BusinessMagazin

Tag: bauturi

  • Cel mai bine plătit executiv român

    Transformare – acesta este cuvântul de ordine pe agenda lui Silviu Popovici, managerul român care conduce din funcţia de CEO businessul PepsiCo în Europa, un gigant cu afaceri de 13 miliarde de dolari în 2022, cam cât tot businessul din producţia de alimente din România. Cum va arăta viitorul pentru unul dintre cei mai mari producători de băuturi şi alimente, dar şi cum au influenţat pandemia, războiul şi inflaţia viziunea de management a executivului care a ajuns anul trecut cel mai bine plătit manager român?

    „Industria alimentară o să treacă printr-o transformare radicală în eforturile de decarbonizare, în eforturile de a transforma agricultura într-una regenerativă şi de a promova o dietă mult mai sănătoasă. Iar PepsiCo împreună cu alte companii mari similare vor juca şi trebuie să joace un rol decisiv în această tranziţie şi transformare, datorită impactului la nivel global pe care îl au”, crede Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europe, cel mai puternic executiv român. Silviu Popovici conduce din 2019 PepsiCo în Europa, dar are în spate peste două decenii petrecute în companii multinaţionale la nivel internaţional. El s-a alăturat PepsiCo în 2011 după ce gigantul din sectorul băuturilor şi produselor alimentare a preluat Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra.

    În 2019, atunci când a preluat conducerea PepsiCo Europe lucrurile erau mai aşezate pe bătrânul continent şi nimeni nu anticipa că următorii ani vor sta sub zodia incertitudinii provocate de pandemie,  război şi mai apoi a creşterii puternice a preţurilor. Însă în această perioadă viziunea lui Silviu Popovici şi a PepsiCo a rămas în picioare, cu toate că lecţiile învăţate în această perioadă stau mai departe la baza modului în care această strategie va fi implementată în următorii ani. Investiţiile principale nu au suportat amânări, după cum spune executivul român. „Planurile noastre sunt pe termen mediu şi lung, iar aşa cum face fiecare dintre noi în perioadele dificile, ne uităm mai atent la bani şi încercăm să prioritizăm. Am făcut o listă cu toate investiţiile programate, le-am pus în ordinea importanţei astfel încât să vedem ce poate să aştepte. În general, toate investiţiile care sunt legate de strategia noastră de creştere, respectiv investiţiile din România, nu le-am oprit.”

    De altfel, nici investiţiile în sustenabilitate nu au fost oprite, iar celelalte doar au fost amânate, mai spune Silviu Popovici, care conduce un grup cu venituri de circa 13 miliarde de dolari la nivelul anului 2022. PepsiCo Europe aduce 15% din veniturile totale ale grupului PepsiCo la nivel global, iar Europa este pe primele locuri ca şi contribuţie la business după continentul nord american. În total, PepsiCo are venituri de peste 86 de miliarde de dolari la nivel global, iar unele dintre cele mai importante branduri din portofoliul grupului la nivel european şi nu numai sunt Lay’s, Doritos, Pepsi, Sprite sau Getorade.

     

    Schimbare de percepţie

    Pandemia a fost un moment dificil pentru majoritatea companiilor din industria bunurilor de larg consum având în vedere că mişcarea populaţiei a fost puternic încetinită. Cum a gestionat Silviu Popovici criza care lovea rând pe rând ţările europene? „Cel mai bine a funcţionat când pur şi simplu le-am spus echipelor din fiecare ţară care sunt priorităţile. Prima dată: aveţi grijă de angajaţi, apoi aveţi grijă să continuăm livrările către clienţii noştri şi a treia să aveţi grijă de profitul companiei. Fiecare ţară, având aceste principii, a făcut exact ce trebuie.”

    Războiul a adus apoi o nouă lovitură, PepsiCo fiind cea mai mare din sectorul food & beverages din Ucraina, dar şi un business mare în Rusia. Companiile mari au în general multe proceduri, dar Silviu Popovici a avut aceeaşi abordare ca în cazul pandemiei. A stabilit nişte principii, deşi în cazul acesta a fost mult mai dificil pentru că echipele regionale au fost nevoite să aibă grijă nu doar de angajaţi, ci şi de familiile lor. Dar la fel, a lăsat fiecare echipă să facă cum vrea, să nu trebuiască să ceară aprobare pentru cât trebuie să cheltuiască. Şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul cutremurelor din Turcia. „Lecţia mare a fost că nu trebuie să ai structuri foarte stufoase, nu trebuie să ai nişte proceduri foarte complicate şi trebuie doar să laşi echipele locale să-şi facă treaba. Asta pentru o companie multinaţională a noastră este ceva destul de dificil de făcut. Şi această lecţie încerc să o folosesc şi să încurajez echipa să folosească aceeaşi abordare când nu este o criză. În timpul unei crize reuşim să fim dinamici, să facem lucrurile foarte bine şi foarte repede, dar când nu e o criză revenim la elementele birocratice”, a explicat Silviu Popovici, care adaugă că PepsiCo Europe este în proces de transformare astfel încât procedurile să fie simplificate. „Să ne comportăm la fel de bine ca atunci când avem o criză externă.”

    Practic, Silviu Popovici încearcă să preia din modelul antreprenorial, unde deciziile sunt mult mai rapid luate având în vedere că în cazul acesta nu sunt foarte mulţi oameni implicaţi. Iar când vine vorba de antreprenoriat, un om de afaceri pe care Silviu Popovici îl admiră este Jean Valvis, fondatorul brandului de apă minerală naturală AQUA Carpatica. De altfel, PepsiCo a intrat anul trecut în acţionariatul Carpathian Springs, producătorul apei AQUA Carpatica. Dacă Silviu Popovici s-a născut în Suceava, Jean Valvis este sucevean prin adopţie, el fiind antreprenorul care a dezvoltat mai multe branduri în zonă inclusiv Dorna (brand de apă minerală care este acum în portofoliul Coca-Cola HBC) şi LaDorna (brand de lactate vândut către gigantul francez Lactalis).

    PepsiCo a preluat 20% din acţiunile Carpathian Springs, iar planul de dezvoltare implică creşterea notorietăţii brandului românesc peste hotare. Aceasta a fost cea mai importantă mutare făcută de Silviu Popovici şi echipa lui în România, alături de investiţiile de 100 de milioane de dolari anunţate anul trecut în unităţile de producţie din România. „Izvoarele AQUA Carpatica sunt în Vatra Dornei. Eu sunt din Suceava, din Bucovina, şi am crescut cu ape minerale din Vatra Dornei şi e o mare mândrie pentru mine să pot să ajut ca un brand românesc să fie prezent şi pe alte pieţe.” De altfel, Silviu Popovici şi Jean Valvis au mers în Orientul Mijlociu pentru a discuta cu partenerii PepsiCo despre potenţialul brandului în zonă, dar se uită împreună şi la alte pieţe de export.

     

    România, mereu ca acasă

    De altfel, din biroul lui din Zürich, inima comercială a Elveţiei, Silviu Popovici vorbeşte despre România plin de entuziasm, povestind despre prietenii pe care îi are aici, despre familie, dar şi despre căsuţa de la malul mării, locul preferat al soţiei lui.

    El spune despre ţara în care s-a născut şi revine în vizită de 2-3 ori pe an că este „cea mai importantă”, şi deşi România nu aduce cele mai mari venituri în Europa pentru PepsiCo, rămâne una dintre principalele pieţe pentru care PepsiCo are planuri importante de dezvoltare. PepsiCo, jucător care mai deţine în România şi o fabrică de băuturi răcoritoare în Dragomireşti (jud. Ilfov), a anunţat că investeşte 100 de milioane de dolari în trei linii de producţie operaţionale şi un nou depozit automat, capabilităţi de automatizare şi un nou masterplan în fabrica din Popeşti-Leordeni. Investiţia în unitatea din Popeşti-Leordeni urmează să fie finalizată până în 2024.

    În România, PepsiCo produce băuturi răcoritoare într-o unitate situată în Dragomireşti-Deal şi operată prin intermediul companiei Quadrant Amroq Beverages, lângă Bucureşti, şi snackuri în unitatea Star Foods EM din Popeşti-Leordeni. Împreună, cele două companii au avut în 2021 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 2 mld. lei (peste 400 mil. euro). În ultimii zece ani PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidând astfel rolul companiei de hub de producţie şi distribuţie regional. „Grecia este doar o ţară din cele 18 în care exportăm în prezent din România. Nu mai este doar o ţară unde producem pentru consumatorii locali, ci România este o ţară importantă pentru exporturi. Dar aş vrea să văd că PepsiCo România va avea un rol şi mai mare, nu doar ca vânzări, ci şi în transformarea industriei de mâncare şi de băuturi, atât prin realizarea de produse mai sănătoase, cât şi într-un mod sustenabil.“

    Star Foods, divizia de snackuri de pe plan local a PepsiCo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa băuturilor răcoritoare şi a snacksurilor, exportă produsele realizate în fabrica din Popeşti-Leordeni pe 15 pieţe, conform ultimelor date.  Investiţiile de 100 de milioane de dolari sunt importante având în vedere că acestea sunt direcţionate către unităţi existente şi nu într-o fabrică nouă. La nivel global, PepsiCo are un buget de investiţii de 5-6% din cifra de afaceri de 90 de miliarde de dolari, adică circa 4,5 miliarde de dolari, conform calculelor ZF. Către Europa sunt direcţionate circa 20% din aceste investiţii, adică în jurul a 900 milioane de euro anual. Practic, către România a fost direcţionat o bună parte din bugetul gigantului de la nivel european, ceea ce vine să demonstreze faptul că Silviu Popovici susţine dezvoltarea businessului de aici. “România este cea mai importantă, dar aş vrea să fie şi mai importantă”, spunea el zâmbind. De altfel, executivul nu vede motivul pentru care businessul din România să nu fie lider în piaţa de food & beverages. În prezent, PepsiCo este lider pe piaţa de snackuri, ci numărul doi în piaţa de băuturi răcoritoare.

    „Suntem foarte mulţumiţi de cum progresăm în România. În rest, rolul meu este să nu încurc, aşa cum am zis pe timp de criză,  să fiu sigur că echipa are resursele necesar aşa cum este cazul investiţiilor în infrastructură de producţie. În rest, echipa ştie ce are de făcut. Ei înţeleg mult mai bine piaţa românească decât mine, care am plecat acum 25 de ani din România. Şi aştept să aştept să văd, să-mi spună ei în ce an o să fie PepsiCo cea mai mare companie din food & beverages”, adaugă zâmbind Silviu Popovici.

    El este şi cel mai bine plătit executiv român: a încasat anul trecut 9,4 milioane de dolari, cu aproape un milion de dolari mai mult decât în 2021. Este vorba de salariu, acţiuni şi alte beneficii, conform raportului anual al companiei. Prin prisma sumei încasate, Popovici este cel mai bine plătit executiv român. Doar ca salariu Popovici a primit anul trecut 764.000 de dolari, adică 63.600 de dolari pe lună. Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român.

     

    Cum vor arăta următorii ani?

    Inflaţia galopantă a fost şi ea una din cele mai importante provocări în ultimul an, cel puţin, iar preţurile mai mari la energie, zahăr, ulei au influenţat şi PepsiCo la nivel european.

    „Sunt în continuare preţuri foarte ridicate. Dacă sunt unele ingrediente la care vedem că s-ar putea să preţurile să reducă, deşi noi cumpărăm în avans, noi cumpărăm pe nouă luni, 12 luni în avans. Scăderile care le vedem în viitor sunt relativ mici, ceea ce înseamnă că perioada asta inflaţionistă încă nu va dispărea. Din păcate, cred că următorii doi ani vom vom avea mediul ăsta de inflaţionist în piaţă şi încă nu vedem impactul asupra inflaţiei provenit din partea Chinei”.

    În opinia sa, având în vedere că consumul în China va continua să crească, vor mai fi nişte presiuni inflaţionişte în unele zone ale economiei. De altfel, deşi PepsiCo este cunoscută în România ca o companie producătoare de băuturi, compania are în portofoliu şi snackuri. Astfel, compania foloseşte pentru aceste categorii de produse zahăr, cartofi şi ulei, pe care le cumpără de la fermierii cu care are parteneriate. De exemplu, în România PepsiCo lucrează cu 25 de fermieri care cultivă cartofi pe mai mult de 1.000 de hectare în şase judeţe.

    „În România în special ajutăm producătorii de cartofi. Avem o echipă de specialişti în cultura cartofului, care ajută fermierii în a alege tipul de cartofi pentru produsele noastre, dar şi cu să irige, cât îngrăşământ să pune. Iar aici avem foarte multă experienţă şi avem acum şi tehnologie care ne ajută să optimizăm producţia de cartofi.” În plus, specialiştii de la PepsiCo ştiu şi cum să se depoziteze cartofii de exemplu astfel încât să nu încolţească. „Un exemplu, care nu este din România, dar aşteptăm să-l face şi aici. În Anglia, din coajă de cartofi facem îngrăşământ pe care îl trimitem din nou la ferme.” La nivel global, PepsiCo lucrează cu zeci de mii de fermieri.

    Silviu Popovici spune că se uită la modul în care pot oferi consumatorilor produse mai sănătoase, dar în acelaşi timp să fie produse într-un mod sustenabil, cu o amprentă de carbon mai mică. În plus, produsele agricole pe care PepsiCo le foloseşte pentru a realiza branduri precum Pepsi, Mirinda, 7Up, Lay’s sau Doritos, adică sfeclă de zahăr, porumb şi cartofi, să fie realizate într-un mod sustenabil.  Silviu Popovici crede că consumatorii se vor îndrepta către produse sănătoase, dar nu vor face compromis la gust. Însă deocamdată consumatorul nu este pregătit în toată Europa să plătească mai mult pentru un produs mai sustenabil, deşi se văd îmbunătăţiri an de an. Iar lucrurile vor sta mai bine în viitor. „Să influenţez şi să fiu parte a transformării modului în care oamenii consumă băuturi şi snackuri astfel încât să nu mai facă un compromis între gust şi sănătate este un lucru foarte important. Aş vrea să ştiu că în 10-15 ani majoritatea băuturilor răcoritoare din România vor fi fără zahăr. Iar când o să stau de vorbă cu nepoţii mei am să le spun că la schimbarea asta am contribuit şi eu, astfel că motivul pentru care industria alimentară este astăzi aşa s-a datorat şi mie”, a conchis Silviu Popovici.     ■

     

     

    De la meseria de profesor la rolul celui mai bine plătit executiv român

    ► Originar din Suceava, Silviu Popovici a fost profesor de fizică înainte de a-şi începe cariera în industria bunurilor de larg consum.

    ► În 1993, imediat după facultate, unul dintre prietenii săi cei mai buni s-a angajat la o firmă care vindea ţigări, acolo unde a primit un Ford Mondeo ca maşină de serviciu. „Mie, la momentul acela, mi se părea extraordinar“, povestea managerul anterior. Astfel, el a luat decizia să lase învăţământul şi să-şi găsească un job într-o companie care îi oferea beneficii asemănătoare celor primite de prietenul său. La scurtă vreme s-a angajat la Coca-Cola, care i-a oferit un Oltcit ca maşină de serviciu.

    ► După doi ani se muta la Iaşi să se ocupe de vânzările companiei în Moldova. În Coca-Cola a ocupat şi funcţii de conducere precum cea de general manager al businessului din Ucraina sau director operaţional în cadrul Coca-Cola HBC Rusia. În 2011, a intrat în echipa PepsiCo odată cu preluarea de către gigant a Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra. Din 2013 şi până în 2015 a fost preşedinte al PepsiCo Rusia, iar în perioada 2015-2017 a activat ca preşedinte în cadrul PepsiCo Rusia, Ucraina şi ţările CIS.

    ► Din 2019, el este CEO al PepsiCo Europe, care în 2022 a avut venituri de aproape 13 miliarde de dolari.

    ► Silviu Popovici a terminat Facultatea de Fizică din Iaşi şi, deţine o diplomă de master în administrarea afacerilor la London Business School şi, de asemenea, a absolvit programul Advanced Management din cadrul Harvard Business School.

  • Premieră: O ţară din Europa impune ca toate băuturile alcolice să afişeze că sunt un pericol pentru sănătate şi pot cauza cancer

    Irlanda va deveni prima ţară din lume care va impune ca băuturile alcoolice să afişeze avertismente de sănătate care să indice că ar putea cauza cancer.

    Producătorii de băuturi din întreaga lume se opun cu vehemenţă acestei reglementări.
    Irlanda va deveni prima ţară din lume care va impune etichetarea sanitară a băuturilor alcoolice pentru a avertiza populaţia cu privire la conţinutul caloric, concentraţia de alcool, riscurile de cancer şi de boli hepatice şi pericolele consumului de alcool în timpul sarcinii.

    Ministrul Sănătăţii, Stephen Donnelly, a semnat luni Regulamentul privind sănătatea publică şi a confirmat că noile reguli vor intra în vigoare peste trei ani, 22 mai 2026, informează POLITICO.

    rlanda a acţionat după ce planurile sale au trecut de două obstacole cheie la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Mondială a Comerţului, care au primit plângeri din partea producătorilor de vinuri şi a producătorilor de bere din întreaga lume, dar au refuzat să blocheze măsura propusă din motive de concurenţă sau din alte motive.


    “Salut faptul că suntem prima ţară din lume care face acest pas şi introduce o etichetare cuprinzătoare a produselor alcoolice pentru sănătate”, a transmis Donnelly într-un comunicat, menţionând că Irlanda a fost, de asemenea, prima naţiune care a interzis fumatul în locurile publice închise, inclusiv în pub-uri, în 2004. “Aştept cu nerăbdare ca şi alte ţări să ne urmeze exemplul”.

    În timp ce reglementările irlandeze au atras observaţii critice din partea grupurilor de lobby din industria băuturilor din întreaga lume, cele mai dure atacuri au venit din partea producătorilor europeni de vinuri, care au calificat drept nedovedită şi nerezonabilă etichetarea propusă de Irlanda potrivit căreia consumul de vin ar putea creşte riscurile de cancer.
    Aceştia au cerut ca Irlanda să cedeze şi să aştepte o posibilă reglementare de etichetare la nivelul UE, o reglementare care, speră cei din industria de băuturi alcoolice, ar exclude cancerul de pe lista riscurilor.

  • Ce spune proprietarul unui lanţ local de magazine despre plăţile pe care le vor primi retailerii de la administratorul SGR? „Se fac diferenţe mari între jucătorii mari şi cei mici“

    Un mic magazin care va face preluarea manuală a ambalajelor va primi de la administratorul Siste­mului Garanţie-Returnare (SGR) – proiectul care va revoluţiona modul în care cumpărăm băuturi şi care îşi propune să accelereze procesele de reciclare – 0,0861 lei pentru o sticlă mi­că, de sub 500 ml. Suma este de 2,6 ori mai mică decât cea pe care o va pri­mi un retailer care va face pre­luare au­­to­mată (RVM), cu ajutorul apara­te­lor specializate. Diferenţe similare există şi la sticlele mari (peste 500 ml) şi la cele de plastic sau la doze.

    Tariful de gestionare reprezintă su­ma de bani plătită prin transfer ban­car de administratorul SGR co­merci­an­ţilor pentru fiecare unitate de am­balaj SGR, care a fost retur­na­tă la punc­tele de returnare, respectiv pre­da­tă de comercianţii HoReCa desti­nată acoperirii costu­rilor în legă­tură directă cu înde­plinirea obligaţiilor privind preluarea şi stocarea ambala­jelor SGR, scrie în Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021.

    Feliciu Paraschiv, pro­prietarul re­ţelei de magazine Paco Supermarket, una dintre cele mai importante reţele locale, spune că aceste diferenţe sunt discriminatorii.

    „Se face o diferenţă enormă între ce plăteşte SGR retailerilor mari, care-şi vor permite să cumpere RVM-uri (aparate de colectare auto­mate, ca­re costă de la 15.000 de euro plus TVA în sus), şi ce plăteşte retai­lerilor mici, care nu-şi vor permite au­tomate şi care vor face colectare manuală. Tarifele pen­tru marii re­tai­leri sunt de două-trei ori mai mari“, afirmă antreprenorul.

    Povestea magazinelor Paco a în­ce­put acum mai bine de 25 de ani cu un singur magazin în judeţul Vran­cea.

    Astăzi reţeaua a ajuns la 15 uni­tăţi în acelaşi judeţ şi la afaceri de 34 de milioane de euro în 2021, în creşte­re cu 17% faţă de anul anterior.

    Marii retaileri vor instala în maga­zi­nele proprii aparate pentru reci­cla­re automată, aparate care costă între 15.000 şi 80.000 de euro plus TVA, a­da­ugă Feliciu Paraschiv. De altfel, toc­mai pentru a-şi putea recupera aceste investiţii, marii jucători primesc sume considerabil mai mari. Unele lanţuri in­ternaţionale deja au instalate apara­te unde oamenii pot să îşi ducă amba­la­jele băuturilor, însă astfel de sisteme au fost puse momentan doar din do­rinţa retailerilor, nu ca parte a SGR.

    Retailerii mici, care nu vor investi în astfel de sisteme, vor colecta manual ambalajele.

    „Nu este corect din punct de vedere concurenţial ca două societăţi comerciale diferite care desfăşoară exact aceeaşi operaţiune de colectare de la populaţie a ambalajelor nereutilizabile şi introducerea lor în sistemul SGR să fie renunerate diferit. Asta amplifică decalajul dintre comercianţii mici şi mijlocii care nu-şi permit să achite aparate de colectare automată şi companiile mari, internaţionale, care acaparează din ce în ce mai mult piaţa de retail şi capată poziţii dominante.“

    Totuşi, diferenţele în tariful de gestionare vin ca urmare a sumelor pe care marile lanţuri le pun la bătaie pentru achiziţia acestor aparate, investiţie ce ar urma să fie amortizată în câţiva ani.

    Feliciu Paraschiv spune că un retailer mic, care nu are bani pentru asemenea investiţii, va trebui să plătească un om să facă această colectare. El adaugă că făcând o medie ponderată a tarifelor menţionate în Hotărârea de Guvern (30% sticle mici, 10% mari, 40% pet-uri şi 20% doze), un retailer va încasa 25 de lei pe oră, versus 50 de lei cât ar costa ca un om să facă asta.

    „Un om poate colecta, dacă nu face pauză, 360 de unităţi pe oră. Plus că, la colectare manuală, noi nu trebuie să spargem sau să deformăm sticla (eticheta trebuie să rămână intactă, pentru a putea fi citită de aparate – n.red.), aşa că vom aduna volume foarte mari de ambalaje. Aparatele mari validează pe loc sticlele sau dozele şi apoi le striveşte, astfel că pot cuprinde mult mai multe ambalaje pe aceeaşi suprafaţă“, mai spune el.

    Omul de afaceri precizează totodată că retailerii mici şi mijlocii nu au fost consultanţi la ultimele negocieri, aşa că nu ştiu pe ce bază sau pe ce studii au fost stabilite preţurile.

    „Probabil ne vom adresa Consiliului Concurenţei. Domnul Ministru Tánczos Barna, în timpul discutiilor avute anterior, a specificat că tarifele la colectarea manuală vor fi mai mari pentru că implică resursa umană, care e greu de găsit şi e şi scumpă, iar acum a făcut exact invers.“

    SGR presupune că, începând cu data de 30 noiembrie 2023, consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. Cumpărătorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Irlanda şi Ungaria sunt alte ţări europene în faze avansate de implementare a SGR.

  • Coca-cola HBC România, îmbuteliatorul Coca-Cola, investeşte 78 mil. lei în depozitul din Ploieşti. Compania a aplicat pentru un ajutor de stat, însă dosarul a fost respins de către Ministerul Economiei

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, investeşte 78 de milioane de lei în extinderea depozitului automatizat High Bay din cadrul fabricii Coca-Cola HBC din Ploieşti. Pentru acest proiect, compania a aplicat pentru un ajutor de stat instituit prin HG 959/2022 (sesiunea 1.11.2022-16.12.2022), dar dosarul nu a fost aprobat.

    „România are printre cele mai performante scheme de ajutor de stat din Uniunea Europeană şi în per­manenţă căutăm oportunităţi de finanţare pentru sprijinirea proiectelor noastre de investiţii locale. Dar acest lucru nu ne influenţează politica de investiţii. În cazul de faţă, deşi proiectul nu a fost aprobat, investiţia va fi realizată cu fonduri proprii“, au spus pentru ZF reprezentanţii companiei. Coca-Cola HBC are în România trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei. Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare din grupul Coca-Cola HBC, prezent în circa 30 de ţări.

    „Extinderea depozitului automat High Bay din cadrul fabricii din Ploieşti ne va permite creşterea capacităţii de depozitare.“

  • Analiză. Sistemul Garanţie-Returnare, revoluţia din magazine: Cum arată azi proiectul care va schimba modul în care vom cumpăra apă şi băuturi răcoritoare?

    ♦ Anul 2023 va fi echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    Anul 2022 a adus noi progrese în procesul de implementare a Sistemului Garanţie-Re­turnare (SGR), conceptul care va schimba modul în care românii vor face cumpărături. A fost creată compania care va administra sistemul, a fost stabilită structura acţionariatului acesteia, din care statul deţine 20%, a fost ales un CEO responsabil şi, cel mai important, a fost stabilită data de la care SGR va fi funcţional în România.

    Anul 2023 va fi practic echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    „Nu văd de ce ar mai interveni amânări în implementarea sistemului. Amânarea, dacă va interveni, se va produce printr-o hotărâre a guvernului“, a spus recent Cosmin Teodoru, director general al direcţiei Gestionare Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului.

    Rolul statului în acest sistem este de supraveghere a îndeplinirii cadrului legal, dar şi de „plasă de siguranţă“, în caz că apar probleme.

    „Suntem trei structuri asociative private – Asociaţia Naţională a Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu. Deopotrivă, avem alături de noi în structura acţionariatului reprezentanţii Ministerului Mediului. Un astfel de proiect complex nu poate să meargă de la început conform planului de acasă. Însă cel mai important este că am reuşit să depăşim toate obstacolele şi barierele întâlnite“, a spus Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

    Până în acest moment, zece ţări europene au SGR implementat în diferite etape în timp, cu diverse obiective. Sistemul din România va fi primul care va răspunde nevoilor actuale ale mediului de afaceri, dar şi obiectivelor de mediu care vin dinspre legislaţia europeană cu ţinte ambiţioase din 2025.

    „Universul de retail la care ne uităm este de aproximativ 80.000 de operatori economici, un număr care include atât comercianţii de tip reţea, cât şi comerţul tradiţional sau HoReCa. Vorbim şi de 4.000 de producători şi importatori de băuturi. Aceştia va trebui să se înroleze în platforma pe care sistemul o va dezvolta“, a spus Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

    Site-ul returosgr.ro a fost deja lansat şi cuprinde o platformă de înrolare pentru toţi producătorii, importatorii şi comercianţii care, potrivit legislaţiei, au obligaţii de raportare de date. Acelaşi sistem IT va gestiona şi fluxul de date sau garanţii între comercianţi şi administratorul sistemului. Acest sistem IT urmează să fie scos la licitaţie pentru a selecta furnizorul care va gestiona procesul integral.

    „În acest moment am încheiat un proces intermediar care a presupus o licitaţie de mai mică amploare, care a fost necesară pentru a da drumul procesului de înregistrare. Acest prim proces de licitaţie a fost câştigat de compania slovacă Sensoneo, care a implementat şi sistemul din Slovacia“, a adăugat Julia Leferman.

    Pe piaţă există în acest moment aproape şase miliarde de ambalaje care vor intra începând de anul viitor sub apanajul Sistemului Garanţie-Re­turnare. Este vorba despre ambalajele din plastic, metal şi sticlă care au volume între 0,1 şi 3 litri şi care sunt puse pe piaţă ca ambalaje pentru băuturi.

    „Reţelele mari sunt mai pregătite pentru SGR şi vin cu cereri precise către noi. Retailerii tradiţionali încă mai aşteaptă clarificări. Este foarte importantă amprenta tipului de echipament în magazinele mici. Dacă ai 50-100 mp, fiecare metru sau centimetru contează, comercianţii nu vor să renunţe la spaţiu pentru amplasarea maşinilor, aşa că vor un echipament cât mai mic“, a spus recent Dorin Mihai, director general la Tomra România, furnizor de soluţii automate de colectare a ambalajelor de metal, plastic şi sticlă pentru băuturi în vederea reciclării.

    Toţi comercianţii vor avea la raft, în primele luni, atât produse care vor purta logoul SGR, cât şi produse care nu vor avea acest cod, ceea ce va fi o provocare logistică pentru retaileri.

    „Există o perioadă de tranziţie de un an de zile, până în decembrie 2024, în care ambalajele de dinainte de 30 noiembrie 2023 pot fi listate în conti­nuare şi se pot afla pe raftul comer­cianţilor cu acel mecanism, pentru că fiecare comerciant trebuie să încaseze garanţia separată în sistem, ceea ce înseamnă că în sistemul IT şi la casa de marcat vor fi listate două produse – unul care are aceeaşi denumire cu garanţie şi unul fără garanţie“, a spus Maria Maxim – preşedintele Asociaţiei Retailerilor pentru Mediu.

     

    Data la care va fi implementat SGR? 30 noiembrie 2022

    Cum va funcţiona SGR? Românii vor plăti o garanţie de 0,50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

     

    Cine este CEO al RetuRO, administratorul SGR?

    Gemma Webb, numită în funcţia de CEO şi preşedinte al directoratului RetuRO Sistem Garanţie-Returnare, va coordona implementarea şi gestionarea sistemului în România, urmând ca în perioada următoare să formeze echipa de management şi să finalizeze demersurile de obţinere a finanţărilor necesare pentru activitatea operaţională a RetuRO. Printre altele, este vorba despre construcţia mai multor centre la nivel regional, unde se vor asigura numărarea, sortarea şi pregătirea pentru reciclare a ambalajelor returnate. O etapă esenţială în implementarea SGR este de asemenea înregistrarea în sistem a aproximativ 4.000 de producători şi importatori de băuturi şi a peste 80.000 de comercianţi. Gemma Webb are peste 25 de ani de experienţă atât B2B, cât şi B2C în industrii precum FMCG, chimică, industria ambalajelor din plastic, print, tutun şi servicii de management al deşeurilor, iar peste 18 ani i-a petrecut în cadrul BAT. În perioada 2012-2017, Gemma Webb a condus operaţiunile din România ale producătorului de ţigarete.

     

  • Tipul de băutură care creşte riscul de cădere a părului la bărbaţi – studiu

    Un studiu ştiinţific recent arată ce fel de băuturi predispun bărbaţii la chelire.

    Consumul de băuturi care conţin mult zahăr îi poate face pe bărbaţi mai predispuşi la căderea părului, arată o cercetare recentă.

    Specialiştii din China au analizat relaţia dintre băuturile îndulcite cu zahăr şi căderea părului în rândul bărbaţilor tineri. Cercetarea a fost publicată în revista ştiinţifică MDPI.

    În studiul „Legătura dintre băuturile îndulcite cu zahăr şi pierderea părului la bărbaţi tineri” evidenţiază creşterea numărului de cazuri de pierdere a părului la bărbaţi în China dar şi SUA. În China spre exemplu, prevalenţa căderii părului la bărbaţi a crescut de la 21,3% în 2010 la 27,5% în 2021.

    Cercetătorii chinezi au analizat datele din SUA care au arătat cantităţi mari de consum de băuturi îndulcite cu zahăr. Cifrele de la Centers for Disease Control (CDC) arată că 63% din tinerii americani şi 49% din adulţi consumă zilnic băuturi îndulcite cu zahăr.

    Ce tip de băuturi trebuie consumat mai rar

    Băuturile îndulcite cu zahăr includ sucurile obişnuite, băuturile cu aromă de fructe, băuturile energizante, apele îndulcite, cafeaua şi băuturile de ceai cu adaos de zaharuri.

    În cele mai multe cazuri, băuturile îndulcite cu zahăr prezintă diferite tipuri de zaharuri, inclusiv zahăr brun, îndulcitor de porumb, sirop de porumb, dextroză, fructoză, glucoză, sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, miere, lactoză, sirop de malţ, maltoză, melasă, zahăr brut şi zaharoză.

    Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr este asociat cu creşterea în greutate, obezitatea, diabetul de tip 2, bolile de inimă, bolile renale, bolile hepatice non-alcoolice, cariile dentare sau cariile, guta şi artrita, precizează CDC.

    Studiul a evaluat 1.020 de participanţi din 31 de provincii diferite din China, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani. Bărbaţii mai predispuşi la chelire erau peste 500. Aceştia erau mai în vârstă, fumători actuali sau foşti fumători, consumatori de alcool, cu un nivel de educaţie mai scăzut şi mai puţin activi din punct de vedere fizic. Totodată, cei care aveau o  dietă alcătuită din alimente prăjite, deserturi zaharoase şi mai puţine legume erau mai predispuşi la chelire.

     

    Participanţii cu un păr bogat consumau cereale, rădăcini, fructe, peşte şi alte forme de fructe de mare.

     

    Datele arată că participanţii cu chelie au consumat cantităţi semnificative de băuturi îndulcite cu zahăr în comparaţie cu participanţii cu un stil alimentar sănătos. Consumul săptămânal de băuturi îndulcite cu zahăr a fost de 4.293 ml la persoanele cu chelie faţă de 2.513 ml în rândul participanţilor cu păr bogat.

     

    În cele din urmă, cercetătorii concluzionează că băuturile îndulcite cu zahăr creşte riscul de pierdere a părului la bărbaţi. 

     

    Modalităţi de a evita băuturile cu mult zahăr

     

    • Beţi mai multă apă, aceasta poate fi de la robinet sau îmbuteliată.

    • Rezistaţi impulsului de a bea băuturi îndulcite cu zahăr.

    • Citiţi eticheta cu informaţii nutriţionale pentru a vedea conţinutul de zahăr pentru toate băuturile.

    • Consumaţi alte tipuri de băuturi cu conţinut scăzut de zahăr, inclusiv ceaiuri neîndulcite, cantităţi mici de suc de fructe sau de legume, dar şi lapte cu lactoză sau lapte vegetal.

    • Eliminaţi siropurile adăugate sau alte arome pentru cafea sau ceaiuri, fie acasă, fie în oraş.

     

  • Ce băuturi preferă românii de sărbători

    Pe primul loc în preferinţele românilor, la băuturi non-alcoolice, se află cafeaua, urmată de apa minerală plată şi carbogazoasă, băuturi răcoritoare şi de abia pe al 5-lea loc este ceaiul. La băuturile alcoolice, românii preferă berea. 

    84.4% dintre respondenţii la un studiu au declarat că pe primul loc în lista lor, atunci când vine vorba de băuturi non-alcoolice, se află cafeaua, urmată de apa minerală plată şi carbogazoasă, băuturi răcoritoare şi de abia pe al cincilea loc de ceai.

    Deşi sărbătorile de iarnă sunt asociate la nivel de percepţie mai degrabă cu consumul de vinuri şi spirtoase, conform rezultatelor studiului, anul acesta de sărbători românii intenţionează să cumpere şi să consume în primul rând bere, 49.3% dintre respondenţi indicând acest tip de băutură ca fiind prima pe lista lor de băuturi alcoolice.

    Vinul este următoarea băutură aflată în lista intenţiilor de consum (35%), urmat de şampanie cu 15.1%, în timp ce băuturile spirtoase se află pe intenţia de cumpărare a doar 10.4% din consumatorii care au participat la acest sondaj.

    Unii consumatori români aleg şi alte băuturi pentru sărbători precum ginul, alţii optează pentru a adăuga şi lichior, dar pe masa de sărbători a românilor se vor afla şi branduri de rom, precum şi de tequila.

    Studiul „Ce băuturi preferă românii de sărbători” a fost realizat de Cognition, în baza rezultatelor obţinute prin intermediul GWI Consumer Insights privind comportamentul de consum şi preferinţele persoanelor cu vârsta de peste 21 ani, eşantion omogen reprezentativ pentru mediile urban si rural de pe teritori-ul României, pentru ultima lună.

  • Alzheimer: au fost descoperite două băuturi care protejează creierul

    Ingredientele din două băuturi populare pot lupta împotriva apariţiei bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu.

    Se ştie că unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer sunt plăcile dăunătoare care se acumulează în creier. Dar, potrivit unui grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tuft din Massachusetts (SUA), există doi compuşi naturali care pot ajuta la reducerea acestora, protejând creierul de boli. Şi vestea bună este că acestea sunt ingredientele a două băuturi foarte populare.

    Două băuturi împotriva Alzheimer

    Echipa de la Universitatea Tufts a descoperit următoarele: catechinele din ceaiul verde şi resveratrolul, găsit în vinul roşu, inhibă creşterea plăcilor de amiloid, o proteină care, atunci când este agregată în creier, distruge celulele neuronale şi provoacă semnele revelatoare ale bolii Alzheimer, cum ar fi pierderi de memorie şi confuzie.

    Anterior, aceeaşi echipă a descoperit că virusul herpesului joacă, de asemenea, un rol în formarea acestor plăci în creier. În noul studiu, folosind un model 3D de celule vii ale creierului uman, oamenii de ştiinţă au testat 21 de compuşi diferiţi care aveau potenţialul de a încetini progresia bolii Alzheimer.

    „Găsirea unui compus care poate reduce plăcile, indiferent de componenţa virusului herpes, este importantă, deoarece ar demonstra că, indiferent de cauza bolii Alzheimer, ameliorarea poate fi realizată”, spune profesorul Dana Cairns, co-autor al studiului publicat în revista Free Radical Biology and Medicine.

    Ce face speciale ceaiul verde şi vinul roşu? Screeningul iniţial a găsit 5 compuşi care păreau să aibă capacitatea de a preveni formarea acestor plăci. Pe lângă compuşii din ceaiul verde şi resveratrol, ceilalţi trei sunt curcumina din turmeric, medicamentul pentru diabet metformin şi un compus numit citicolină.

    Potenţiale tratamente pentru cancer

    Toate cele 5 au prevenit formarea plăcii şi nu au produs efectele secundare ale antiviralelor. Dar compuşii de ceai şi resveratrolul s-au dovedit a fi cei mai eficienţi. Catechinele sunt molecule prezente în frunzele de ceai verde care au proprietăţi antioxidante. Lucrările ştiinţifice anterioare au arătat că acestea sunt, de asemenea, potenţiale tratamente pentru cancer. Resveratrolul, care abundă în vin roşu şi în unele fructe precum strugurii, afinele şi merişoarele, arahide, fistic şi cacao, este în schimb cunoscut pentru proprietăţile sale anti-îmbătrânire. Autorii studiului sunt convinşi că ambele pot juca şi un rol împotriva bolii Alzheimer.

    Dar, înainte de a revendica victoria, sunt necesare mai multe studii pentru a vedea dacă acest rezultat bun obţinut în laborator se dovedeşte a fi bun şi la pacienţi. Următorul pas va fi să afllăm biodisponibilitatea resveratrolului şi a catechinelor (adică cât de bine sunt absorbite de organism sau de sânge). Mai mult, există încă unele îndoieli cu privire la faptul că aceştia pot traversa nevătămaţi bariera hemato-encefalică, o condiţie esenţială pentru tratamentul bolii Alzheimer. Introducerea ceaiului verde şi a alimentelor care conţin resveratrol în dietă este o idee bună, potrivit cercetătorilor. Cu condiţia să obţineţi aprobarea de la medicul dumneavoastră.

    „Deşi este util să puteţi lua măsuri ca acestea pentru a preveni potenţialul neuro-degenerescence, este întotdeauna o idee bună să vă consultaţi cu medicul dumneavoastră, înainte de a face orice modificări majore în alimentaţie”, sugerează profesorul Cairns.

  • Au fost descoperite două băuturi care protejează creierul de Alzheimer

    Ingredientele din două băuturi populare pot lupta împotriva apariţiei bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu.

    Se ştie că unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer sunt plăcile dăunătoare care se acumulează în creier. Dar, potrivit unui grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tuft din Massachusetts (SUA), există doi compuşi naturali care pot ajuta la reducerea acestora, protejând creierul de boli. Şi vestea bună este că acestea sunt ingredientele a două băuturi foarte populare.
    Două băuturi împotriva Alzheimer
    Echipa de la Universitatea Tufts a descoperit următoarele: catechinele din ceaiul verde şi resveratrolul, găsit în vinul roşu, inhibă creşterea plăcilor de amiloid, o proteină care, atunci când este agregată în creier, distruge celulele neuronale şi provoacă semnele revelatoare ale bolii Alzheimer, cum ar fi pierderi de memorie şi confuzie.
    Anterior, aceeaşi echipă a descoperit că virusul herpesului joacă, de asemenea, un rol în formarea acestor plăci în creier. În noul studiu, folosind un model 3D de celule vii ale creierului uman, oamenii de ştiinţă au testat 21 de compuşi diferiţi care aveau potenţialul de a încetini progresia bolii Alzheimer.
    „Găsirea unui compus care poate reduce plăcile, indiferent de componenţa virusului herpes, este importantă, deoarece ar demonstra că, indiferent de cauza bolii Alzheimer, ameliorarea poate fi realizată”, spune profesorul Dana Cairns, co-autor al studiului publicat în revista Free Radical Biology and Medicine.
    Ce face speciale ceaiul verde şi vinul roşu? Screeningul iniţial a găsit 5 compuşi care păreau să aibă capacitatea de a preveni formarea acestor plăci. Pe lângă compuşii din ceaiul verde şi resveratrol, ceilalţi trei sunt curcumina din turmeric, medicamentul pentru diabet metformin şi un compus numit citicolină.
    Potenţiale tratamente pentru cancer
    Toate cele 5 au prevenit formarea plăcii şi nu au produs efectele secundare ale antiviralelor. Dar compuşii de ceai şi resveratrolul s-au dovedit a fi cei mai eficienţi. Catechinele sunt molecule prezente în frunzele de ceai verde care au proprietăţi antioxidante. Lucrările ştiinţifice anterioare au arătat că acestea sunt, de asemenea, potenţiale tratamente pentru cancer. Resveratrolul, care abundă în vin roşu şi în unele fructe precum strugurii, afinele şi merişoarele, arahide, fistic şi cacao, este în schimb cunoscut pentru proprietăţile sale anti-îmbătrânire. Autorii studiului sunt convinşi că ambele pot juca şi un rol împotriva bolii Alzheimer.
    Dar, înainte de a revendica victoria, sunt necesare mai multe studii pentru a vedea dacă acest rezultat bun obţinut în laborator se dovedeşte a fi bun şi la pacienţi. Următorul pas va fi să afllăm biodisponibilitatea resveratrolului şi a catechinelor (adică cât de bine sunt absorbite de organism sau de sânge). Mai mult, există încă unele îndoieli cu privire la faptul că aceştia pot traversa nevătămaţi bariera hemato-encefalică, o condiţie esenţială pentru tratamentul bolii Alzheimer. Introducerea ceaiului verde şi a alimentelor care conţin resveratrol în dietă este o idee bună, potrivit cercetătorilor. Cu condiţia să obţineţi aprobarea de la medicul dumneavoastră.
    „Deşi este util să puteţi lua măsuri ca acestea pentru a preveni potenţialul neuro-degenerescence, este întotdeauna o idee bună să vă consultaţi cu medicul dumneavoastră, înainte de a face orice modificări majore în alimentaţie”, sugerează profesorul Cairns.

  • Cel mai bogat millennial iese la suprafaţă: Mark Mateschitz, în vârstă de 30 de ani, a preluat jumătate din imperiul Red Bull, după moartea tatălui lui

    Pe lângă faptul că deţine jumătate din cea mai mare companie de băuturi energizante din lume şi două echipe de curse de Formula 1, Mark Mateschitz mai deţine o distincţie: este cel mai bogat millennial din Europa.
     
    Austriacul în vârstă de 30 de ani, care a moştenit o participaţie de 49% din Red Bull GmbH în urma decesului tatălui său, Dietrich, valorează acum 15,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
     
    Tânărul a moştenit averea după ce tatăl său, Dietrich Mateschitz, cofondatorul companiei de băuturi energizante Red Bull şi proprietarul echipei de curse de Formula 1 a mărcii, a murit la vârsta de 78 de ani.
     
    Antreprenorul austriac a transformat băutura energizantă într-una dintre cele mai cunoscute mărci din lume, cu celebrul slogan „Red Bull îţi dă aripi”.
     
    Mateschitz avea o avere netă de aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit Forbes. El şi omul de afaceri thailandez Chaleo Yoovidhya au fondat Red Bull în 1984, au vândut primele băuturi energizante în Austria trei ani mai târziu şi s-au extins în SUA în 1997. Yoovidhya a murit în 2012.