BusinessMagazin

Tag: autorizatie

  • Restaurantul din România care a primit un număr record de amenzi şi cu toate acestea încă funcţionează

    Au primit amenzi record, dar proprietarii se incapataneaza sa tina deschis restaurantul si fara autorizatie. 

    Politistii locali au trecut iar pragul firmei care detine restaurantul Casa Bunicii din Timişoara, astfel ca acesta a ajuns la cea de-a 40-a amenda pe care o primeste. Mai precis, in locatia unde se afla restaurantul functioneaza in total cinci firme cu obiect de activitate conex cu restaurantul, toate fara a avea un acord scris pentru desfasurarea unor activitati comerciale, sustin politistii locali din Timisoara.

    Agentii din cadrul Serviciului Inspectie Comerciala au facut zilele acestea din nou verificari pentru vedea daca mai multe firme sunt deschise, desi au activitatea suspendata.

    Au descoperit 3 astfel de societati, una dintre ele fiind Duo Group Miniclub SRL, de pe str. Virgil Onitiu nr. 3, unde se afla restaurantul Casa Bunicii.

    Patronul a incasat inca o amenda de 1000 de lei. Potrivit politistilor locali este cea cu numarul 40, scrie opiniatimisoarei.ro

  • Restaurantul din România care a primit un număr record de amenzi şi cu toate acestea încă funcţionează

    Au primit amenzi record, dar proprietarii se incapataneaza sa tina deschis restaurantul si fara autorizatie. 

    Politistii locali au trecut iar pragul firmei care detine restaurantul Casa Bunicii din Timişoara, astfel ca acesta a ajuns la cea de-a 40-a amenda pe care o primeste. Mai precis, in locatia unde se afla restaurantul functioneaza in total cinci firme cu obiect de activitate conex cu restaurantul, toate fara a avea un acord scris pentru desfasurarea unor activitati comerciale, sustin politistii locali din Timisoara.

    Agentii din cadrul Serviciului Inspectie Comerciala au facut zilele acestea din nou verificari pentru vedea daca mai multe firme sunt deschise, desi au activitatea suspendata.

    Au descoperit 3 astfel de societati, una dintre ele fiind Duo Group Miniclub SRL, de pe str. Virgil Onitiu nr. 3, unde se afla restaurantul Casa Bunicii.

    Patronul a incasat inca o amenda de 1000 de lei. Potrivit politistilor locali este cea cu numarul 40, scrie opiniatimisoarei.ro

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • CNADNR are o veste proastă pentru bucureştenii care vor să meargă la mare în august

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că până la data de 30 august 2016 circulaţia pe autostrada A2 se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală, din cauza unui transport agabaritic.

    Potrivit comunicatului de presă trimis de CNADNR, până la data de 30 august 2016 se va efectua un transport agabaritic pentru care a fost eliberată autorizaţie specială de transport pe traseul: DNCB: INT (DNCB cu DJ401) ÷ INT (A2 cu DNCB); A2: INT (A2 cu DNCB) ÷ INT
    (A2 cu DN21, Drajna); DN21: INT (A2 cu DN21, Drajna) ÷ INT (DN 2A cu DN21); DN2A: INT (DN2A cu DN21) ÷ Giurgeni ÷ M. Kogălnicenu ÷ INT (DN2A cu A4); A4: INT( DN2A cu A4) ÷ Constanţa Poarta 7.

    Convoiul va fi însoţit, conform prevederilor Autorizaţiei Speciale de Transport (AST), de două vehicule autorizate şi de un echipaj al Poliţiei Rutiere.Transportul se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală a circulaţiei rutiere. Detalii privind desfăşurarea transportului (perioade şi sectoare restricţionate) se pot obţine de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, lanumerele de telefon: 021/9360; 021/264.33.33; 021/264.33.34.

     

  • Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Cum s-a ajuns la această decizie

    Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curţii de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuţiei blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizaţiei de construire din 2008 nu permite însorirea minima de o oră şi jumătate zilnic pentru imobilul reclamanţilor. Motivarea deciziei, în această situaţie, ar putea fi un precedent pentru multe cazuri în care s-a construit haotic în Cluj-Napoca.

    Decizia priveşte un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009, scrie Vocea Transilvaniei. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje şi mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuinţe unifamiliale înşiruite. Autorizaţia de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca pe numele unei persoane fizice, Ioan Şeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soţilor Roşca, care au început demersurile în justiţie acum şase ani! În paralel, şi Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul şi a câştigat”desfiinţarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot ”în picioare” şi locuiesc oameni în el. Aşadar, soţilor Roşca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenţei. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acţiunea.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă: Folosirea făcliilor sau a lumânărilor la teatru, operă, în restaurante sau cluburi, INTERZISĂ

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti a emis, joi, un comunicat în atenţia organizatorilor de concerte, spectacole, întruniri, desfăşurate în aer liber sau în interiorul construcţiilor în care au loc evenimente cu public numeros.

    În comunicat se arată că organizatorii de evenimente în aer liber, cu capacitate mai mare de 200 de locuri pe scaune sau pe o suprafaţă mai mare sau egală cu 2.500 metri pătraţi, trebuie să obţină autorizaţie de securitate la incendiu, conform prevederilor art. 30 din Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor cu completările şi modificările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 1 lit. r din H.G.R. nr. 1739/2006, completată şi modificat cu H.G.R. nr. 19/2014.

    Pentru spectacole desfăşurate în interiorul construcţiilor (săli de spectacole, concerte şi altele asemenea), pentru situaţia în care spaţiile sunt încadrate în categoria sălilor aglomerate, este obligatorie obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu a construcţiei.

    Organizarea de evenimente prin care se schimbă condiţiile care au stat la baza emiterii autorizaţiei de securitate la incendiu pentru construcţie trebuie să fie la rândul ei autorizată privind securitatea la incendiu, arată ISU Bucureşti.

    Astfel, în cazul în care este obţinută autorizaţia de securitate la incendiu, iar organizarea evenimentului nu modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia (capacitatea sălii, numărul de fluxuri, destinaţie, etc.), autorizaţia este valabilă numai însoţită de documentaţia tehnică vizată spre neschimbare.

    Însă, pentru situaţia în care prin organizarea evenimentului se schimbă condiţiile care au stat la baza emiterii autorizaţiei de securitate la incendiu (schimbarea de destinaţie, capacitate, fluxuri, etc.) sau construcţia în ansablu nu este autorizată din punct de vedere al securităţii la incendiu pentru desfăşurarea acestor evenimente, trebuie solicitată o nouă autorizaţie de securitate la incendiu.

    Documentaţia tehnică în vederea emiterii autorizaţiei de securitate la incendiu se va depune obligatoriu cu cel puţin 30 de zile înainte de realizarea evenimentului la sediul ISU.

    “Planificarea, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor fără obţinerea în prealabil a autorizaţiei de securitate la incendiu atrage după sine răspunderea contravenţională, respectiv penală, după caz, conform prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, responsabilitatea revenind în totalitate/ fără echivoc tuturor factorilor implicaţi în conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor”, se precizează în comunicat.

    Reprezentanţii ISU Bucureşti mai menţionează că folosirea flăcării: lumânări, făclii, torţe şi altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru, opera, opereta, a festivităţilor desfăşurate în restaurante sau pentru ambianţă ori divertisment în restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisă.

  • În aşteptarea noului Centru Vechi

    Cât ne costă închiderile din Centrul Vechi?

    Există alte zone de interes pentru proprietarii care şi-au crescut afaceri în centrul istoric al capitalei?

    Ce afaceri generează Centrul Vechi şi cu cât vor fi reduse acestea, odată cu aplicarea legii promulgate de preşedintele României?

    Ce investitori şi antreprenori sunt interesaţi în continuare de Centrul Istoric?

    La ce costuri se ridică valoarea consolidărilor pentru clădirile vizate de legea recent promulgată?

    Ajung la Lupoaică, locul de întâlnire pentru majoritatea celor care ies în Centrul Vechi. Un domn în jur de 50 de ani, cu fular cu model Burberry, mă întreabă: „Is this the Old City“?, indicând Piaţa Unirii, cu luminile de sărbători proaspăt aprinse, direcţie spre care mergea majoritatea mulţimii. „No, actually this is it“ – îi arăt eu strada Lipscani, mai degrabă întunecată, încă nedecorată cu lumini de sărbătoare şi pe care se plimbă doar câţiva oameni. „Are you sure?“ întreabă domnul cu fular şi înaintează totuşi uşor ezitant, după ce îi confirm. Mă adâncesc şi eu în Centrul Istoric şi constat că ghirlandele luminoase ce legau în vara aceasta clubul La Muse, ce funcţiona în foaierul teatrului de pe Lipscani, de partea cealalată, unde se află magazinul H&M, nu sunt aprinse.

    Vizavi de H&M, se află şi un cordon galben al Poliţiei Locale care interzice intrarea pe coridorul unei clădiri părăsite, ce adăposteşte în faţă o veche cabină de telefon şi numeroase desene graffiti. Pe Smârdan nu mai există nicio urmă care să indice că aici a funcţionat restaurantul Taverna Racilor, care fusese inaugurat în urmă cu doar trei luni, la fel şi firma luminoasă care îşi atrăgea vizitatorii în clubul de noapte de alături. Barul La Comedie, aflat lângă teatrul omonim, funcţionează în schimb în continuare. Sucursala BCR care funcţiona vizavi de Banca Naţională a României îşi anunţa mutarea încă de la data de 14 octombrie, clădirea fiind acum goală. Divan Express, aflat de mai mulţi ani într-o clădire de pe Strada Franceză şi de care îmi amintesc că era atent decorată în interior în stil turcesc, îşi trimite clienţii în fast-food-ul din Piaţa Romană: „Pentru că o parte din clădirea în care activăm noi în Centrul Vechi nu corespunde din punct de vedere al siguranţei la incendiu, ne mutăm“.

    Gabroveni pare cea mai afectată: Biutiful, restaurantul de lux din grupul Fratelli, anunţă că „Pentru moment este închis“, iar Mojo, pubul despre care ştiam că a fost deschis de un britanic şi care funcţiona încă din 2009 pe trei niveluri, are de asemenea lacăte pe uşă. Mesaje cu „de închiriat“ ori „în curs de relocare“ sau  „ne-am relocat“ sunt răspândite pe toate străzile Centrului Vechi, iar din unele se distinge chiar revolta celor ce le-au deschis: „Nomad Skybar funcţionează într-o clădire consolidată, pe baza Autorizaţiei de funcţionare emisă de Primăria Sectorului 3, Autorizaţiei de Construcţie emisă de PMB, Autorizaţiei de Construcţie pentru firme luminoase emise de PMB, Autorizaţiei de Mediu emisă de ANPM, Autorizaţiei Sanitar -Veterinară emisă de DSPMB şi a Avizului de Securitate la Incendiu emisă de ISU. Conform modificării legislaţiei de la 5 noiembrie, peste noapte şi fără termen de implementare, suntem nevoiţi să închidem locaţia până la alinierea totală la normele actuale de funcţionare şi de transformare a avizului ISU în autorizaţie ISU. Majoritatea covârşitoare a locaţiilor de orice fel din România, inclusiv instituţii publice foarte importante, se află în aceeaşi situaţie Menţionăm că securitatea a fost şi rămâne obiectivul principal. Orice măsură suplimentară propusă, inclusiv colaborarea cu o firmă privată de pompieri cu maşina închiriată în faţa locaţiei pentru prevenirea 100% a riscului de incendiu, ne-a fost refuzată.  Locaţii ca ale noastre funcţionează peste tot în lume în condiţii identice cu ale noastre. Mulţumim pentru înţelegere. Ne vedem în decembrie!“. Mesajele din Centrul Istoric sunt relevante pentru atitudinea antreprenorilor ce şi-au întemeiat afaceri aici. Dintre antreprenorii contactaţi de Business Magazin, unii au declarat că nu vor să discute subiectul legii privind interzicerea funcţionării în spaţii cu risc seismic clasa I. „Nu încă, poate peste o săptămână, nu vreau să atrag mai mult rău“, îmi spunea la telefon, pe un ton realmente trist, un om de afaceri britanic ce miza pe dezvoltarea centrului istoric pentru afacerea sa; un altul vorbea despre o relocare, tot în Centrul Istoric, iar un al treilea, despre încercarea de a obţine o expertiză, ţinând cont de faptul că cea mai recentă data tocmai din anul 1993. 


    CÂT PIERDE CENTRUL VECHI DE FAPT?

    O statistică mai exactă a situaţiei o oferă însă Octav Dura, preşedintele Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric (ACCI), care reprezintă 60% din cele peste 200 de locaţii din Centrul Vechi. ACCI este formată din peste 50 de membri, iar fiecare dintre ei deţine între una şi trei locaţii (grupul City Grill are trei locaţii, Saint Patrick’s – două, Freddo – trei, Vintage – patru). „Astăzi în Centrul Istoric sunt încadrate în clasa I de risc seismic 14 clădiri, din peste 200 ale comercianţilor ce funcţionează aici, astfel că sunt afectate în jur de 5% din afacerile din Centrul Istoric; sunt într-adevăr afaceri în care oamenii au investit, dar nu trebuie să gândim că se va închide Centrul Istoric din cauză că 5% au fost nevoiţi să închidă“, descrie Dura situaţia. Pe site-ul Primăriei Bucureşti se află o listă de 176 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic – pericol public, iar alte 182 de clădiri sunt clasate la clasa I de risc seismic, majoritatea fiind aflate în centrul oraşului. Cele mai multe dintre acestea se află însă în centru, iar Dura explică mai exact cum este delimitat spaţiul comercial al centrului istoric: „Centrul Istoric este delimitat de zona Bulevard – de la statuia lui Mihai Viteazu până-n Cheiul Dâmboviţei – şi între Calea Victoriei şi bulevardul I. C. Brătianu“. Potrivit lui, parte din oamenii de afaceri ce îşi aveau activitatea între aceste limite încearcă să se relocheze în spaţiile reabilitate disponibile, aflate tot în zona Centrului Vechi.

  • Primăria Sectorului 4: Eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru Colectiv, necondiţionată de autorizarea ISU

    Într-un comunicat al Primăriei Sectorului 4 se prezintă punctul de vedere ”privind legalitatea eliberării acordului/autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv”.

    ”Dispoziţiile art. 15 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice prevăd că «În vederea eliberării de către biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal a certificatului de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare […] solicitantul are obligaţia să depună, o dată cu cererea de înregistrare şi actele doveditoare, declaraţia tip pe proprie răspundere, semnată de asociaţi sau de administratori, din care să rezulte, după caz, că: […] persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia tip»”, se arată în comunicatul citat.

    Potrivit sursei citate, ”declaraţia tip pe proprie răspundere a agentului economic are în vedere condiţiile de funcţionare în domeniile sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii”.

    ”Conform Anexei nr. 2 a Hotărârii nr. 22/29.02.2012, printre actele necesare pentru obţinerea acordului de funcţionare nu se regăseşte autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, rezultă aşadar, că eliberarea acordului de funcţionare nu era condiţionată de existenţa acestei autorizaţii”, se menţionează în comunicat.

    Reprezentanţii primăriei mai susţin că ”hotărârea nr. 42/05.07.2007 emisă de Consiliul Local al Sectorului 4 Bucureşti, modificată prin Hotărârea nr. 20/29.02.2012, stabileşte care sunt documentele în baza cărora este eliberată autorizaţia de funcţionare”.

    Astfel, Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 20/29.02.2012 nu prevede obligativitatea autorizaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor pentru emiterea autorizaţiei de funcţionare.

    ”Mai mult, Autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 prevede la rubrica menţiuni că «Prezenta autorizaţie este valabilă cu respectarea condiţiilor de funcţionare prevăzute de lege […]». Or, conform celor de la pct. 5 şi 6 rezultă că eliberarea autorizaţiei de funcţionare nu era condiţionată de emiterea prealabilă a autorizaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor”, se mai arată în comunicatul citat.

    Clubul Colectiv nu avea autorizaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit secretarului de stat Raed Arafat.

    La o zi de la producerea tragediei, primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, afirma că localul nu are autorizaţii de la ISU pentru că aveau o declaraţie pe propria răspundere, care este cuprinsă într-un acord de funcţionare.

    Piedone spunea că primarul nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate.

    “Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcţionare (…) Legea Poliţiei locale spune că pentru eliberarea acordului de funcţionare trebuie să avem acordul locatarului, contractul de închiriere, titlul de proprietate, datele de identificare de la Registrul Comerţului. Locatarul dă declaraţie pe proprie răspundere despre ce activitatea pe care trebuie să o desfăşoare. Acordul de funcţionare însumează toate acordurile de la toate institituţiile”, a susţinut primarul Sectorului 4, unde se află Clubul Colectiv.

    Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria Sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

    Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

    Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

    Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

    Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

    Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

    Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

    Marţi, procurorii Parchetului instanţei supreme şi poliţiştii ridică de la Primăria Sectorului 4 mai multe avize şi acte legate de firma care deţine Clubul Colectiv, în ancheta privind incendiul în urma căruia 32 de persoane au murit şi alte aproximativ 200 au fost rănite.

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 pun la dispoziţia anchetatorilor documentele cerute în dosarul în care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face cercetări pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv.

    Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost reţinuţi luni, pentru ucidere din culpă, iar marţi procurorii cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

    Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, preciza Parchetul instanţei supreme.

    În urma incendiului din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti.

  • Şi la Iaşi un club renumit îşi suspendă activatea; Administrator: Am fost ignoranţi şi iresponsabili

    Proprietarii localului La Bază, din Iaşi, au precizat pe Facebook că au decis să-şi suspende activitatea, probabil pentru două-trei luni, ei precizând că există un risc ridicat pentru producerea unui incendiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu avem autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţie de Urgenţă. În schimb, avem aviz ISU pentru modificările din locaţie necesare pentru a preveni şi a minimiza riscul. Pentru a ne apuca de modernizare trebuie să obţinem autorizaţia de construcţie, dosar depus, dar ce s-a întins enorm de mult timp (mai mult de un an). E de precizat că am fost trataţi decent şi cinstit de către autorităţi (chiar fără pile), durata fiind influenţată pe de o parte de birocraţia din România, pe de altă parte şi din vina noastră. Aşadar am făcut toate demersurile pentru a îndrepta situaţia”, se arată în anunţul postat pe pagina de socializare.

    Administratorii localului susţin că îşi suspendă activitatea, toate evenimentele programate în următoarea perioadă fiind anulate.

    Localul va fi redeschis doar după modernizarea acestuia, iar în plus ISU va garanta că nu reprezintă un pericol.

    “Deşi avem două ieşiri separate, una chiar dublă, stingătoare etc, considerăm că am fost ignoranţi şi în consecinţă iresponsabili. Am avut noroc. Nu vrem să mai punem pe nimeni în pericol, chiar dacă legea permite acest lucru. (…). Nu suspendăm activitatea de ochii controalelor anunţate. Au mai fost, au numerele noastre de contact şi suntem disponibili în fiecare zi, de dimineaţă până seara”, mai spun reprezentanţii clubului.

    Vineri seară, în clubul bucureştean Colectiv, 30 de persoane au murit, iar peste 180 au fost rănite, în urma unui incendiu declanşat de la artificii aprinse în faţa scenei unde avea loc un concert al trupei rock Goodbye Gravity. Un număr de 146 de răniţi au fost internaţi în 12 spitale din Capitală, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind în stare gravă sau critică, prognosticul medicilor în cazul acestora fiind foarte rezervat.

    În prezent, în spitalele din Capitală, mai sunt internaţi aproximativ 130 de răniţi.