Tag: bautura

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă. Două miliarde de oameni o consumă zilnic

    Seceta, inundaţiile, schimbările climatice deja ameninţă culturile de cafea din întreaga lume. Să fie ăsta sfârşitul cafelei aşa cum o ştim, se întreabă David Robson într-un articol BBC.

    Fermele de cafea din Chipas, Mexic se confruntă cu problemele ridicate de schimbările climei. Plouă mai mult decât în trecut şi asta face ca planta de cafea să producă mai puţin. Dacă în trecut, fermieri se bucurau de o clima stabilă, acum temperaturile variază foarte mult. Fie sunt temperaturi extrem de scăzute ce opresc creşterea plantei, fie temperaturi foarte ridicate ceea ce duce la uscarea plantei. Pe lângă asta, fermierii mai au de a face cu uragane sau alunecări de pământ. “Vremea este foarte ciudată. Se întâmplă lucruri pe care înainte nu le-am văzut niciodată”, a spus unul dintre fermieri.

    Aceste probleme nu sunt limitate doar Mexicului. Fermierii din America de Sud, Asia sau Africa sunt martori diminuării producţiei de cafea din cauza secetei sau inundaţiilor provocate de încălzirea globală.

    Efectele se vor vedea şi în cafenelele din lumea întreagă. În prezent se consumă două miliarde de căni de cafea pe zi pe tot globul.  În curând, dacă lucrurile continuă aşa, cererea va fi mai mare decât oferta.

    Pe segmentul comercial, există, în principal, două tipuri de cafea: arabica şi robusta. Arabica este cafeaua cea mai consumată, reprezentând aproximativ 70% din cafeaua consumată global. Aceasta este vulnerabilă la schimbarile climatice, are nevoie de temperatură constantă (18-22 de grade celsius) şi  de ploi regulate. Plantele delicate nu se pot adapta noilor condiţii imprevizibile, ce vin odată cu încălzirea globală.

    Recoltele de cafea din America de Sud au scăzut cu 20% în 2013. Şi recoltele din Tanzania au scăzut de la 500 de kg de cafea pe hectar la 300 de kg.  Iar Christian Bunn de la Universitatea Humboldt din Berlin estimează că terenurile potrivite pentru plantarea cafelei de tip arabica ar putea scădea cu până la 50% până în anul 2050 .

    În prezent se lucrează la producerea unei game de cafea care combină elemente din Arabica si Robusta, care ar putea rezista în condiţiile climaterice actuale. “Se lucrează la asta, însă nu ştim exact când noile tulpini vor fi disponibile”, a spus Ainhoa Magrach de la Institutul  ETH Zurich

    Consecinţele o să fie serioase  atât  pentru fermieri cât şi pentru iubitorii de cafea. Băutura ar putea devenii un lux, preţurile urmând să crească cu cel puţin 25% până în anul 2050.

  • Oraşele cu cea mai ieftină băutură din Europa

    Fiecare când călătoreşte într-o ţară străină are propriile opinii în legătură cu ce să facă acolo sau ce să viziteze. Unii caută cele mai frumoase peisaje, alţii muzee şi unii cea mai ieftină băutura.

    Potrivit, BigPicture.ru, Poşta britanică a realizat un top al oraşelor cu cea mai ieftină băutură din Europa. Topul se bazează pe costul mediu a 12 băuturi alcoolice: o sticlă de bere, un pahar de vin, şampanie, cocktail etc. Noi am zice că şi Bucureştiul ar fi meritat să fie menţionat în clasament. Topul după cum urmează:

    10.Londra – O bere 5.48 de dolari. Costul total al celor 12 băuturi – 88.4 de dolari

    9. Barcelona- un pahar de vin te costă 4.5 dolari, iar costul total al băuturilor ajunge la 88 de dolari

  • Povestea omului care a inventat una dintre cele mai cunoscute băuturi din lume – VIDEO

    Caleb Bradham (27 mai 1867 – 19 februarie 1934) este farmacistul american cunoscut în toată lumea drept inventatorul Pepsi-ului. Bradham s-a născut în Chinquapin, Carolina de Nord, a absolvit Universitatea din Carolina de Nord şi a studiat şi la Universitatea de Medicină din Maryland. În jurul anului 1890 a renunţat la studiile de la Universitatea de Medicină deoarece familia sa nu şi-a mai permis să plătească. La întoarcerea în Carolina de Nord, a lucrat ca profesor la o şcoală de stat timp de un an. A deschis ulterior o farmacie pe care a numit-o Bradham Drug Company, în care, la fel ca multe alte farmacii din perioada respectivă, funcţiona şi un dozator de suc. În farmacia sa, Bradham a inventat în 1893 reţeta a ceea ce avea să devină una dintre cele mai cunoscute băuturi din lume: formată dintr-un amestec de extract de nuci de kola, vanilie şi uleiuri rare, „Băutura lui Brad“, redenumită Pepsi-Cola pe 28 august 1898 şi Pepsi în 1961.

    Bradham şi-a redenumit băutura în baza unei combinaţii între termenii „pepsină“ şi „cola“. El credea la momentul respectiv că băutura ajuta la digestie la fel de mult ca enzimele de pepsină, deşi aceasta nu era folosită ca ingredient. Asistentul său, James Henry King, a fost cel care a gustat primul această băutură.

    La data de 14 decembrie 1902, Pepsi-Cola Company a fost înregistrată în Carolina de Nord, cu Bradham în funcţia de preşedinte. În 1903, Bradham a mutat producţia Pepsi-Cola din farmacia sa într-un depozit închiriat din apropiere. Doi ani mai târziu a început să vândă Pepsi-Cola în sticle îmbuteliate (până la acest moment produsul fusese vândut exclusiv ca sirop în scopuri farmaceutice) şi a oferit două francize îmbuteliatorilor din Carolina de Nord. În 1909, pionierul în automobilism Barney Oldfield a fost prima celebritate care a promovat Pepsi-Cola, produs pe care l-a descris drept „o băutură îndrăzneaţă… răcoritoare, revigorantă, o băutură potrivită înainte de o cursă“. Conceptul publicitar „Delicioasă şi dătătoare de sănătate“ (Delicious and Healthy) a fost folosit în următoarele două decenii.

    În paralel cu administrarea farmaciei sale, Bradham a fost preşedinte al The People’s Bank din New Bern, iar la un moment dat a fost propus drept candidat pentru funcţia de guvernator al Carolinei de Nord. A fost de asemenea ofiţer de marină în rezervă timp de 25 de ani. A fost numit locotenent în Miliţia Navală din Carolina de Nord, a fost promovat comandant în 1904, căpitan în 1913 şi s-a pensionat ca amiral în retragere.

    În culmea succesului, a autorizat francize Pepsi-Cola în 24 de state americane. Totuşi, pe 31 mai 1923, Bradhama declarat falimentul companiei. Principalul factor care a influenţat eşecul afacerii lui a fost preţul ridicat al zahărului de imediat după Primul Război Mondial. Dacă înainte de război, preţul era de trei cenţi/livră, după război acesta a crescut la 28 de cenţi. Bradham cumpărase o cantitate mare de zahăr la preţul respectiv, care apoi a căzut rapid. În consecinţă, a vândut activele companiei către Craven Holding Company pentru 30.000 de dolari. După ce a declarat falimentul, Bradham s-a întors la operarea farmaciei sale. Ulterior, activele Pepsi au fost cumpărate de Charles Guth, preşedintele Loft, un producător american de dulciuri cu magazine care conţineau aparate de sucuri. El voia să înlocuiască sucurile Coca-Cola din magazinele sale după ce compania a refuzat să îi ofere un discount. Guth i-a determinat pe chimiştii de la Loft să rescrie formula Pepsi-Cola. În intervalul 1922-1933, în trei ocazii diferite, compania Coca-Cola a avut oportunitatea de a cumpăra Pepsi-Cola, însă a refuzat achiziţia cu fiecare ocazie. În 1965, Pepsi-Cola a fuzionat cu Frito-Lay, formând PepsiCo., companie cu venituri de peste 63 de miliarde de dolari şi peste 263.000 de angajaţi anul trecut, potrivit informaţiilor oficiale.

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”. 

  • Oraşele cu cea mai ieftină băutură din Europa

    Fiecare când călătoreşte într-o ţară străină are propriile opinii în legătură cu ce să facă acolo sau ce să viziteze. Unii caută cele mai frumoase peisaje, alţii muzee şi unii cea mai ieftină băutura.

    Potrivit, BigPicture.ru, Poşta britanică a realizat un top al oraşelor cu cea mai ieftină băutură din Europa. Topul se bazează pe costul mediu a 12 băuturi alcoolice: o sticlă de bere, un pahar de vin, şampanie, cocktail etc. Noi am zice că şi Bucureştiul ar fi meritat să fie menţionat în clasament. Topul după cum urmează:

    10.Londra – O bere 5.48 de dolari. Costul total al celor 12 băuturi – 88.4 de dolari

    9. Barcelona- un pahar de vin te costă 4.5 dolari, iar costul total al băuturilor ajunge la 88 de dolari

  • Cum arăta prima sticlă de Coca-Cola din lume

    Portalul bani.md publică o fotografie cu prima sticlă de Coca-Cola din lume, din 1886. Recipientul, care seamănă mai degrabă cu un butoiaş, conţine de fapt sirop de Coca-Cola.

  • Cum arăta prima sticlă de Coca-Cola din lume

    Portalul bani.md publică o fotografie cu prima sticlă de Coca-Cola din lume, din 1886. Recipientul, care seamănă mai degrabă cu un butoiaş, conţine de fapt sirop de Coca-Cola.

  • O băutură stimulează creierul mai mult decât matematica

    Degustarea vinului stimulează creierul uman mai mult decât orice alt comportament, susţin oamenii de ştiinţă americani, scrie Gustarte.

     De la prima vedere a sticlei de vin şi până la degustarea acestuia, creierul declanşează un întreg sistem complex în toate aceste procese, spune neurologul Gordon Shepherd, de la Universitatea Yale. Iar asta înseamnă mai multă activitate din partea ceierului decât atunci când asculţi muzică sau rezolvi probleme de matematică, susţine Shepard în cartea sa, “Neuroenology: How the Brain Creates the Taste of Wine”, notează decanter.com.

    Cartea explorează toate procesele neuronale implicate în degustarea şi aprecierea vinului, inclusiv evaluarea vizuală a băuturii din sticlă şi pahar, dar şi interacţiunea dintre lichid, oxigen şi salivă şi toate mişcările complexe ale maxilarului, limbii, diafragmei şi gâtului, scrie Gustarte.

  • O băutură stimulează creierul mai mult decât matematica

    Degustarea vinului stimulează creierul uman mai mult decât orice alt comportament, susţin oamenii de ştiinţă americani, scrie Gustarte.

     De la prima vedere a sticlei de vin şi până la degustarea acestuia, creierul declanşează un întreg sistem complex în toate aceste procese, spune neurologul Gordon Shepherd, de la Universitatea Yale. Iar asta înseamnă mai multă activitate din partea ceierului decât atunci când asculţi muzică sau rezolvi probleme de matematică, susţine Shepard în cartea sa, “Neuroenology: How the Brain Creates the Taste of Wine”, notează decanter.com.

    Cartea explorează toate procesele neuronale implicate în degustarea şi aprecierea vinului, inclusiv evaluarea vizuală a băuturii din sticlă şi pahar, dar şi interacţiunea dintre lichid, oxigen şi salivă şi toate mişcările complexe ale maxilarului, limbii, diafragmei şi gâtului, scrie Gustarte.

  • Băutura românească care a ajuns vedetă în străinătate. Un litru se vinde şi cu 2000 de euro

    Palinca de caise, scoruşe sau cireşe sunt în mare căutare, totuşi ce-a mai apreciată rămâne a fi cea de prune, spun producătorii licorii fermecate. Băutura parfumată este ambalată în sticle de colecţii şi chiar cu fir de aur.

    In Satu Mare, la Mediesul Aurit, familia Zetea duce mai departe traditia prepararii celei mai bune palinci de peste 100 de ani. O sticla de colectie va ajunge in tarile din vestul Europei! Este ambalata cu fir din aur. Aur curat este si pe limba strainilor.

    “E chiar din cirese amare care se vinde chiar si la preturi considerate exorbitante. In momentul de fata se vinde la peste 2000 euro pe litru.”, a declarat Silviu Zetea, producator, pentru stirileprotv.ro

    Din Satu Mare palinca ajunge in toata Europa si bate chiar si celebrul calvados frantuzesc. Laurentiu Tibru, patron magazin Austria: “Cumpara din toata Germania si din toata Austria si prin magazinul nostru online. O sticla se vinde si cu 20 de euro.”

    Preturile pornesc in strainatate de la 20 de euro si pot sa ajunga pana la 2 mii de euro.

    La Sfantul Gheorghe doi oameni de afaceri si-au amenajat o distilerie moderna, cu dispozitive care au costat peste 100.000 de euro. Fac palinca de caise si de scoruse, niste fructe comestibile, asemanatoare cireselor si apreciate in Ardeal. Dar regina va ramane mereu palinca de prune.