BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Concedii pentru bunici. Companii şi guverne caută să atragă şi să păstreze muncitorii mai în vârstă, o sursă de experienţă şi talent

    Cu unele guverne concentrân­du-se pe amânarea momentului pen­sio­­nării, angajatorii recurg la stimu­len­te. De exemplu, gigantul tech Cisco a in­trodus concediul plătit pen­tru bunici. Unele companii au intro­dus politici pen­tru a face locul de muncă „priete­nos cu menopauza“ pentru susţine­rea an­ga­jatelor mai în vârstă, iar multe com­panii oferă flexibilitate sporită la locul de muncă pentru a-şi ţine aproape cei mai experimentaţi angajaţi.

    Anumite companii americane le oferă angajaţilor una sau mai multe zile de concediu pentru a-şi cunoaşte noii nepoţi, scrie Le Monde.

    Cinthia Shields, în vârstă de 60 de ani, a beneficiat de concediul de cinci zile rezervat de angajatorul său, com­pania de securitate cibernetică SentinelOne, angajaţilor care sunt şi bunici. „Nu am resimţit nicio presiu­ne. M-am simţit susţinută moral şi financiar de compania mea“. Potrivit Quartz, de la începutul anului 2022 Fannie Mae, Booking.com şi Senti­nelOne se numără printre companiile care au adăugat acest nou beneficiu politici­lor lor privind familiile.

    Forţa de muncă, dar şi popu­laţiile îmbătrânesc, atât în SUA, cât şi la nivel mondial. Acest lucru în­seamnă că unele generaţii vor ajunge să-şi cunoască nu doar nepoţii, ci şi strănepoţii.

    În Marea Britanie, Saga, o com­panie de travel şi asigurări pentru cei cu vârste de peste 50 de ani, oferă angajaţilor o săptămână de concediu plătit pentru naşterea unui nepot, notează The Guardian.

    Compania a introdus politica drept semn de recunoaştere a fap­tului că bunicii joacă un rol din ce în ce mai important în îngrijirea copii­lor, dar şi pentru a clădi o cultură de muncă atrăgătoare pentru cei cu vârste de peste 50 de ani.

    În Australia, Investa oferă angajaţilor concediu neplătit de până la 12 luni pentru a ajuta la îngrijirea nepoţilor, conform afr.com.

    Însă nu doar companiile fac acest lucru. Guvernul german oferă concediu legal pentru bunicii care vor să-şi aibă grijă de nepoţi. Concediul poate fi luat dacă unul dintre părinţi este încă minor sau formează un training care a început înainte de împlinirea vârstei de 18 ani sau în cazul în care există o anumită dificultate, ca de exemplu o boală gravă a părinţilor.

    Potrivit Society for Human Resource Management, companiile îşi intensifică eforturile de a atrage şi reţine angajaţii cu vârste de 55 şi peste. Acest grup nu doar că oferă experienţă profesională sporită şi are şanse mai reduse de a-şi părăsi companiile, însă constituie un pool masiv de talent din care se poate recruta.

    În Polonia, companiile se pregătesc pentru o penurie şi mai pronunţată de profesionişti şi specialişti, iar aproape două treimi dintre acestea întrevăd deja potenţialul muncitorilor aflaţi la pensie.

     

     

  • România ar putea atrage o investiţie de peste 40 mil. euro într-o fabrică de reciclare a bateriilor litiu-ion

    Asociaţia Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB) şi Ecowes, companie de colectare şi reciclare a bateriilor din România, devin pertenere alături de Redivium Australia într-un proiect de studiu de fezabilitate cu scopul construirii în România a unei unităţi de reciclare a bateriilor litiu-ion cu o capacitate iniţială de 10 tone pe zi, folosind tehnologia de reciclare Redivium, utilizată deja în ţări precum Germania. 

    Reprezentanţii SNRB estimează că investiţia în fabrica de reciclare va trece de 40 mil. euro şi reprezintă o premieră în domeniu pentru zona Europei Centrale şi de Est.

    “Discuţiile preliminare privind încheierea acestui parteneriat au început în 2022. Acest proces a inclus vizitarea fabricii de reciclare Primobius GmbH din Hilchenbach, Germania. Partenerii au o experienţă vastă în domeniul bateriilor si acumulatorilor, mai ales în ceea ce priveşte programele si procesele de tratare şi reciclare a bateriilor aflate la sfârşitul duratei de viaţă”, spun reprezentanţii instituţiilor. 

    Ecowes operează în prezent o linie de sortare a bateriilor şi două instalaţii de tratare a bateriilor alcaline şi a celor cu litiu provenite atât de la populaţie cât şi cele rezultate din demontarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. 

    SNRB adună peste  920 de membri în România, care operează peste 5.000 de puncte de colectare la nivel naţional şi este membru fondator şi membru în Consiliul Director al EUCOBAT, (Asociaţia Europeană a Sistemelor Naţionale de preluare a responsabilităţii producătorilor în ceea ce priveşte bateriile si acumulatorii).

    Noul parteneriat completează lista facilităţilor Redivium proiectate în Regatul Unit cu G&P Battery Recycling Ltd (GPBR) şi în Serbia cu Metalfer Group (Metalfer). 

    Redivium Ltd este un pionier în soluţii de resurse durabile, dedicat revoluţionării modului în care gestionează şi reciclează materialele critice, inclusiv bateriile provenite din vehiculele electrice.

     

  • Adrian Sârbu: Putin vrea ca războiul din Ucraina să ajungă în faza în care el poate şantaja cu arma nucleară

    Nemo: Europa şi NATO în războiul din Ucraina. Hai să vedem ce au răspuns urmăritorii noştri. 38% spun DA, vor fi atrase, 62% sunt reticenţi, se gândesc la vremuri mai paşnice, nu, nu vor fi atrase.

    Adrian Sârbu: Eu zic că atât ruşii, cât şi ucrainenii au tot interesul ca Europa să intre în război. Când spun Europa, NATO şi toată forţa economică care e în spatele NATO. O să spui: “de ce doreşte Putin să ajungă în această situaţie de vizibilă inferioritate?”

    Hofi: Pentru că pe el războiul acesta îl defineşte şi îi defineşte cariera de lider al Rusiei de 20 de ani încoace.

    Adrian Sârbu: Dar el nu e în inferioritate. Războiul ăsta, nu scrie nicăieri Hofi, că trebuie să se desfăşoare numai cu tancuri din secolul 20. Nu, războiul ăsta, gradual, ajunge la armele zilei de azi. Putin are arme pe care nu le-a folosit încă şi are arma nucleară. Putin doreşte ca războiul să ajungă în acea fază în care el poate să şantajeze cu armele care îl fac egal cu America. Şi anume armamentul nuclear.  Şi el vrea să ajungă când şantajul nuclear este o potenţială realitate. El acolo vrea să ajungă.

    Marcela Feraru: Armele nucleare sunt arme de disuasiune. Nu sunt făcute ca să servească pe câmpul de luptă, ci doar să te asigure pe tine, cel care deţii acea armă, că nu vei fi atacat. De aceea vrea Iranul să aibă neapărat acea armă, de asta are Coreea de Nord arma nucleară, ca să nu fie atacat.

    Adrian Sârbu: Marcela, vreau să te întreb ceva, dacă îmi permiţi, apropo de ce ce ai spus. Folosirea sau nu a armei nucleare. Te întreb aşa: eşti Putin. Ştii că nu ai nicio ieşire. Nu numai tu, care ai declanşat un război, ci tot cercul tău. Ştii că  în orice variantă vei muri şi mai ai o singură şansă: să şantajezi cu arma nucleară şi să întorci lumea în sus şi să ştergi pur şi simplu această dumă numită descurajarea nucleară. Cam cum crezi că ar reacţiona cei care văd această mişcare? Ei ştiind că tu eşti practic cu funia ajunsă la par. După care realizezi că aceşti cetăţeni nu te iau în seamă pentru că ei continuă să nu creadă că tu vei face asta. Ce analiză greşită! Şi atunci ce faci? Apeşi pe buton. Şi ce faci? Dai o bombă nucleară şi le şi transmiţi: “Vă dau o bombă nucleară acolo ca să vă arăt că pot să fac asta”. Deci ai depăşit punctul numit descurajare şi ai ajuns la punctul acţiune nucleară. Tu crezi că Putin poate să ajungă în situaţia asta?

    Marcela Feraru: Sincer, da.

    Adrian Sârbu: Eu cred că există suficiente capabilităţi ale lui Putin să folosească arme letale globale, fără să implice un lanţ prea mare de comandă şi de verificare. Eu asta cred, da? Şi asta cred gândindu-mă cum arată Putin în ultima secundă a vieţii lui. Aruncăm 10 rachete nucleare, 10-20-40 de bombe, de nu ştiu câte kilotone şi distrugem nişte regiuni, nişte milioane de oameni, infestăm radioactiv alte milioane şi s-a făcut şi exerciţiul ăsta. Şi, între timp, Putin dacă e primul, s-ar putea să aibă o şansă de supravieţuire ca lider sau ca tolerat. Deci, are el interes să atragă UE şi NATO în război? Are. De ce?

    Hofi: Războiul nuclear nu mai este război, este un sfârşit.

    Adrian Sârbu: Asta e o poveste. În doctrinele militare moderne nu mai este un sfârşit. Asta am învăţat noi şi ne uităm la filmul cu Oppenheimer. Putin are un interes să atragă Vestul ca să-l sperie şi să-l oblige la un compromis. Compromisul? Foarte simplu: „Băi, îmi daţi Ucraina înapoi?” „Da.” „E în regulă, mă potolesc, mă angajez”, ş.a.m.d. Eu susţin cu tărie că vom fi atraşi şi, dacă vom reuşi să-i ţinem pe ăştia încă 2,3,4 ani, poate vom avea şi succes. Poate. Dacă nu, va fi o predare, o autopredare, o abdicare a Europei, care este condusă de nişte lideri care au un singur lucru în comun: frica şi nonperformanţa în apărarea ţărilor lor în ultimii 30 de ani.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina?

    DA- 38%

    NU- 62%

     

  • Adrian Sârbu: Europa şi NATO vor fi atrase în războiul din Ucraina şi vom intra nepregătiţi. România are nevoie de 20% din PIB pentru Apărare

    Hofi: Îţi amintesc de cele trei sondaje pe care ţi le-am pus la dispoziţie şi la care te-am chemat să participi şi anume: vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina? A fost o întrebare la care trebuia să votezi cu da sau nu pe site-urile noastre alephnews.ro, mediafax.ro şi zf.ro. De asemenea, te-am mai întrebat dacă eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii. Da sau nu. Te-am mai întrebat dacă tu eşti pregătit să aperi România, dacă va fi atacată. Ai avut  două opţiuni, da sau nu.

    Nemo: Dar asta i-am întrebat pe urmăritorii noştri şi pe cititorii site-urilor noastre, dar nu şi pe juraţii din seara asta.

    Marcela Feraru: Părerea mea este că se extinde şi vreau să spun este ca la un joc de biliard unde cad bilele unele după altele, deci mi se pare cât se poate de evident că într-acolo ne îndreptăm.

    Florin Jipa: Eu nu cred că vor fi atrase. SUA este cea mai mare putere militară în acest moment. Va fi cel puţin încă un deceniu, chiar două decenii. În schimb, Europa vine puternic din urmă.

    Hofi: Eşti de acord ca bugetul apărării să crească la 10% din PIB, prin reducerea cheltuielor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    Florin Jipa: Da, este exagerat 10%. Uite îţi dau un exemplu, anul trecut bugetul Apărării a fost de 2,5% din PIB, iar ministerul Apărării a reuşit să cheltuiască 1,58%.

    Marcela Feraru: Răspunsul mi se pare evident. Cum vrei să ne apărăm altfel sau ce facem, stăm cu pantalonii în vine şi aşteptăm să vină americanii să ne salveze?

    Nemo: Şi a treia întrebare. Ce ar trebui să facem, să punem mâna pe armă? Tu ce ai face?

    Marcela Feraru: Fiecare, chiar dacă ai şi o sută de ani, poţi să faci ceva pentru ţara ta.

    Nemo: Pe tine bănuiesc că e inutil să te mai întrebăm dacă ai pune mâna pe armă pentru că tu ai şi pus deja.

    Florin Jipa: În caz de război eu merg la o unitate militară din Ghencea şi am acolo armă, ţinută şi tot ce-mi trebuie ca militar în rezervă. Deci, la mine e mult mai simplu ce voi face în caz de război.

    Adrian Sârbu: Îţi răspund la toate întrebările, cel puţin până la sfârşitul emisiunii. Vreau să-i răspund lui Florin. Florine, faptul că… România e condusă de nişte cetăţeni incompetenţi şi impostori, inclusiv mare parte din conducătorii armatei care mai şi tac, că sunt si fricoşi. De ce tac? Pentru că au zeci de ani în spate în care nu au făcut nimic. Şi cea mai bună dovadă că nu au făcut nimic e că nu au cheltuit banii care li s-au alocat pentru investiţii. Deci nu e nicio legătură între a nu cheltui bani, aşa cum s-a întâmplat în 2022 şi 2023, şi a aloca banii necesari bugetului Apărării. Apărării îi trebuie 20% din PIB astăzi, din păcate. Şi acum îţi răspund la prima întrebare. Vom fi atraşi?

    Hofi: Vom fi?

    Adrian Sârbu: Da. Din păcate da, dar nu ăsta e lucrul care mă îngrijorează cel mai tare ca să nu spun că mă înfurie, ci că în momentul confruntării, Europa va fi reprezentată, tu, eu, cei care ne urmăresc aici,  va fi reprezentată de o generaţie de non-lideri. Şi care se confruntă, cel puţin din punct de vedere militar,  cu lideri. Deci, dacă ne-am fi pregătit măcar în ăştia ultimii doi ani ca lumea, noi această Europă, riscul de a fi atraşi ar fi fost mult mai mic. De ce? Ucraina primea 100 de miliarde în plus. Şi 50 de miliarde dacă primea anul trecut în plus în armament ar fi spart frontul în sud. N-a primit. Deci nu am cheltuit. Am avut lideri care nu s-au preocupat. Sunt nişte maimuţoi, nişte măscărici, nişte muppets toţi liderii europeni. Dacă îţi spun eu astăzi nu râde şi nici nu te speria ca asta e o realitate. Te uiţi la ei şi vezi ce fac de doi ani, în loc, discret, sobru, să ia măsuri serioase ca Europa să se poată apăra, nu fac decât să vorbească.

    Deci, vom fi atraşi şi mult mai grav vom intra nepregătiţi. Şi asta înseamnă sacrificii uriaşe de oameni care vor fi pe front. România are nevoie azi de 20% evident, Florine, şi de oameni capabili să investească aceşti 20%, în primul rând în pregătirea a 200 mii de români care să fie la graniţă. Când? În două ore. Şi încă 300 în 24 de ore. Cu ce? Cu echipamente moderne. E capabilă România reală, aia care generează valoare, care generează PIB, care generează respectul în Europa şi în lume, e capabilă România să facă asta? Evident, evident.

    Hofi: E evident, cu dvs, în nu ştiu care linie… Nu zic linia întâi.

    Adrian Sârbu: Acum 49 de ani am terminat armata. Că eu am făcut armata, spre deosebire de voi. Într-un caz de conflict, nu trebuie să mă întrebe nimeni dacă mă voi pune la dispoziţie. Eu sunt la dispoziţie şi am capacitatea, indiferent de rezultat şi indiferent de soarta pe care o voi avea, să aduc o contribuţie la apărarea României.

     

  • Care este paradisul spre care migrează cei mai inteligenţi şi talentaţi oameni din lume

    Elveţia este din nou cea mai competitivă ţară din lume în materie de talente, potrivit Indexului global al competitivităţii talentelor 2023 realizat de şcoala de afaceri INSEAD, scrie Bloomberg.

    Ţara europeană şi-a păstrat coroana timp de zece ani la rând , beneficiind de „nivelurile ridicate de protecţie socială” şi de calitatea mediului său natural, se arată în raport.

    În mod similar, Singapore s-a menţinut pe locul al doilea, datorită forţei de muncă cu un nivel de educaţie ridicat şi economiei sale inovatoare, urmată de SUA, care a urcat pe locul al treilea după ce a ocupat locul al patrulea în clasamentul din 2022.

    Raportul anual măsoară modul în care 134 de ţări atrag, cresc şi îşi păstrează talentele. Primele zece ţări din top au rămas stabile în ultimul deceniu, Elveţia şi Singapore fiind în mod constant în fruntea clasamentului ca „lideri clari”.

    „În ultimul deceniu, s-a observat o legătură clară între bogăţia unei ţări şi competitivitatea talentelor sale, economiile mai bogate continuând să depăşească economiile mai sărace”, se arată în raport.

    Cele mai competitive ţări din lume în materie de talente:

    1 Elveţia

    2 Singapore

    3 Statele Unite ale Americii

    4 Danemarca

    5 Ţările de Jos

    6 Finlanda

    7 Norvegia

    8 Australia

    9 Suedia

    10 Regatul Unit

    11 Luxemburg

    12 Irlanda

    13 Canada

    14 Germania

    15 Islanda

    Alte menţiuni notabile sunt Australia, care a ocupat locul opt, şi Regatul Unit, pe locul zece. China a urcat în clasament de pe locul 47 pe locul 40.

    India, despre care se preconizează pe scară largă că va deveni a treia cea mai mare economie până în 2030, s-a clasat pe locul 103. INSEAD a atribuit acest lucru unui „declin al optimismului venit din partea mediului de business”, care a afectat capacitatea sa de a atrage talente atât din străinătate, cât şi de pe plan intern.

    Concurenţa dintre ţări pentru talente va deveni mai acerbă în următorul deceniu, pe măsură ce incertitudinile şi tensiunile internaţionale vor continua în domeniul comerţului, al investiţiilor şi al politicii.

    „Ne putem aştepta la mai multe războaie ale talentelor, nu la mai puţine”, se arată în raport, adăugând că calitatea vieţii şi durabilitatea vor fi un „atu critic” pentru ţările care se poziţionează pentru a deveni centre de talente.

    În plus, apariţia inteligenţei artificiale în diverse industrii ar putea exacerba disparitatea talentelor.

    „Forţa de muncă necalificată sau slab calificată va suporta o mare parte din presiunea suplimentară, în timp ce noi categorii de lucrători, unele cu competenţe mai înalte, vor avea de suferit din cauza concurenţei mai puternice din partea algoritmilor şi a echipamentelor specializate”, se concluzionează în studiu.

     

  • Paradisul spre care migrează cei mai inteligenţi şi talentaţi oameni din lume. Aceste locuri au atras materia cenuşie timp de zeci de ani şi s-ar putea transforma în centre de renume mondial pentru talente

    Elveţia este din nou cea mai competitivă ţară din lume în materie de talente, potrivit Indexului global al competitivităţii talentelor 2023 realizat de şcoala de afaceri INSEAD, scrie Bloomberg.

    Ţara europeană şi-a păstrat coroana timp de zece ani la rând , beneficiind de „nivelurile ridicate de protecţie socială” şi de calitatea mediului său natural, se arată în raport.

    În mod similar, Singapore s-a menţinut pe locul al doilea, datorită forţei de muncă cu un nivel de educaţie ridicat şi economiei sale inovatoare, urmată de SUA, care a urcat pe locul al treilea după ce a ocupat locul al patrulea în clasamentul din 2022.

    Raportul anual măsoară modul în care 134 de ţări atrag, cresc şi îşi păstrează talentele. Primele zece ţări din top au rămas stabile în ultimul deceniu, Elveţia şi Singapore fiind în mod constant în fruntea clasamentului ca „lideri clari”.

    „În ultimul deceniu, s-a observat o legătură clară între bogăţia unei ţări şi competitivitatea talentelor sale, economiile mai bogate continuând să depăşească economiile mai sărace”, se arată în raport.

    Cele mai competitive ţări din lume în materie de talente:

    1 Elveţia

    2 Singapore

    3 Statele Unite ale Americii

    4 Danemarca

    5 Ţările de Jos

    6 Finlanda

    7 Norvegia

    8 Australia

    9 Suedia

    10 Regatul Unit

    11 Luxemburg

    12 Irlanda

    13 Canada

    14 Germania

    15 Islanda

    Alte menţiuni notabile sunt Australia, care a ocupat locul opt, şi Regatul Unit, pe locul zece. China a urcat în clasament de pe locul 47 pe locul 40.

    India, despre care se preconizează pe scară largă că va deveni a treia cea mai mare economie până în 2030, s-a clasat pe locul 103. INSEAD a atribuit acest lucru unui „declin al optimismului venit din partea mediului de business”, care a afectat capacitatea sa de a atrage talente atât din străinătate, cât şi de pe plan intern.

    Concurenţa dintre ţări pentru talente va deveni mai acerbă în următorul deceniu, pe măsură ce incertitudinile şi tensiunile internaţionale vor continua în domeniul comerţului, al investiţiilor şi al politicii.

    „Ne putem aştepta la mai multe războaie ale talentelor, nu la mai puţine”, se arată în raport, adăugând că calitatea vieţii şi durabilitatea vor fi un „atu critic” pentru ţările care se poziţionează pentru a deveni centre de talente.

    În plus, apariţia inteligenţei artificiale în diverse industrii ar putea exacerba disparitatea talentelor.

    „Forţa de muncă necalificată sau slab calificată va suporta o mare parte din presiunea suplimentară, în timp ce noi categorii de lucrători, unele cu competenţe mai înalte, vor avea de suferit din cauza concurenţei mai puternice din partea algoritmilor şi a echipamentelor specializate”, se concluzionează în studiu.

     

  • Cea mai mare finanţare din IT în 2023: Databricks, o companie de date şi AI în spatele căreia se află doi români profesori la Harvard, Ion Stoica şi Matei Zaharia, atrage 500 mil. dolari de la investitori precum Nvidia şi ajunge la o evaluare de 43 mld. dolari

    Databricks, o platformă de analiză a datelor care utilizează inteligenţa artificială (AI), a anun]at joi că a obţinut peste 500 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare care evaluează compania la 43 de miliarde de dolari, marcând unul dintre cele mai mari evenimente de finanţare pentru companiile tehnologice private din acest an, pe fondul optimismului alimentat de AI, scrie agen]ia de pres` Thomson Reuters.

    Noua rundă, condusă de T. Rowe Price, ar putea marca ultima rundă de finanţare privată, în timp ce compania de date se pregăteşte pentru piaţa publică prin listarea la Bursa de Valori. Producătorul de cipuri Nvidia (NVDA.O), un alt beneficiar al boom-ului AI, şi firma de carduri de credit Capital One Financial (COF.N), au participat, de asemenea, la ultima rundă de finanţare.

    Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a construi modele de fundaţie în parteneriat cu Nvidia, care produce cipurile de calcul de bază care rulează modelele de inteligenţă artificială, a spus Ali Ghodsi, directorul executiv al Databricks, într-un interviu acordat Reuters.

    “Vreţi să aveţi modele care sunt foarte bune la sarcini specifice. Pentru noi contează să putem face acest lucru pentru clienţii noştri din sectorul enterprise”, a spus Ghodsi.

    La runda de finanţare au participat şi alte nume de marcă din industria capitalului de risc, precum Andreessen Horowitz, Baillie Gifford, Counterpoint Global de la Morgan Stanley, Fidelity Management & Research şi Tiger Global.

    Cel mai recent anunţ al Databricks este o altă demonstraţie a interesului frenetic pentru AI, care a ajutat întregul sector tehnologic să înregistreze câştiguri masive. Numai Nvidia (NVDA) a participat la runde de finanţare pentru startup-ul de chatbot Inflection AI şi pentru dezvoltatorul de modele lingvistice mari Cohere la începutul acestui an, scrie presa interna]ional`. Investiţia din seria I a fost condusă de fonduri şi conturi consiliate de T. Rowe Price.

    “Databricks face o treabă incredibilă cu tehnologia NVIDIA pentru a accelera procesarea datelor şi modelele generative AI”, a spus Jensen Huang, CEO-ul NVDA, adăugând că datele întreprinderilor reprezintă o “mină de aur” pentru AI generativ.

    Databricks a declarat că ultima rundă de finanţare a evaluat compania la 43 de miliarde de dolari şi a stabilit preţul pe acţiune la 73,50 dolari.

    Databricks a dezvăluit, de asemenea, câţiva indicatori pentru al doilea trimestru încheiat la 31 iulie 2023: compania a depăşit 1,5 miliarde de dolari în rata de funcţionare a veniturilor, cu o creştere anuală a veniturilor de peste 50%; a obţinut cele mai mari marje brute de abonament non-GAAP din toate timpurile, de 85%; şi a încheiat trimestrul cu peste 10.000 de clienţi la nivel global, inclusiv peste 300 de clienţi cu o rată de funcţionare a veniturilor anuale de peste 1 milion de dolari.

    Cine este Ion Stoica, cofondator Databricks

    Are 57 de ani, este cofondator Databricks şi preşedinte executiv al Consiliului de Administraţie. Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, cu un master la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor. În 1996 pleacă în SUA pentru un doctorat la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh, Pennsylvania. În prezent, Stoica este profesor în cadrul Universităţii Berkeley din California şi conduce RISELab, laboratorul de informatică al instituţiei. Stoica are la activ trei companii, Convivia Networks (2006), Databricks (2013) şi Anysclae (2019).

    Ion Stoica, 57 de ani, este cofondator Databricks şi preşedinte executiv al Consiliului de Administraţie. Stoica este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, cu un master la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor. În 1996 pleacă în SUA pentru un doctorat la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh, Pennsylvania. În prezent, Stoica este profesor în cadrul Universităţii Berkeley din California şi conduce RISELab, laboratorul de informatică al instituţiei. Stoica are la activ trei companii, Convivia Networks (2006), Databricks (2013) şi Anyscale (2019).

    Cine este Matei Zaharia, chief technologist la Databricks

    Matei Zaharia, 38 de ani, chief technologist la Databricks, este acum proefesor-asistent în Computer Science în cadrul Universităţii Stanford, după ce anterior a deţinut aceeaşi funcţie în cadrul Universităţii Berkeley. La 24 de ani, Zaharia, alături de Ali Ghodsi, actualul CEO şi cofondator al Databricks, lansau Apache Spark, un instrument software utilizat pentru procesarea volumelor mari de date. De aici a pornit Databricks.

    Rezultatul este cu atât mai uimitor cu cât fondatorii erau atât de implicaţi în munca lor academică încât nici nu îşi doreau neapărat să lanseze o companie şi nici măcar să ceară bani pentru tehnologia lor.

    Ion Stoica şi Matei Zaharia deţineau în 2021 între 5% şi 6% din Databricks.

     

  • Druid anunţă detaliile rundei de finanţare: o serie B de 30 mil. dolari, la o evaluare pre-money de 71 mil. dolari, condusă de TQ Ventures

    Druid AI, start-up-ul care dezvoltă asistenţi virtuali inteligenţi pentru companii, fondat de o echipă condusă de antreprenorul Liviu Drăgan în 2018, a publicat detaliile rundei de finanţare derulate inclusiv prin intermediul platformei SeedBlink: este o rundă de 30 mil. dolari, serie B, la care participă investitori noi, la o evaluare pre-money de 71 mil. dolari, au spus reprezentanţii companiei.

    „DRUID anunţă atragerea rundei de finanţare Seria B de 30 de milioane de dolari condusă de TQ Ventures, cu participarea a noi investitori Smedvig Capital, Endeavour şi Verve Ventures şi a investitorilor existenţi GapMinder, Hoxton Ventures şi Karma Ventures.
    Finanţarea va fi folosită pentru a continua accelerarea expansiunii internaţionale a DRUID, în special pe piaţa din SUA, care reprezintă deja 60% din veniturile curente ale DRUID”, conform anunţului.

    „Noua rundă de finanţare vine în urma creşterii şi dezvoltării continue a DRUID. În 2022, DRUID şi-a crescut veniturile anuale recurente de 2,5 ori faţă de 2021 şi preconizează o creştere de 3 ori în acest an”, conform companiei.

    „DRUID valorifică progresele recente în AI generativă, care se integrează perfect în platforma noastră de aplicaţii conversaţionale de business. Credem că platforma noastră va declanşa, pentru marile organizaţii internaţionale, o nouă eră a productivităţii, cu rezultate tangibile pentru afaceri. Cu susţinerea celei mai recente runde de investiţii pe care am atras-o şi pe fundalul acestei revoluţii tehnologice, suntem bine poziţionaţi şi încântaţi să depunem eforturi susţinute pentru a oferi soluţii tehnologice care să permită clienţilor noştri să maximizeze valoarea”, a spus Liviu Drăgan, CEO  DRUID.

    “În tumultul creat în jurul inteligenţei artificiale conversaţionale şi generative, DRUID s-a remarcat pentru noi ca lider în acest segment. Am fost încântaţi să descoperim prin cercetările noastre cât de mult apreciază clienţii actuali platforma şi ce problemă mare rezolvă DRUID pentru aceştia. Suntem onoraţi să conducem această rundă şi să construim acest parteneriat cu Liviu şi echipa DRUID”, a declarat Schuster Tanger, co-managing partner al TQ Ventures.

    “Validarea pe plan internaţional a platformei construite de DRUID ne-a convins pentru a treia noastră investiţie în companie, prima fiind la finalul anului 2020. Încă de atunci am vazut potenţialul echipei conduse de Liviu Drăgan de a crea o tehnologie care să transforme domeniul soluţiilor de inteligenţă artificială conversaţională pentru industrii complexe. Fiind alături de DRUID încă de la primii paşi pe care i-a făcut la nivel global, ne bucurăm să vedem acum lista importantă de clienţi internaţionali ai companiei şi planurile tot mai ambiţioase ale membrilor echipei de a construi un hub AI care poate încorpora rapid cele mai noi tehnologii de inteligenţă artificială precum Generative AI”, a declarat Dan Mihăescu, Founding Partner, GapMinder.

    Printre clienţii Druid se numără companii precum Kmart, Liberty Global, Spitalul de Copii din Texas, White Castle, NHS, Auchan, Georgia Southern University, Société Générale, Erste Group, BNP Paribas, Axa .

    „Fondată în România, DRUID şi-a crescut recent echipa globală cu 60% şi a inclus câţiva foşti executivi cheie UiPath în roluri strategice: în special, Kedar Dani, fost VP global proiectare, pentru a contribui la strategia de lansare pe piaţă; Vargha Moayed, fost director executiv de strategie, pentru a oferi consiliere strategică pentru CEO; şi Mihai Faur, CIO al UiPath, care a devenit membru independent în consiliul de administraţie”, au mai precizat reprezentanţii  companiei.
     

  • Poiana Braşov atrage o investiţie de 70 mil. euro într-un hotel de 5 stele din partea unui dezvoltator de rezidenţial din Capitală

    Compania de dezvoltare imobiliară Rock Development Holding va investi 70 de milioane de euro în dezvoltarea primului proiect hotelier de cinci stele din Poiana Braşov. Noul proiect de lux va fi format dintr-un hotel cu 120 de camere şi un aparthotel cu 75 de unităţi rezidenţiale.

    ”Vom dezvolta un proiect turistic de referinţă, care va pune România pe harta destinaţiilor montane de cinci stele din regiune şi nu numai. Vom deschide astfel o nouă linie de business pentru Rock Holding, bazându-ne pe experienţa celor mai buni manageri şi consultanţi din domeniu şi având încredere în potenţialul de dezvoltare al staţiunii Poiana Braşov, care are toate premisele pentru a deveni în următorii ani una dintre cele mai importante destinaţii montane din Europa Centrală şi de Est. Investiţia este una semnificativă, fiind vorba de un proiect amplu, cu aproape 200 de unităţi la standarde internaţionale, şi ne dorim ca întreg complexul turistic să fie administrat de un operator hotelier de top la nivel mondial”, a declarat Mircea Cotigă, CEO Rock Development Holding.

    Rock Development Holding a investit până în prezent peste 53 mil. euro în dezvoltarea Politehnica Park Residence şi Avrig Park Residence, două proiecte de referinţă pentru zonele Grozăveşti – Politehnică şi Bucur Obor, cu un total de 800 de apartamente. Compania dezvoltă în prezent faza a doua a Avrig Park Residence, cu 222 de apartamente, în urma unei investiţii estimate la 23 de milioane de euro.

    Noul proiect va include şi toate facilităţile specifice unui complex turistic de cinci stele, inclusiv mai multe restaurante şi un centru SPA la standarde internaţionale. Proiectul a îndeplinit şi parcurs toate formalităţile urbanistice, construcţia urmând a demara în perioada următoare. Noul proiect de cinci stele luxury, conform clasificărilor internaţionale, este amplasat în zona centrală a staţiunii Poiana Braşov.

    Managementul companiei care dezvoltă proiectul este asigurat de către Mircea Cotigă, un fost bancher cu o experienţă de peste 15 ani pe piaţa bancară locală, ex CEO al UniCredit Leasing, cu suportul lui Mircea Drăghici, managing partner la Est Hospitality, unul dintre cei mai experimentaţi consultanţi din industria ospitalităţii, cu o experienţă de peste 20 de ani pe piaţa de profil, de la management hotelier la realizarea de studii de piaţă, selecţie de operatori hotelieri sau strategie de dezvoltare.

     

  • Start-up-ul MultiversX (Elrond) a raportat pentru 2022, anul în care moneda proprie s-a prăbuşit în valoare de la 239$ la 33$, un profit net de 89 mil. lei, mai mare cu 74%, la afaceri de 12,8 mil. lei, mai mici cu 11%

    Start-up-ul MultiversX din Sibiu, cunoscut anterior sub numele Elrond Network, cel mai mare proiect de crypto de pe piaţa locală, a raportat la Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2022 o cifră de afaceri în scădere şi o explozie a profitului net, conform datelor din bilanţul depus de companie.

    Compania MultiversX Labs SRL, care şi-a enunţat în mai multe rânduri dorinţa de a deveni un unicorn – la fel ca UiPath, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de 12,86 mil. lei, în scădere cu 11% şi datorii totale de 39,34 mil. lei, mai mari cu 161%. 2022 a fost însă şi anul în care compania a raportat cel mai mare câştig net din existenţa de cinci ani: 89,01 mil. lei, mai mare cu 74% faţă de anul precedent.

    Numărul mediu de angajaţi al companiei a crescut în 2022 la 67 de persoane, de la 39 în anul precedent.

    Anul 2022 a marcat o prăbuşire a valorii pentru criptomoneda Egold lansată de Elron/MultiversX: de la 238,86 dolari pe 1 ianuarie 2022 la 32,96 dolari pe 31 decembrie 2022, conform datelor de pe site-ul crypto.ro. În prezent, valoarea criptomonedei este chiar şi mai mică: 31,21 dolari, conform aceleiaşi surse.

    Compania, care este deţinută de Beniamin Mincu, Lucian Mincu şi Mihail-Lucian Todea, a atras de partea sa, ca adviseri şi susţinători publici nume grele din industria locală de tech, printre care şi Andrei Pitiş, de la Simple Capital.