintre cele mai căutate branduri vestimentare

    El a apelat iniţial la tatăl lui, CEO al unei companii ce comercializează sisteme de iluminat, dar acesta a refuzat să îi dea bani; Cridland a apelat atunci un credit pentru start-up-uri în valoare de 6.000 de lire sterline.

    Cu ajutorul prietenei sale Debs Marx, care se ocupă de aspectul financiar al afacerii, Cridland a reuşit să obţină venituri de aproape 250.000 de lire sterline în 2016. La începutul acestei săptămâni, el a deschis primul magazin în Londra, într-un cartier select.

    Succesul lui Cridland se datorează faptului că oferă o garanţie de 30 de ani pentru hainele sale: dacă acestea se rup sau se decolerează, ele pot fi restaurate gratuit de companie. Actori cunoscuţi precum Daniel Craig sau Ben Stiller s-au arătat încântaţi de idee, fiind surprinşi purtând pantalonii vânduţi de Cridland.

  • Cum se vede majorarea salariilor din textile în businessurile brandurilor care produc direct. Mărcile de lux Louis Vuitton şi Akris continuă să crească operaţiunile locale şi să angajeze, brandurile mass-market restructurează

     

    Evoluţia businessurilor este diferită, astfel că în timp ce Louis Vuitton a angajat în 2018 peste 200 de oameni şi şi-a majorat businessul cu aproape 50%, grupul Bonis SPA, parte a USSN Polo Ralph Lauren (Italia), şi-a redus cifra de afaceri la jumătate ♦ Mai mult, unul dintre cei zece jucători – grupul elveţian Rieker – a anunţat că renunţă la producţia din România.

    Afacerile fabricilor din România deţinute de branduri de lux pre­cum Louis Vuitton sau Akris continuă să crească, ba mai mult, aceste businesuri con­tinuă şi să angajeze oameni, în timp ce mărcile mass-market restructurează activităţile locale din producţie, arată o analiză a ZF. Aceasta a luat în calcul doar businessurile unor branduri care au operaţiuni proprii de producţie în România.

    Analiza vine într-o perioadă în care tot mai multe branduri renunţă la producţia locală în contextul în care majorarea salariului minim şi implicit a celui din domeniul producţiei de tex­tile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a făcut ca România, considerată a fi „croitorul” Europei, să devină prea scumpă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cristian Pocovnicu, Qualitance – „Făcând proiecte de la zero am realizat că avem un hub de inovaţie şi putem să facem lucruri extraordinare” – VIDEO

    Cristian Pocovnicu este managing director al diviziei de software services din cadrul Qualitance, având în subordine o echipă de 55 de oameni. De-a lungul celor nouă ani petrecuţi în Qualitance, el a fost mai întâi quality assurance manager, apoi delivery şi people manager; din 2017 ocupă poziţia actuală, având un rol important în proiecte complexe de inovaţie şi transformare digitală. „Odată cu extinderea businessului Qualitance în afara României, am avut oportunitatea să contribui şi să dezvolt proiecte pentru branduri mari precum IKEA, ReadyUP sau Merck. Pe parcursul acestor proiecte, m-am convins şi mai mult că România are o resursă umană extraordinară”, spune Cristian Pocovnicu. „Lucrând îndeaproape cu branduri şi echipe foarte mari, am avut ocazia să observ că experţii noştri sunt la fel de buni ca şi cei din afară, de multe ori chiar mai buni. Lucrul acesta mi-a dat mare încredere că putem construi şi aici.” Nu intenţionează să plece din ţară pentru că este convins că România dispune de toate resursele necesare pentru a deveni un hub internaţional de tehnologie şi inovaţie. „Demonstrăm pe zi ce trece că putem crea atât proprietate intelectuală de calitate, cât şi inovaţie la nivel global. Trebuie doar să încurajăm şi să dezvoltăm şi mai mult mindsetul de start-up şi, bineînţeles, să avem încredere mai mare în propriile noastre demersuri şi valori”, spune el.

     

    Profilul lui Cristian Pocovnicu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, iar el a fost premiat în cadrul galei in care a fost lansat catalogul.