BusinessMagazin

Tag: biciclete

  • 14 ani în care am încercat „să îmblânzim“ Excelul

    Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.


    Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
    De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.

    De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul  nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
    Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
    ​După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • Mobilier stradal contra teroriştilor

    O bancă frumoasă ori un rastel de biciclete pot fi astfel nu numai nişte piese utile de mobilier stradal, ci şi o modalitate de prevenire a unor atentate cum ar fi cele în care diverşi atacatori intră cu camioane ori alte vehicule în mulţime, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani la Londra, Toronto, Nisa, Berlin sau Charlottesville, în statul american Virginia.

    Dat fiind că se doreşte încurajarea oamenilor să iasă din case şi să petreacă mai mult timp în spaţii publice, să meargă mai mult pe jos ori cu bicicleta sau să facă sport şi să-şi folosească mai rar maşinile, spaţiile publice trebuie să rămână deschise şi primitoare, aşa că nu se recomandă blocarea lor cu garduri, parapete de beton ori bariere.

    Arhitecţilor care se ocupă de amenajarea acestora nu le rămâne atunci decât să apeleze la soluţii precum copaci, ghivece şi mobilier stradal, care trebuie astfel amplasate încât oamenii obişnuiţi să nu-şi dea seama de scopul lor antiterorist. Apar astfel bănci, stâlpi de iluminat stradal, fântâni şi statui bine ancorate de suporţi de beton, precum şi zone supraînălţate ori coborâte în pieţe pentru a îngreuna accesul vehiculelor, iar o altă măsură propusă de arhitecţi este construirea unui număr mai mare de străzi şerpuite. 

  • Povestea omului care a creat una dintre cele mai cunoscute companii auto din lume, a reuşit să anticipeze nevoile pieţei, însă nu a trăit suficient încât să se bucure de lansarea primului autoturism produs de compania sa

    Adam Opel s-a născut pe 9 mai 1837 în Rüsselsheim, Germania. Antreprenorul a învăţat meseria de lăcătuş de la tatăl său, iar la vârsta de 20 de ani a obţinut un permis de liberă practică, aşa că a plecat să lucreze în Belgia, la Liège şi Bruxelles. În 1868, s-a mutat la Paris.
    În timp ce lucra în Franţa ca lăcătuş, Opel a devenit interesat de producţia maşinilor de cusut. În 1859 s-a angajat ca ucenic pentru un producător de astfel de maşini, pentru a învăţa dedesubturile acestei meserii. După un timp, fratele său, George, a venit în Franţa pentru a învăţa noua tehnologie.

    Trei ani mai târziu, Opel s-a întors la Rüsselsheim pentru a pune în practică ce învăţase de la maistrul parizian. Aici, unchiul său i-a oferit un grajd părăsit pe care să îl folosească pentru a-şi construi propria maşină de cusut. Pe 21 ianuarie 1862, antreprenorul a înfiinţat compania Opel.  Un an mai târziu, fratele său s-a întors acasă pentru a-l ajuta în noul business.

    După moartea tatălui său, în aprilie 1867, Opel s-a căsătorit cu Sophie Scheller, moştenitoarea unei averi importante. Ea şi-a investit întreaga zestre în businessul soţului său. În 1870, antreprenorul a lansat o nouă maşină de cusut pe care a numit-o Sophie, după soţia sa. În 1880 producţia de maşini de cusut a luat avânt şi s-a dezvoltat constant, astfel că până în 1889 existau pe piaţă peste jumătate de milion de bucăţi, iar în 1911 numărul acestora ajunsese la un milion de exemplare.

    Deoarece pe piaţă intrau din ce în ce mai mulţi producători şi produsul era acum accesibil pretutindeni, fraţii Opel au decis să renunţe la fabricarea maşinilor de cusut şi s-au orientat spre un nou domeniu, mult mai profitabil: producţia bicicletelor.
    Ideea de a produce biciclete i-a venit antreprenorului după ce a văzut la Paris o bicicletă cu roţi neobişnuit de mari. Intrigat, a comandat un set de părţi componente din Anglia, pe care le-a montat singur, însă rezultatul a fost dezastruos.

    Iniţial, a vrut să renunţe, însă a realizat că bicicletele se vindeau mult mai uşor şi cu un profit mult mai mare decât cel obţinut din vânzarea maşinilor de cusut, dar a fost convins şi de rugăminţile fiilor săi de a le produce biciclete pentru uz personal.  
    În 1886, Opel a realizat o bicicletă producţie proprie. Anul următor, unul dintre fiii investitorului, Carl, a plecat în Anglia pentru a studia noua industrie, iar la întoarcere a adus cu sine câteva dintre ultimele modele lansate. Până la sfârşitul lui 1887 lansaseră deja bicicletele cu trei roţi, dar şi alte modele.

    Adam Opel a murit în 1895, înainte ca automobilele produse de compania sa să fie lansate. Înainte de moartea sa, a reorganizat compania astfel că, la dorinţa sa, Sophiei i-au revenit principalele acţiuni, restul fiind primite de fiii săi mai mari, Carl şi Wilhelm.
    Soţii Opel au avut cinci fii: Carl, Wilhelm, Heinrich, Friedrich şi Ludwig, care s-au dedicat la rândul lor businessului familiei. Împreună cu Sophie, devenită principalul acţionar al companiei după moartea soţului său, ei au condus compania pe o nouă traiectorie, aceea a producţiei de automobile.
    Familia Opel a vândut businessul către General Motors Corporation într-o serie de tranzacţii care au avut loc între 1929 şi 1931. În total, compania a produs de-a lungul timpului peste 2,5 milioane de biciclete. În martie 2017, grupul auto PSA a cumpărat compania Opel de la General Motors într-o tranzacţie de 2,2 miliarde de euro. Cu peste
    1,2 milioane de vehicule vândute în 2016, Opel are afaceri anuale de circa 18,7 miliarde de dolari şi în jur de 37.000 de angajaţi.

  • Schimbare majoră: Uber nu se mai concentrează pe divizia de maşini

    „Pe termen scurt din punct de vedere financiar, poate că nu este o victorie pentru noi, dar din punct de vedere strategic pe termen lung, credem că este direcţia exactă în care vrem să mergem”, a declarat Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.

    Compania de car-sharing a investit într-o divizie de biciclete în ultimul an. Bicicletele sale electrice Jump sunt disponibile în opt oraşe din SUA, inclusiv New York şi Washington, iar în curând se va lansa în Berlin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pegas iese pe piaţa europeană prin listarea pe Amazon

    Totodată, Pegas are în vedere creşterea numărului de magazine din ţară, extinderea reţelei de distribuţie internă şi internaţională şi modernizarea constantă a gamei de produse. Astfel, până la finalul lui 2020, Pegas va deschide cel putin zece magazine pe lânga cele existente, iar produsele brandului vor ajunge în 400 de magazine şi cinci lanţuri mari de retail, în timp ce 3 milioane de euro este valoarea unui proiect cu finanţare europeană care va asigura cercetarea şi dezvoltarea produselor şi deschiderea unei linii de producţie integrate în România.

  • Situaţie penibilă la Focşani: Prima staţie inteligentă de biciclete din România nu poate fi utilizată

    Staţia de biciclete , punctul principal de atracţie din primul parcul „Velo Park” din România, inaugurat de Primăria Focşani pe 1 iunie, nu poate fi folosit, după aproape două luni, pentru că nu are regulament de funcţionare.

    Investiţiile în parc au costat aproximativ un milion de lei, dar bicicletele nu pot fi închiriate.

    „A fost o problemă legată de regulamentul de organizare şi funcţionare a acestui parc Velo Parc. De fapt, nu a parcului ci doar a modulului de biciclete pentru închiriere. Noi am decis în prima etapă ca toate aceste biciclete să poată fi acordate cu titlu gratuit pe o perioadă scurtă, de maximum două ore, cetăţenilor interesaţi. Executantul ne-a dat o mie de carduri, pe care să le dăm cetăţenilor care se vor înscrie. Din păcate trebuie să urmăm o procedură legală pentru a face facilă predarea acestor carduri având în vedere noile prevederi legate de protecţia datelor cu caracter personal”, a declarat primarul municipiului Focşani, Cristi Misăilă.

    Autorităţile spun că problema s-ar putea rezolva în următoarele săptămâni, însă până atunci, focşănenii care vor să închirieze biciclete sunt refuzaţi de paznicul complexului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania care a readus la viaţă bicicletele Pegas lansează sistemul de franciză. Primele zeci de magazine se deschid anul acesta. Cât costă să devii francizat

    Investiţia iniţială într-o franciză Pegas variază între 5.000 şi 25.000 de euro, în funcţie de dotările dorite în magazin, de la mobilier şi până la componenta de entertainment.
     
    ”Specificitatea magazinelor noastre este că ne concentrăm pe vânzările directe, faţă în faţă. Numai atunci clientul poate alege echipamentul perfect adaptat nevoilor sale. Cu toate acestea, vânzarea prin internet este o modalitate de a suplimenta veniturile, motiv pentru care punem şi platforma online la dispoziţia francizaţilor noştri”, spune Andrei Botescu, fondator Atelierele Pegas
     

  • „Mi-a luat 25 de ani ca să înţeleg că bicicleta, autobuzul şi metroul te duc în acelaşi loc în care te duce un BMW”

    Pe Facebook, Rîpă Alin a scris: „Mi-a luat 25 de ani.Ca să înteleg că bicicleta , autobuzul şi metroul te duc in acelaşi loc in care te duce un Bmw.

    Să înţeleg că ora este aceeaşi chiar dacă ai la mână un Rolex sau un Fossil şi că nu firmele fac minutele preţioase , ci persoanele dragi cu, care le petreci.

    Să înţeleg că mediocrii te vor bârfii indiferent de ce-ai face în viaţă, pentru că răutatea este gratuită, nu cere să faci sacrificii sau să laşi de la tine.

    Am învăţat şi cred că asta ar trebui s-o învăţăm toţi şi anume să nu mai punem suflet vorbelor “mici” spuse de oameni care nu ar putea ajunge niciodată la nivelul nostru.

    Să înţeleg că în viaţă e important sa iţi găseşti iubirea şi să trăieşti fiecare clipă ca si cum ar fii ultima.
    Să înţeleg că importante sunt acele lucruri care iţi creează amintiri de neuitat , acele persoane care au aparut mai devreme sau mai tarziu în viaţa ta şi ţi-au făcut-o mai frumoasă, aceste lucruri iţi vor rămâne până la final poate şi pe lumea de dincolo.

    Mi-a luat 25 de ani să înţeleg ce unii n-au înţeles niciodată şi sper să înţeleagă.

  • Premieră pentru Uber în Europa: Compania lansează un serviciu de închiriere biciclete electrice. Când vor putea românii să-l acceseze

    Uber Technologies a anunţat că îşi va lansa serviciul de închiriere biciclete electrice şi în Europa, în încercarea de a se extinde pe plan internaţional şi de a include mai multe forme de tranport care nu poluează.

    Uber a anunţat miercuri că vrea să aducă serviciul Jump în Berlin până la sfârşitul verii, urmând şi alte oraşe europene.

    „Când te urci pe bicicletele astea şi pedalezi, te simţi ca Superman”, spune Dara Khosrowshahi, actualul CEO al companiei. „Aceasta poate înlocui călătoriile cu Uber pentru a putea deveni mai mari decât segmentul de maşini, pentru a putea rezolva problema mobilităţii în oraşe şi pentru a rezolva problema traficului”.

    Expansiunea vine după ce Uber a cumpărat Jump în luna aprilie, prima achiziţie a companiei de când a fost schimbată conducerea, anul trecut.

    Jump se potriveşte în strategia Uber de a se îndrepta şi spre alte segmente de piaţă decât taxiul clasic.

    Uber va aduce şi serviciul UberGreen, bazat pe maşini electrice, mai întâi în capitala Germaniei pentru a propune electrificarea transportului în oraşele europene.

    Noile produse din Germania sunt un exemplu de „noul Uber”, spune CEO-ul companiei

     

  • Transformare uriaşă pentru unul dintre cele mai mari oraşe din România. Cum vor autorităţile să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor – GALERIE FOTO

    José Mayoral Moratilla, arhitectul spaniol al firmei care a câştigat concursul de soluţii ”Rethinking Someş” lansat de Primăria Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că dintr-o barieră urbană care desparte oraşul în două, râul poate deveni un loc de întâlnire şi de petrecere a timpului liber, unde cele două maluri se întâlnesc.

    „Este o onoare pentru noi, suntem conştienţi de impactul pe care un astfel de proiect îl are asupra oraşului. Prin proiect, Someşul iese din izolare şi se deschide către zonele oraşului pe care le traversează, devenind spaţiu de contact cu apa, natura şi oamenii. În lungul malurilor râului, apar spaţii verzi şi publice noi, legate între ele de trasee de promenadă şi agrement pentru pietoni şi biciclişti.

    Dintr-o barieră urbană care desparte oraşul în două, Someşul poate deveni un loc de întâlnire şi de petrecere a timpului liber, unde cele două maluri se întâlnesc. Proiectul prevede transformarea malurilor Someşului pe o lungime de 10 km în alei pietonale, de agrement, cu piste de biciclete, cu locuri de concerte, cu zone de terase şi gradene care să faciliteze accesul la apă”, a spus José Mayoral Moratilla.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro