Tag: banca centrala

  • Rusia a cumpărat în iulie peste 26 de tone de aur, ca protecţie faţă de sancţiunile impuse de SUA

    Rusia nu a mai cumpărat atât de mult aur într-o singură lună din noiembrie 2017. Astfel, Rusia a ajuns să deţină 2.170 de tone de aur, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, agregate de Bloomberg. Cantitatea a fost evaluată la 77,4 miliarde de dolari, la sfârşitul lunii iulie, potrivit site-ului băncii centrale a Rusiei.

    În aprilie şi mai, Rusia şi-a redus de 4-5 ori orice deţinere în dolari, preferând să cumpere mai mult aur, ceea ce a dus la speculaţii că ruşii renunţă la activele americane pentru a se proteja de riscul tot mai mare de a i se impune sancţiuni mai dure. Aurul reprezintă „o garanţie de 100% în faţa riscurilor juridice şi politice”, a declarat, la acea dată, prim-viceguvernatorul băncii centrale a Rusiei, Dmitri Tulin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Începe CRIZA ECONOMICĂ. Băncile fac anunţul care CUTREMURĂ lumea

    Ameninţările sunt modeste, dar în creştere, de la starea fragilă a unor pieţe emergente evidenţiată de colapsul lirei turceşti, la o încetinire a economiei europene ce ar putea determina Banca Centrală Europeană să-şi amâne începutul propriilor majorări de dobânzi. Astfel, Fed-ul ar putea deveni singura bancă centrală majoră care-şi înăspreşte politica, făcând acest lucru într-un mediu global care ar putea împinge dolarul în sus şi îngreuna viaţa exportatorilor americani.

     
    „Condiţiile de pe scena geopolitică sunt dificile. Situaţia din Turcia este semnificativă, declinul rapid al lirei i-a luat pe mulţi prin surprindere, inclusiv pe noi”, a declarat preşedintele Fed Atlanta, Raphael Bostic.
     
    Acesta spune însă că deocamdată situaţia nu este suficientă pentru a-i schimba părerea că Fed-ul ar trebui să majoreze dobânzile încă o dată în acest an, având în vedere beneficiile pe care le vede venind de pe urma stimulentelor fiscale. Bancherii centrali ai lumii se vor întâlni în această săptămână în Wyoming, iar atenţia este aşteptată să se concentreze pe întrebarea cât va mai putea Fed-ul continua să-şi majoreze dobânzile dacă va fi singura bancă ce urmează o astfel de politică. Jucători mai mici, printre care Canada şi Marea Britanie, au majorat dobânzile pe baza circumstanţelor locale. Însă în lipsa unor măsuri similare luate de celelalte bănci centrale majore, în special de BCE, majorările de dobândă ale Fed ar putea avea efecte mai puternice. Dobânzile mai mari din SUA şi soliditatea economiei americane vor impulsiona probabil dolarul, punând exporturile ţării sub presiune şi sporind riscul de probleme în rândul ţărilor sau companiilor cu credite în dolari.
     
  • Lira tucească îşi continuă aprecierea

    Cu toate acestea, în ciuda aprecierii lirei din ultimele trei zile, evoluţia per ansamblu de la începutul acestui an încoace a fost de devalorizare (cu aproximativ 40%), care a culminat luni, 13 august, pe fondul tensiunilor diplomatice şi economice tot mai mari cu Statele Unite.

    Acestea nu sunt legate doar de reţinerea preotului Andrew Brunson, ci şi de faptul că Turcia este interesată în achiziţionarea de armament rusesc – deşi este membru NATO. Mai sunt legate şi de evoluţia evenimentelor din Siria, până de curând Statele Unite susţinând cu armament miliţiile kurde YPG împotriva Statului Islamic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira tucească se apreciază uşor, pe fondul creşterii taxelor vamale la o serie de importuri din SUA

    Această evoluţie a avut loc pe fondul creşterii taxelor vamale pe o serie de importuri din Statele Unite precum cele de tutun, orez, automobile, alcool, cărbune şi cosmetice, relatează The Financial Times.

    În cazul alcoolului, taxele vamale ajung la 140%, în cel al automobilelor la 120%, iar în cel al tutunului la 60%. Aceste taxe se suprapun unora deja impuse de Turcia în luna iulie ca măsuri de retorsiune la taxele americane pe oţel şi aluminiu, care au afectat şi Turcia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira tucească se apreciază uşor, pe fondul creşterii taxelor vamale la o serie de importuri din SUA

    Această evoluţie a avut loc pe fondul creşterii taxelor vamale pe o serie de importuri din Statele Unite precum cele de tutun, orez, automobile, alcool, cărbune şi cosmetice, relatează The Financial Times.

    În cazul alcoolului, taxele vamale ajung la 140%, în cel al automobilelor la 120%, iar în cel al tutunului la 60%. Aceste taxe se suprapun unora deja impuse de Turcia în luna iulie ca măsuri de retorsiune la taxele americane pe oţel şi aluminiu, care au afectat şi Turcia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira turcească scade la un nou nivel record

    Tot luni, Banca Centrală a Turciei a precizat că va acorda “toate lichidităţile de care băncile au nevoie”, precum şi faptul că-şi va diminua cerinţele cu privire la rezervele minime obligatorii. Potrivit Reuters, această ultimă decizie ar fi menită să introducă o sumă de şase miliarde de dolari în sistemul financar.

    Cotaţia înregistrată luni vine, însă, la capătul unei evoluţii ce a început pe 26 iulie. Atunci, lira turcească şi-a inceput deprecierea graduală atât în raport cu euro, cât şi cu dolarul, depreciere ce a culminat pe 9 august.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR menţine din nou neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an

    De asemenea, Banca Centrală a menţinut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% sută pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an.
     
    BNR a păstrat şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
     
  • BNR: Rezervele valutare au scăzut în iunie cu 1,6 mld. euro, după plata unei rate la datoria publică

    Pe 31 mai 2018 rezervele valutare totalizau 33,1 miliarde de euro. Pentru luna iunie, BNR a raportat intrări de 2,4 miliarde euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”.

    Ieşirile au totalizat 3,8 miliarde de euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, cu o valoare de 3,5 miliarde de euro.

  • Filiala din SUA a Deutsche Bank a picat testul de stres al Federal Reserve

    Deutsche Bank trecuse, săptămâna trecută, de prima parte a testului, care a măsurat nivelul capitalului său în situaţia unei recesiuni severe. Testul desfăşurat joi s-a concentrat însă asupra modului în care operaţiunile băncii pentru acest capital, cum ar fi plata dividendelor şi investiţiile, fac faţă scenariului de recesiune al Trezoreriei Americane.

    „Îngrijorările includ slăbiciuni semnificative în capacităţile de date ale firmei şi a controalelor care susţin procesul de planificare a capitalului, precum şi a modalităţilor de abordare ale băncii utilizate pentru estimarea veniturilor şi a pierderilor sub stres”, a afirmat un oficial al Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii (Fed), într-o declaraţie citată de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezerva Federală americană ar putea sista introducerea de lichiditate în economia SUA

    În urma întâlnirii, Fed ar putea, pe de o-parte, să crească ratele dobânzilor şi pe de alta, să reducă introducerea de lichiditate în sistem. În plus, statul american ia în calcul şi o reducere a taxelor printr-un program de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari.

    Mai mult, preşedintele Fed, Jerome Powell, ameninţă cu intensificarea presiunilor asupra pieţelor emergente, şi-aşa neliniştite de scăderea stimulilor de către Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro