BusinessMagazin

Tag: bauturi alcoolice

  • Şeful SJU Constanţa: Cei care consumă alcool şi ajung la Urgenţă trebuie să-şi plătească tratamentul

     Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că legea privind reforma în domeniul sănătăţii ar putea fi modificată, la secţiunea privind acordarea asistenţei medicale de urgenţă, astfel încât tratamentul să nu mai fie decontat de stat în cazul pacienţilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor interzise care ajung la unităţile de primire urgenţe.

    “S-ar putea face o amendare a Legii 95. Deci, o propunere legislativă prin care să se modifice Legea 95 în secţiunea care priveşte acordarea asistenţei de urgenţă în care să se specifice că aceia care vin în Unitatea de Primiri Urgenţe sub influenţa băuturilor alcoolice, ceea ce înseamnă acordarea de ajutor medical ca urmare a consumului de băuturi alcoolice, plătesc din buzunarul propriu. (…)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 13.200 de premii în promoţia Grant’s

    Prezent în peste 180 de ţări, Grant’s Family Reserve este unul dintre cele mai premiate blended scotch whisky din lume si are la baza reteta originala pe care insusi William Grant si-a pus semnatura in 1898. Timp de 5 generatii, reteta este neschimbata; gustul este usor fructat si vanilat, aroma unica – specifica regiunii Speyside din Scotia.

    Promotia Grant’s “Tu ce lasi mostenire generatiei viitoare?” se deruleaza in principalele retele de hypermarket si supermarket din toata tara. Regulamentul promotiei se gaseste online si la punctele de Info clienti in toate magazinele participante.

    In Romania, Grant’s Family Reserve face parte din portofoliul Alexandrion Grup (www.alexandrion.ro). Infiintat in 1994, Alexandrion Grup are astazi o prezenta activa la nivel local si international, cu doua unitati de productie in Romania.
    Portofoliul Alexandrion Grup include toate categoriile de produse de pe piata bauturilor alcoolice: whisky, brandy,vodka, gin, lichioruri, digestive, vermut, grappa, sambuca, tequila.

  • Hallewood deschide al patrulea magazin – The Winery Outlet în Bucureşti

    În magazinele Halewood – The Winery Outlet se găsesc atât vinuri şi spumante româneşti produse de Cramele Halewood cât şi vinuri şi alte băuturi alcoolice importate direct de companie.

    “Reţeaua de magazine Halewood – The Winery Outlet (…) are clienţi fideli. În curând vom deschide magazine şi în alte oraşe mari din ţară,” a declarat Adriana Grecu, director marketing Cramele Halewood.

    Pe lângă cele patru spaţii din Bucureşti, Cramele Halewood a deschis magazine Halewood – The Winery Outlet în alte nouă locaţii din ţară precum: Ploieşti, DN1 Breza-Nistoreşti, Sinaia, Azuga, Braşov, Sibiu, Târgovişte, Urlaţi si Constanţa.
    Cramele Halewood oferă posibilitatea achiziţionării vinurilor dorite şi online.

    Din Grupul Halewood România fac parte Halewood România, Cramele Halewood, Domeniile Halewood şi Halewood International Premium Imports. Halewood are în proprietate crame şi plantaţii de viţă de vie în regiunea Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar.

    La acestea se adaugă Pivniţele Rhein Azuga fondate în 1892, unde se continuă tradiţia producerii vinurilor spumante după metoda tradiţională, de fermentare a vinului în sticlă. În Ploieşti, unde este sediul Cramelor Halewood, se află pivniţe subterane, depozitul de produse finite (cu o capacitate de peste 1 milion de sticle), precum şi liniile de îmbuteliere.

    Grupul Halewood deţine peste 350 hectare de vie plantate în perioada 2002-2009, cu o investiţie de peste 7 milioane euro.
     

  • Tot atat, dar mai putin. Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum

    78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din
    2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani.
    Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul
    general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest
    nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta
    industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare,
    urmata de vreme si traditii de consum. “Cand toti acesti factori
    vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine”,
    spune Bratu.

    Bunurile de larg consum – de la paine si lapte pana la produse
    de igiena – sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe
    parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot
    cumpara mai putine lucruri. “Romanii nu fac prea mare rabat cand
    cheltuiesc pentru a pune pe masa”, spune Bogdana Baltasiu, client
    service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest
    lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa
    cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai
    multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele
    sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine,
    mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic,
    cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la
    fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se
    plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper
    Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un
    esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu
    bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil
    mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro),
    Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de
    euro).

    Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse
    proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari,
    reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii
    este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. “Desi
    bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor
    proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de
    cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor”, spune
    Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros
    cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult
    decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a
    cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care
    si-au facut-o.

    O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in
    magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi.
    Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa
    evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de
    legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare
    a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important
    anul trecut. “Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri
    s-ar putea accelera in 2011”, estimeaza reprezentanta Nielsen.
    Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In
    aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile
    de cumparaturi se inteteste tot mai mult.

    “Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata
    populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, declara
    anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general
    al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea
    produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care
    cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi
    idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din
    cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009
    (14%).

    Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca
    “este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii
    in comert poti rezista in ziua de azi”. In opinia lui, activitatile
    de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de
    resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului
    Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii.
    “Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina
    consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza
    neplacuta”, crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad
    nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona
    bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii
    – de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau
    financiare.

    In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al
    Albalact, problema se pune pe profitabilitate – cum cresti ca sa
    ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote
    de piata poate profita acum. “Cat costa ca sa castige procente din
    piata depinde de categorie”, spune Ciurtin, care spune ca firma pe
    care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca
    ramanand mereu pe plus.
    Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul
    magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de
    rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca
    mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca
    ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si
    imaginea marcii.

    Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul
    trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper
    si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand
    sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. “Numarul de magazine
    a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost
    magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp”, spune Bogdana Baltasiu.
    Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc
    este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub
    presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul
    anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul
    trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642
    de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele
    care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva
    argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare.

  • Se scumpesc tigarile si bauturile alcoolice, nu si carburantii!

    Ministrul Gheorghe Pogea a facut si un calcul: tigarile din categoria celor mai vandute, care in prezent costa 6 lei si 80 de bani, vor costa de la 1 aprilie 7 lei si 20 de bani.

    Este insa doar prima scumpire. Din septembrie, aceleasi tigari vor ajunge la un pret de 7 lei si 60 de bani.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Pariu pe o lada de whisky

    “De anul acesta nu mai distribuim Heinz, pentru ca planurile noastre si ale lor de crestere nu s-au potrivit. Modelul de distributie asigurat de noi a fost bun pana acum, dar nu si de acum incolo, asa ca Heinz va merge la un distribuitor de produse alimentare”, spune Petru Berciu, cel care detine impreuna cu partenerul sau Ion Biris, compania de import si distributie BDG, ce are in portofoliu marcile Jack Daniel’s, Finlandia, Jägermeister, Cutty Sark, Metaxa sau Evian.

    Distributia brandului de ketchup i-a adus anul trecut lui Berciu incasari de circa 1,5 milioane de euro, iar diferenta pana la cele peste 26 de milioane de euro incasate in total in 2008 a venit in special de pe urma distributiei de bauturi alcoolice. Un factor care a contribuit masiv anul trecut la cresterea BDG a fost preluarea, la sfarsitul lui 2007, a gamei Remy Cointreau si Metaxa, distribuite anterior de firma Sollers PPD.

    Cu incasari de 2,5 milioane de euro, marca Metaxa a recuperat din distanta fata de principalul competitor, marca locala Alexandrion, chiar daca volumele vandute s-au situat sub estimarile initiale (30.000 de baxuri de 9 litri, in loc de 40.000). “Metaxa nu performa dupa asteptari din cauza strategiei de marketing a principalului competitor, care se pozitionase foarte bine pe tot ce inseamna valorile Metaxa”, explica Berciu.

    Pentru 2009, compania are in vedere investitii de circa 800.000 de euro in marketing pentru marca Metaxa. In ceea ce priveste whiskyul Cutty Sark, preluat tot in 2007, Berciu nu se declara multumit: “Piata este foarte aglomerata, iar pretul este usor mai mare fata de restul marcilor din aceasta categorie. Nu e un produs aflat pe val, iar cresterea a fost mai mica decat cresterea pietei”.

    Surpriza anului 2008 a fost insa Jägermeister – “un exemplu de ce poti face cu o strategie bine pusa la punct”. In 2008, BDG a investit 100.000 de euro in promovarea produsului, iar principalul obiectiv a fost popularizarea acestuia in randul consumatorilor, prin organizarea de samplinguri in tara. Jägermeister a inregistrat in 2008 o crestere a volumelor vandute de 250% fata de 2007. Evolutia a fost mai buna decat cea a principalului produs distribuit de BDG, whiskyul Jack Daniel’s, care a avut vanzari totale de 16 milioane de euro in 2008, reprezentand o crestere de peste 60%.

    Una peste alta, cresterea de 37% a companiei in 2008 n-a mai fost la fel de mare ca in anul precedent (in 2007, vanzarile au urcat cu circa 60%, la 19 milioane de euro), dar BDG si-a consolidat pozitia alaturi de principalii distribuitori de bauturi de import, respectiv Cristalex (care estima vanzari de 26 mil. euro pentru 2008), Pernod Ricard si Sollers PPD (care estima pentru 2008 afaceri de 30 de milioane de euro).

    Anul 2009 va fi dificil insa pentru importatorul Finlandia, care trebuie sa isi mentina cota de piata, in contextul in care principalul sau competitor, Pernod Ricard, cu afaceri de circa 30 de milioane de euro in 2008, a preluat recent distributia pentru vodca concurenta Absolut, un brand cu vanzari semnificative pe piata romaneasca. “Mergem in continuare cu businessul de fiecare zi, iar daca vom avea o crestere de 20-30%, voi fi foarte fericit”, afirma Berciu.

    Piata de bauturi din import, estimata la circa 100 de milioane de euro in 2008, a fost caracterizata in ultimii ani de schimbari majore in portofoliile principalilor companii. Dupa mutarile din martie 2006 atrase de tranzactia la nivel mondial intre Pernod Ricard si Allied Domecq, Cristalex, importatorul Teacher’s, si-a adaugat pe lista coniacul Courvoisier in martie 2007, renuntand in schimb la distributia Cointreau, care a fost preluat de catre Sollers PPD.

    In noiembrie insa, la jumatate de an dupa preluarea whiskyului Cutty Sark (distribuit anterior de Heinrig), BDG a castigat distributia Metaxa si a gamei Remy Cointreau (ambele din portofoliul Sollers), in urma unui parteneriat cu producatorul francez Remy Cointreau prin intermediul caruia a devenit unicul distribuitor al acestuia pe plan local. Nici Pernod Ricard nu s-a lasat mai prejos si a venit cu sampaniile Mumm si Perrier Jouet, iar la sfarsitul lui 2008 a preluat si distributia Absolut de la Cristalex.

    Cum va arata piata bauturilor alcoolice de import in 2009, un an care va sta sub semnul crizei? “Chiar daca e criza, lumea va continua sa bea”, spune franc actionarul BDG Import. “Noi trebuie sa determinam consumatorul sa cumpere de la noi.” Si pentru ca lupta pe cotele de piata se da la distribuitor, in teren, cum spune Berciu, atentia se va concentra anul acesta pe o noua strategie de key accounts, segmentul care reprezinta peste 30% din cifra de afaceri a companiei, ca si pe un control riguros al distributiei.

    Pana acum, BDG a cumparat trei companii de distributie in Bucuresti, Timisoara si Cluj, iar in urmatorii doi ani mai vrea sa angajeze oameni pentru merchandising si sa cumpere inca doi distribuitori. “Din cauza crizei, aceste companii se confrunta cu probleme de capital de lucru, de brand, de portofoliu; de aceea noi nu le dam bani, ci venim cu produse si termene de plata avantajoase – practic o investitie de circa 500.000 de euro-marfa”, explica el.

    Berciu spune ca nu resimte o tentativa de incetinire a cresterii ca urmare a crizei, dar atentia acordata incasarilor de la distribuitori a sporit: “N-am simtit diferente la vanzari, dar suntem mult mai atenti la distributia din tara, la incasari. Controlul distribuitorilor, cash-flow-ul este cel mai important, nu marja de profit. De aceea nu renegociem termenele de plata”.

    Cat despre scenariul pentru 2009, actionarul BDG crede ca efectele crizei se vor resimti cu adevarat abia din martie. “Fluctuatiile de curs sunt comparabile acum cu cele din 1999. Dar sa nu uitam ca in ultimii ani au fost castiguri suplimentare, provenite din diferentele de curs de la inceputul, respectiv sfarsitul anului”, comenteaza Berciu. Nu preconizeaza o anumita valoare pentru cursul euro in 2009, dar nu crede ca “guvernul va fi linistit”, iar aceasta va afecta cursul: “Daca nu exista suficienta incredere, cursul creste. Nici nu cred ca vom avea un guvern care sa inceapa treaba, dar sper sa ma insel. Cert este ca n-o sa ne plictisim”.

  • Importatorul Jack Daniel’s, vanzari de 27 mil euro

    Pentru anul in curs, aproape 20% din vanzari ar urma sa fie realizate de marcile Remy Cointreau, pentru care a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania. Astfel, pentru marcile Remy Cointreau, ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin, BDG se asteapta la vanzari de 6 milioane de euro pentru anul in curs.
    Tendinta de crestere a vanzarilor intervine insa pe fondul extinderii intregii piete, previziunile pentru anul in curs referindu-se la o evolutie pozitiva de pana la 30%, dupa ce anul trecut a marcat un record in ceea ce priveste evolutia vanzarilor, care au fost cu 50% mai mari fata de 2006.
    "Un rol cheie l-a jucat anul trecut inchiderea duty-freeurilor, lucru ce a avut un impact cel putin la fel de mare ca si scaderea taxelor vamale", spune Pepe Berciu. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor, vanzari ce se regasesc de anul trecut in piata domestica.
    Pe piata bauturilor alcoolice de import, estimata la 100 de milioane de euro pentru anul in curs, mai sunt prezente companii ca Pernod Ricard, Cristalex si Sollers.

  • CIne a cumparat afacerea Vinexpert

    La prima vedere, mare legatura intre productia si importul de chibrituri si afacerile cu vin nu prea este. Dar actionarii clujeni ai fabricii de chibrituri au decis inca de la finalul anului trecut sa intre pe piata vinului, infiintand compania Vino Vero, axata pe importul de vinuri din America Latina. Vino Vero va incheia primul an de activitate cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, iar tranzactia cu Vinexpert a fost practic urmatorul pas, catre partea comerciala. „Noi intentionam sa deschidem o retea proprie de magazine, iar Vinexpert dorea sa creasca intr-un ritm mai rapid. Am decis sa ne unim competentele“, declara Maia Banciu, director de marketing si comunicare la Match Point. Familia Banciu controleaza pachetul majoritar de actiuni (40%) al producatorului de chibrituri, diferenta fiind impartita in mod egal intre alti doi actionari – Ovidiu Popa si Mircea Popescu.

    Reteaua Vinexpert are acum trei magazine – doua in Capitala si unul la Brasov. „Cel mai important castig este ca Match Point se va ocupa de dezvoltarea retelei pe partea de vest a tarii, iar eu ma voi putea ocupa de Bucuresti“, declara Catalin Paduraru, care detine acum 50% din actiunile Vinexpert. Fondatorul retelei de magazine specializate in vanzarea de vinuri si bauturi alcoolice spune ca firma a ajuns intr-un punct in care avea nevoie de competente suplimentare, „pe care eu ar fi trebuit sa le cumpar, dar pe care partenerul meu le are deja – de la departamentul de contabilitate pana la cel de resurse umane“. Desi valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, Paduraru estimeaza ca firma in care detine 50% din actiuni valoreaza 2 milioane de euro, iar previziunile pentru urmatorii trei ani indica atingerea pragului de 5 milioane de euro. „Acela ar putea fi un moment bun pentru un parteneriat cu un fond de investitii“, spune Paduraru, care admite ca a mai avut anul acesta inca doua serii de discutii pentru alegerea unui partener si cu alti investitori interesati.

    Concret, in sarcina proaspetilor actionari (chiar daca discutiile au inceput in primavara, semnaturile au incheiat povestea abia saptamana trecuta) cade in intregime grija resurselor umane si a logisticii in Transilvania, urmand ca tot ei sa se ocupe de-acum si de magazinul de la Brasov. Planurile imediate prevad si deschiderea a doua noi spatii la Cluj si la Timisoara, urmand ca reteaua din Capitala sa se mareasca anul viitor cu trei noi magazine. Investitiile minime necesare unui magazin Vinexpert sunt de 100.000 de euro, bani ce includ costurile cu proiectarea, amenajarea si echipamentele de depozitare. Pentru anul acesta, vanzarile Vinexpert sunt asteptate sa depaseasca 1,5 milioane de euro.

    In timp ce Vinexpert este pentru Paduraru prima afacere, pentru actionarii Match Point drumul pana la magazinele cu vinuri a fost ceva mai intortocheat. In urma cu cinci ani, familia Banciu a demarat cu ceilati doi parteneri afacerea din domeniul importului si al productiei de chibrituri, cifra de afaceri a Match Point urmand sa depaseasca anul acesta 2 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare fata de anul trecut (1,15 milioane de euro). Dar odata pusa pe roate productia de chibrituri, afacerea cu vinuri putea sa-si faca si ea loc in portofoliu, mai ales ca interesul pentru domeniu e de data mai veche. „Ne place sa bem un pahar de vin bun. Dupa ’89, calatorind, am descoperit ca sunt multe vinuri extraordinare, la preturi accesibile tuturor, incat ne-am dorit sa le avem si acasa“, declara Maia Banciu. Ideea unei afaceri cu vinuri a inceput sa se cristalizeze in urma cu circa doi ani si primele activitati au pornit la finalul anului trecut. „Am dorit sa fim pregatiti pentru primul import imediat dupa aderarea la UE si ridicarea taxelor vamale pentru importurile de vin“, explica Banciu alegerea momentului. Rezultatele primului an: Vino Vero va incheia acest an cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, in conditiile in care Vino Vero a avut nevoie de o investitie de 300.000 de euro pentru a pleca la drum.

    Odata cu uscarea cernelii pe contract, partenerii va trebui sa-si croiasca un drum comun si „de mare folos este faptul ca ne completam competentele“, crede Paduraru. Un plus este si faptul ca si unii si altii cred cu tarie in cresterea vanzarilor de vinuri imbuteliate. „Romanii iubesc viata si traiul bun, asa ca nu avem cum sa ramanem in urma lumii civilizate“, spune Banciu. Schimbarile sunt foarte vizibile, mai cu seama pe piata Capitalei: „Clientii sunt tot mai sofisticati si au discernamant din ce in ce mai mare in alegerea vinului dorit“, afirma Paduraru.

    Pe piata romaneasca, magazinele specializate nu si-au delimitat inca un loc clar, iar experienta unor tari mai dezvoltate ne arata si motivul – abia dupa ce se incheie expansiunea retelelor internationale vine vremea cristalizarii comertului de specialitate. In ce priveste magazinele specializate in vanzarea de vinuri imbuteliate si bauturi alcoolice, pe piata bucuresteana sunt foarte putine: in afara de cele doua Galerii Vinexpert, magazinul Nic (din Piata Dorobanti) si afacerea doctorului Ion Pusca, doar cateva spatii prin centre comerciale mai completeaza peisajul. In provincie, magazinele de acest fel sunt chiar si mai rare. De partea cealalta a balantei inclina vanzarile din marile retele comerciale, ce detin acum partea leului din vanzarile de vin imbuteliat. Clientii pretentiosi incep sa treaca insa pragul magazinelor specializate, pentru ca pe rafturile acestora gasesc o oferta mai variata decat la raionul de vin de la supermarket.