BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • Dezvăluirile dezastrului de la City Insurance: care sunt motivele oficiale pentru care compania de asigurări a dat faliment

    Falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător din piaţă, care domina segmentul RCA cu o cotă de piaţă de 43%, începe să prindă un nou contur. Compania a vândut poliţe sub tariful notificat pentru a-şi creşte semnificativ cota de piaţă, nu a recuperat creanţele de la reasigurători, nu a plătit daunele la timp, ceea ce a dus la penalităţi şi cheltuieli de executare, a achitat dobânzi pentru anumite împru­muturi de la acţionarul majoritar şi de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de City Insurance, toate ducând la deficite şi cheltuieli semnificative.

    ♦ City Insurance a vândut poliţe sub tariful notificat la ASF pentru a-şi creşte cota de piaţă ducând la un deficit de 1,2 mld. lei ♦ CITR a constatat, printre altele, că anumite persoane din conducerea sau supravegherea companiei pot atrage anumite răspunderi privind cauzele falimentului ♦ Peste 700 mil. lei sunt sume pe care City Insurance le are de recuperat din regrese şi reasigurare.

    Falimentul City Insurance, cel mai mare asigurător din piaţă, care domina segmentul RCA cu o cotă de piaţă de 43%, începe să prindă un nou contur. Compania a vândut poliţe sub tariful notificat pentru a-şi creşte semnificativ cota de piaţă, nu a recuperat creanţele de la reasigurători, nu a plătit daunele la timp, ceea ce a dus la penalităţi şi cheltuieli de executare, a achitat dobânzi pentru anumite împru­muturi de la acţionarul majoritar şi de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de City Insurance, toate ducând la deficite şi cheltuieli semnificative.

    Deşi acestea sunt o parte din cauzele pentru care City Insurance s-a prăbuşit, problemele se transpun dincolo de o simplă gestionare a banilor. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR, a explicat că analiza CITR a identificat situaţii de atragere a răspunderii pentru persoanele responsabile administrării şi gestionării companiei. CITR nu a fur­nizat detalii privind persoanele asupra că­rora se atrage răspun­de­rea. CITR va formula cererea de atra­gere a răspunderii pentru fap­tele atribuite persoa­nelor care au condus la falimentul City Insurance.

    „Considerăm că analiza unei companii de asigurări trebuie să privească atât modul în care şi-a desfăşurat activitatea, de la vânzarea poliţei până la producerea daunei şi modului în care a fost gestionat patrimoniul obţinut din activitatea de asigurări. În anumite situaţii, falimentul unei societăţi, chiar cu răspundere limitată cum este City Insurance poate presupune extinderea răspunderii civile asupra acelor persoane care au administrat acea societate“, a spus Paul-Dieter Cîrlănaru în cadrul unei conferinţe organizată de CITR privind cauzele falimentului City Insurance.

     

    Principalele cauze care au dus la falimentul City Insurance:

    ► Vânzarea poliţelor sub tariful notificat, cu scopul de a creşte cota de piaţă, ceea ce a generat un deficit de 1,2 mld. lei în perioada 2018-2021

    ► Lipsa demersurilor pentru recuperarea creanţelor de la reasigurători – deficit de 422 mil. lei (sold la decembrie 2021)

    ► Neplata la timp a daunelor ce a dus la plăţi de penalităţi şi cheltuieli de executare de peste 45 mil. lei

    ► Pierderi constante la nivelul filialelor din Grecia şi Italia pe perioada 2017-2021, deficit de 185 mil. lei

    ► Nerecuperarea creanţelor în regrese – deficit de 54 mil. lei (sold la decembrie 2021)

    ► Împrumuturi fără substanţă economică în valoare de 125 mil. euro contractate de City Insurance, care fac obiectul unor cercetări penale naţionale şi internaţionale

    ► Achitarea de dobânzi şi a unui onorariu de succes în valoare de 147 mil. lei, aferente unor împrumuturi de la acţionarul majoritar şi de la o companie străină, împrumuturi care nu au fost folosite de City Insurance

    ► Nerecuperarea împrumuturilor acordate societăţii affiliate: City Invest & Management, în cuantum de 57 mil. lei (sold la 31 decembrie 2021)

    ► Pierderile rezultate din vânzarea unor imobile şi terenuri achiziţionate la valori ridicate în perioada 2012-2014. Diferenţa dintre valoarea de achiziţie şi valoarea de vânzare în 2019-2020 se ridică la suma de 42,6 mil. lei

     

    Incidenţele identificate de CITR care atrag răspunderea persoanelor la cauzele falimentului City Insurance:

    Încadrările legale ale cauzelor identificate, extrase din lege:

    ► au dispus în interes personal continuarea unei activităţi care conducea în mod vădit societatea de asigurare/reasgiurare la încetarea de plăţi

    ► au folosit activele şi/sau creditele societăţii de asigurare/reasigurare în interes propriu şi al altor persoane

    ► au ţinut o contabilitate fictivă, au facilitat dispariţia unor documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea potrivit legii

    ► au deturnat ori au ascuns o parte din activul societăţii de asigurare/reasigurare sau au mărit în mod fictiv pasivul acesteia

    ► au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura societăţii de asigurare/reasigurare fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi

    ► au întocmit situaţii financiare anuale, alte situaţii contabile ori raportări, cu nerespectarea prevederilor legale

    ► în cadrul acţiunilor interne de verificare, nu au identificat şi/sau nu au sesizat, din culpa acestora, faptele care au condus la fraude şi/sau la o gestiune defectuoasă a patrimoniului societăţii de asigurare/reasigurare

     

    Membrii conducerii City Insurance în momentul intrării În faliment:

    ► Renato Szilagyi, preşedinte directorat

    ► Buzera Barbu Mircea, vicepreşedinte al directoratului

    ► Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al directoratului

    ► Browne Woodthorpe Robert, preşedinte al Consiliului de Supraveghere

    ► Rossler Max Walter, vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere

    ► Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere

    ► Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere

    ► Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere

     

    Exemple de conducători ai City Insurance:

    ► Dan Odobescu, director general al City Insurance în perioada 2012-2017

    ► Papanikolaou Epameinondas,  preşedinte al directoratului City Insurance 2018-2020

  • Piaţa asigurărilor marchează un record istoric pe fondul creşterii substanţiale a concurenţei – ASF

    Primele brute subscrise aferente asigurărilor generale au crescut, conform ASF, cu 53,9%, în timp ce primele aferente asigurărilor de viaţă au urcat cu 16,1%. Motorul pieţei continuă să rămână segmentul RCA, cu o creştere de 102,2% a primelor brute subscrise, până la aproape 2,4 miliarde lei. Creşteri importante au fost consemnate şi pe segmentul asigurărilor de sănătate (+28%), al asigurărilor CASCO (+12,4%) şi al asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale (+11%).

    O evoluţie remarcabilă se poate constata şi în ceea ce priveşte nivelul de concurenţă din piaţă. La finalul trimestrului I al anului 2022, primele patru societăţi de asigurare deţineau cote de piaţă comparabile, formate din două cifre. Diferenţa dintre primul loc, pe care îl ocupă societatea Euroins România şi locul al patrulea, societatea Omniasig VIG, era de sub 7,5 puncte procentuale. Prin comparaţie, la finalul primului trimestru din 2021, între prima poziţia şi a patra poziţie din top era o diferenţă de peste 9 puncte procentuale.

    Procesul de diversificare este chiar mai clar raportat strict la asigurările RCA, scrie autoritatea financiară. Pe această linie de asigurări, trei societăţi au cote de piaţă formate din două cifre, în timp ce alte trei societăţi controlează procente notabile, de peste 7%. Primii doi jucători controlau 55,6% din piaţă, la finalul lunii martie 2022, în timp ce în perioada similară a anului 2021, cele două companii din fruntea clasamentului cumulau peste 77%, ceilalţi jucători având cote de piaţă neglijabile.

    Rezultatele aferente primelor trei luni din 2022 arată că majorarea substanţială a primelor subscrise a avut loc pe o bază sănătoasă, în condiţiile în care principalii indicatori de solvabilitate şi lichiditate s-au îmbunătăţit. În perioada amintită, firmele de asigurare au plătit despăgubiri de peste 1,5 miliarde de lei. Coeficientul de lichiditate a urcat la 2,44, de la doar 1,59 în primul trimestru din 2021 şi 2,35 la finalul anului trecut. În acelaşi timp, ratele SCR şi MCR, care evidenţiază solvabilitatea companiilor în contextul normelor Solvency II, au fost supraunitare la nivelul întregii pieţe, cu o creştere de 11% pentru SCR, principalul indicator de solvabilitate.

    O îmbunătăţire poate fi remarcată şi în ceea ce priveşte indicatorii de daunalitate: rata daunei şi rata combinată a daunei. Deşi rămâne supraunitară la nivel de piaţă, nivel care indică faptul că firmele de asigurare au plăţi de daune şi cheltuieli cumulate peste nivelul primelor câştigate, rata combinată a daunei a scăzut de la 110,54% în prima parte a lui 2021 la 106,13% la finalul lunii martie 2022. De remarcat este că 3 dintre cele 7 companii autorizate de A.S.F. să practice şi RCA au înregistrat rate combinate ale daunei subunitare.

  • Cea mai zbuciumată piaţă din economie Asigurările RCA, de 6 mld. lei, au trecut prin trei falimente, plecări de companii şi o reaşezare masivă a cotelor de piaţă

    ♦ Începutul anului 2022 aduce pentru principalii jucători rămaşi pe zona RCA cote de piaţă de două, chiar trei ori mai mari decât la finalul anului 2021.

    Asigurările obligatorii auto (RCA), cea mai con­troversată linie de business a companiilor de asigurări, au trecut prin trei mari falimente în ultimii 10 ani, Astra Asigurări, Carpatica Asig şi acum City Insurance, timp în care numărul jucătorilor s-a restrâns, piaţa şi-a triplat volumul subscrierilor până la aproape 6 mld. lei, iar asigurătorii şi-au reaşezat cotele de piaţă.

    În urmă cu 10 ani, piaţa RCA avea un volum al subscrierilor de circa 2 mld. lei şi 11 companii care activau pe această linie de business.

    În timp, o parte din jucători au renunţat să mai aibă RCA în portofoliu, iar piaţa s-a împărţit la companiile rămase.

    De-a lungul ultimului deceniu, cotele de piaţă ale companiilor de asigurări din zona RCA au fluctuat, fiecare urmărindu-şi strategia. În timp ce pentru unii asigurători RCA-ul era un business pe care şi-l doreau în volum cât mai mic în portofolii, alte companii aveau portofoliile contu­rate în jurul acestei linii de business.

    Deşi anul 2021 a reprezentat un punct de cotitură pentru piaţa RCA, falimentul City Insurance fiind cel mai mare din istoria pieţei, companii precum Allianz-Ţiriac, Groupama  şi Grawe, care aveau cote de piaţă modeste pe zona RCA, au început să devină mai active.  Astfel, finalul anului 2021 şi debutul anului 2022 au adus un nou lider al pieţei RCA, Euroins România, care după mai multe eforturi a reuşit să îşi stabilizeze poziţia, ieşirea din piaţa RCA a unui jucător care îşi conturase obiectivele departe de acest segment, Uniqa Asigurări şi intrarea unei noi sucursale franceze pe piaţa RCA, Axeria Iard.

    Prima lună din 2022 a început cu cote de piaţă puternice pentru jucătorii rămaşi, în care se văd creşteri de două, chiar trei ori mai mari ale cotelor faţă de finalul anului 2021, dar pe măsură ce companiile îşi vor continua subscrierile, finalul acestui an va stabili dacă piaţa RCA se îndreaptă spre stabilitate sau spre un alt faliment.

  • Evoluţia inflaţiei a afectat unul din doi români

    76% dintre români sunt îngrijoraţi de o eventuală criză economică care le-ar putea influenţa situaţia financiară, reiese din rezultatele celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2022). 

    Inflaţia galopantă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 68% dintre respondenţi, urmată de război (64%), incendii şi accidente auto (61%) şi pandemie / îmbolnăviri (57%). Pe măsură ce înaintează în vârstă, proporţia celor care exprimă îngrijorare mare sau foarte mare faţă de eventualitatea survenirii unor evenimente nedorite creşte. Totodată, cei care locuiesc în mediul urban şi cei cu venituri medii sunt mai curând îngrijoraţi de aceste aspecte.

    Barometrul relevă şi faptul că evoluţia inflaţiei i-a afectat pe unul din doi români, în contextul în care puţin peste jumătate dintre respondenţi spun că în ultimul an veniturile le-au rămas la fel.

    În ciuda evoluţiei economice, aproape 4 din 10 intervievaţi cred că vor economisi mai mult în următorul an, faţă de doar 2 din 10 respondenţi care declarau acest lucru în 2021. Similar cu anul trecut, depozitele bancare ar fi principalul loc unde şi-ar plasa disponibilităţile financiare, 4 din 10 alegând această metodă. De asemenea, un sfert dintre intervievaţi spun că ar investi în imobiliare.

    „Acum, mai mult ca niciodată, este important pentru oameni să ştie că există metode de economisire sigure, disponibile oricui, cum ar fi planurile de protecţie financiară oferite de asigurările de viaţă. Asigurările pot reprezenta o soluţie eficientă de a conferi sustenabilitate întregului patrimoniu şi finanţelor unei familii”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

    Barometrul UNSAR-IRES a fost realizat pe un eşantion format din 1.000 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2022, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

     

     

  • ASF: Mai multe companii neautorizate au fost active pe piaţa asigurărilor de garanţii

    „ASF precizează că entităţile care au dreptul să desfăşoare activitate pe teritoriul României, prin intermediul libertăţii de a presta servicii, precum şi în baza dreptului de stabilire, pot fi identificate în cadrul Registrului asigurătorilor şi intermediarilor din SEE, care poate fi consultat pe pagina web a ASF. În acest context, ASF informează că societatea TCS Insurance Company Of Ireland dac, înscrisă în cadrul Registrului, nu a emis până în prezent poliţe pe teritoriul României. Prin urmare, activităţile de intermediere în asigurare, derulate în numele acestei societăţi în România, nu sunt desfăşurate conform prevederilor legale“, susţine reprezentanţii ASF.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, s-a întâlnit în perioada 13 ñ 15 iunie, la Roma, cu preşedintele CONSOB (Commissione Nazionale per le Societ‡ e la Borsa – Comisia Naţională a Societăţilor şi Bursei de Valori), Paolo Savona, şi cu preşedintele IVASS (Istituto per la Vigilanza sulle Assicurazioni – Institutul de Supraveghere a Asigurărilor), Luigi Federico Signorini, conform ASF.

  • Avertisment ASF: Mai multe companii au fost active pe piaţa asigurărilor în ultima perioadă, în special pe asigurări de garanţii, deşi nu sunt autorizate să facă activitatea de asigurare

    Mai multe entităţi care nu sunt autorizate să desfăşoare activitate de asigurare au fost active în ultima perioadă la nivelul pieţei de asigurări din România, precum TCS Insurance Company Of Ireland dac, potrivit informaţiilor transmise de ASF. 

    „ASF precizează că entităţile care au dreptul să desfăşoare activitate pe teritoriul României, prin intermediul libertăţii de a presta servicii, precum şi în baza dreptului de stabilire, pot fi identificate în cadrul Registrului asigurătorilor şi intermediarilor din SEE, care poate fi consultat pe pagina web a ASF. În acest context, ASF informează că societatea TCS Insurance Company Of Ireland dac, înscrisă în cadrul Registrului, nu a emis până în prezent poliţe pe teritoriul României. Prin urmare, activităţile de intermediere în asigurare, derulate în numele acestei societăţi în România, nu sunt desfăşurate conform prevederilor legale“, susţine reprezentanţii ASF.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, s-a întâlnit în perioada 13 ñ 15 iunie, la Roma, cu preşedintele CONSOB (Commissione Nazionale per le Societ‡ e la Borsa – Comisia Naţională a Societăţilor şi Bursei de Valori), Paolo Savona, şi cu preşedintele IVASS (Istituto per la Vigilanza sulle Assicurazioni – Institutul de Supraveghere a Asigurărilor), Luigi Federico Signorini, conform ASF.

    Din delegaţia ASF au făcut parte Nicu Marcu, preşedintele ASF, Ioan Ţara, membru în Consiliul ASF şi Paul Baragă, Director al Direcţiei Supraveghere Integrată.

    Aceste reuniuni fac parte din demersurile ASF††care privesc creşterea transparenţei şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu instituţii europene şi internaţionale similare, au mai transmis reprezentanţii ASF.  

     

  • Lider de cursă lungă: care este povestea de carieră a lui Adrian Marin, CEO al Generali România

    Adrian Marin şi-a început cariera în domeniul asigurărilor în 1995, iar după un an el a ajuns la Generali România, companie pe care o conduce din anul 2011. În prezent, aceasta ocupă poziţia 8 în topul celor mai mari companii de asigurări din piaţă. Cum descrie el longevitatea în fruntea unui business ce s-a dezvoltat odată cu industria de care aparţine?

    „Terminasem un profil tehnic, dar m-am reorientat spre un domeniu preponderent financiar, iar primul pas în asigurări l-am făcut în 1995, la Asigurarea Româno-Americană, unde m-am alăturat mai multor colegi de facultate. Am găsit un mediu extrem de dinamic, cu un know-how diferit şi cu o abordare deschisă. Un an mai târziu, în 1996, a apărut o oportunitate în cadrul Generali, care, cu puţin timp înainte, repornise de la zero activitatea în ţara noastră, după o pauză de aproape 50 de ani”, şi-a descris Adrian Marin, CEO-ul Generali România, începuturile sale în acest domeniu. El a explicat că ştia despre Generali că este o companie cu puternice legături istorice cu România, care şi-a deschis prima sucursală în 1835.

    „Am trecut apoi prin numeroase poziţii de specialitate şi de management, de la subscriere şi vânzări, până la daune – procese-cheie ale unei companii de asigurări. În 2008 am fost numit în Directorat, ca director executiv, iar în 2011 am beneficiat de încrederea acţionarilor noştri pentru poziţia de CEO al companiei Generali România. Începând cu 2016 am preluat şi funcţia de preşedinte al UNSAR”, a mai adăugat CEO-ul. Longevitatea în fruntea unei companii de asigurări, cu prezenţă semnificativă în top 10 cei mai mari  asigurători din România, înseamnă o abordare echilibrată şi o asumare a poziţiei de lider, crede el.

    „Am încercat mereu să mă concentrez pe soluţionarea constructivă a problemelor din trecut, să rămân bine ancorat în prezent şi să am o viziune echilibrată despre viitor, îmbinată cu deschidere către inovaţie. Pentru mine, a fi deschis către nou, a-ţi asculta clienţii şi a avea spirit antreprenorial sunt condiţii esenţiale pentru manageri, dar şi pentru colegii lor. Contează desigur şi experienţa cu oamenii, să ştie să îi identifice pe cei cu potenţial şi să îi susţină să îşi îndeplinească viziunea. Soluţiile le găsim împreună indiferent de situaţie, cu puţină inspiraţie şi entuziasm”, şi-a detaliat filosofia de carieră Adrian Marin.

    De asemenea, el crede că orice lider bun, mai devreme sau mai târziu are nevoie de îndrumarea unui mentor, iar mentoratul a fost şi este un proces vital în dezvoltarea liderilor, la orice nivel. „Când m-am alăturat Generali România, compania era condusă pe atunci de Emil Bolduş, dispărut dintre noi în urmă cu câţiva ani. Cu siguranţă, a fost un lider de la care am avut extrem de multe de învăţat, un specialist excelent şi om apreciat de întreaga noastră industrie. Personal, cred că atunci când avem şansa de a fi alături de astfel de persoane, ar fi înţelept să profităm din plin. Un mentor poate ajuta un lider să gândească într-un mod diferit, să-l împingă să-şi depăşească limitele şi facilitează legături durabile într-o organizaţie. La randul lor, cei ce îşi găsesc un mentor au marea şansă de a arde etape şi de a învăţa rapid din experienţa altora.”

    Nu contestă că odată cu ascensiunea în carieră şi fiecare etapă depăşită, s-a lovit de provocări deopotrivă personale, cât şi în business, iar una dintre cele mai importante, spune el, ţine de felul în care compania răspunde aşteptărilor clienţilor. „În Generali, am făcut paşi importanţi în această direcţie şi, cu siguranţă, vom continua şi în anii următori. Au fost, de asemenea, cele legate de evoluţiile din mediul economic, în special cele cu inflaţia costurilor pe toate palierele şi cu volatilitatea pieţei forţei de muncă. La acestea s-au adăugat şi transformările legislative specifice asigurărilor, care s-au  manifestat atât pe plan european, cât şi pe cel  local.”

    În ultimii doi ani, pandemia de COVID-19 a adus cele mai mari provocări pentru toate industriile din întreaga lume, iar poate cea mai de impact schimbare sau adaptare a fost trecerea rapidă la lucrul de la distanţă, în cazul lor. „Cea mai de impact a fost trecerea rapidă la lucru de la distanţă, aceasta fiind soluţia preferată, astfel încât să asigurăm un nivel maxim de siguranţă pentru colegi şi clienţi. Deşi schimbarea s-a produs subit, investiţiile făcute de-a lungul anilor anteriori în sisteme de lucru online şi în echipamentele necesare, au permis colegilor să lucreze în parametri optimi şi să ofere clienţilor servicii de calitate. În paralel, am fost atenţi la clienţii noştri şi pot afirma cu încredere că am realizat multe, mai repede decât credeam – de la comercializarea online a principalelor produse de retail (Casco, locuinţe, travel şi RCA), până la automatizarea completă a unor procese şi la interacţiunea digitală cu clienţii noştri.”

    Deşi pandemia a fost un eveniment care a luat prin surprindere întreaga lume şi a schimbat semnificativ comportamentul clienţilor, dar şi a businessurilor, a indicat zonele care trebuiau îmbunătăţite şi nevoia de digitalziare rapidă, a mai adăugat Adrian Marin. În ceea ce priveşte noul conflict geopolitic, CEO-ul Generali România este de părere că principalul impact a fost cel emoţional. „Pot spune că primul impact a fost unul emoţional şi sprijinul nostru imediat a mers către Crucea Roşie Română şi centrele lor deschise în punctele de frontiera cu Ucraina. De altfel, întregul grup Generali şi angajaţii săi s-au alăturat efortului global, contribuind cu peste 4 milioane de euro la acţiunile umanitare. Dacă revenim la business, nu am avut efecte directe la nivel local, expunerea noastră pe Ucraina şi Rusia fiind extrem redusă. Indirect însă, resimţim efectele inflaţiei şi pe cele din lanţurile de distribuţie, unde asigurările joacă un rol important.”

    Din perspectiva asigurărilor, Adrian Marin susţine că în ultimii doi ani a revenit apetitul pentru asigurările de viaţă, segment pe care România era în urma altor ţări europene, în timp ce sănătatea a devenit cel mai dinamic segment local. „Din punctul de vedere al expertizei şi al tehnologiei de care dispunem în piaţa locală a asigurărilor, pot afirma că suntem la un nivel apropiat cu majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, însă volumele pe care le generează piaţa noastră mai ales pe liniile facultative, inclusiv pe segmentul life, rămân sub potenţial.”

    În ceea ce priveşte schimbările pe care CEO-ul le-ar face în industria asigurărilor, percepţia despre asigurări este prima pe lista sa. „În primul rând ne adresăm percepţiei despre asigurări, unde vedem că discuţiile din spaţiul public, mai ales despre RCA, exced în faţa celorlaltor linii de asigurări. Astfel, provocarea pe care ne-o asumăm este să reducem deficitul de protecţie din societate şi să determinăm clienţii să treacă de la „îmi trebuie asigurare” la „vreau asigurare” prin educaţie financiară, servicii aşa cum îşi doresc şi valoare adăugată.” Iar legat de planurile mai apropiate, pentru anul 2022, Adrian Marin explică faptul că investiţiile companiei vor merge în două direcţii principale. „Prima este tehnica din spatele serviciilor şi proceselor noastre, care trebuie să protejeze şi să respecte timpul şi aşteptările clienţilor noştri. În acelaşi timp, vom continua cu investiţiile în oameni şi în dezvoltarea de talente prin programe de pregătire continuă, în interiorul grupului Generali sau la nivel local. Nu în ultimul rând, anul acesta vom accelera investiţiile în spaţiul nostru de birouri şi în tehnologia necesară unui mod de lucru hibrid pentru a oferi noi oportunităţi de a evolua oamenilor noştri şi, implicit, întregii noastre organizaţii.” CEO-ul Generali a mai adăugat că speră la o evoluţie pozitivă a economiei, incluzând şi fondurile europene alocate pentru redresarea postpandemie şi care pot avea un impact consistent. „Însă ne confruntam acum cu volatilitatea amplificată de conflictul din Ucraina, cu urmări greu de preconizat pe termen scurt şi mediu. Piaţa de asigurări locală rămâne însă cu un potenţial semnificativ dacă ne uităm la gradul de penetrare în PIB, iar Generali a dovedit ca poate gestiona cu succes perioadele dificile, pandemia Covid fiind doar unul dintre exemple.”

  • Povestea FALIMENTULUI care a zguduit România din temelii. Milioane de români au avut de suferit şi nimeni nu a fost găsit vinovat

    City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

    Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

    Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

    „În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

    Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

    După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

    Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

    Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

    Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

    Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Radiografia celui mai mare faliment recent din istoria României, care a zguduit ţara din temelii, afectând milioane de oameni

    City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

     

    Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

    Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

    „În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

    Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

    După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

     

    Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

    Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

    Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

    Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    El a mai explicat că există totuşi o diferenţă între expunere şi datorie, iar până nu se va vedea fiecare contract în ce stadiu este, nu se va putea determina sumele efectiv de recuperat. „Există o diferenţă importantă între expunere şi datorie. Până nu vom vedea CNAIR în fiecare contract în ce stadiu este nu avem cum să determinăm sumele de recuperat efective. Este important să vedem întreaga situaţie ca una care are o dimensiune sistemică”, a mai spus CEO-ul CITR. În ceea ce priveşte activele City Insurance, momentan lichidatorul judiciar nu are o evaluare concretă, dar cea mai mare parte a activelor este reprezentată de sumele pe care le are de recuperat City Insurance de la reasigurători.

    „Avem o valoare contabilă în acest moment de ordinul sutelor de milioane de lei. Dar care până nu se intră punctual în fiecare nu o să putem să vedem efectiv. Indiferent ce se va întâmpla, va fi o etapă care va trece. Pe viitor, va fi foarte important să fie mai multă stricteţe.”, este de părere Paul-Dieter Cîrlănaru. CEO-ul CITR a mai adăugat că produsul acesta RCA este un produs atipic, iar calitatea produsului nu prea interesează cumpărătorul. „Cumperi poliţa pentru a îndeplini o obligaţie legală, pentru a nu primi amendă şi cel care are de suferit dacă respectivul asigurător nu livrează calitativ este cel pe care l-ai lovit cu maşina.

    Controlul în domeniul altor produse se face de către consumator, care stabileşte că plăteşte un preţ pentru un anumit serviciu, pentru că este bun sau rău sau satisfăcător, aici nu există acest feedback. Aici cred că intervine zona de reglementare. Fiind un produs obligatoriu, care asigură riscul altcuiva, trebuie să vedem mai multă reglementare sau mai precisă. Trebuie încurajat un comportament mult mai bun în piaţă pentu a nu se ajunge într-o astfel de situaţie”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    Printre situaţiile financiare ale City Insurance, lichidatorul judiciar a observat că City Insurance a acordat împrumuturi societăţii afiliate City Invest & Managment, la care City Insurance este acţionar, cu şanse de recuperare reduse. Soldul de recuperat se ridică la 82 de milioane de lei. Pe lângă acestea, compania a achitat dobânzi pentru împrumuturi primite care s-au dovedit a fi fără substanţă economică în valoare de 114 milioane de lei şi a mai achitat comisioane intermediarilor pentru împrumuturi, de asemenea, fără substanţă economică, de 33 de milioane de lei. În primele 85 de zile de la deschiderea falimentului City Insurance, CITR a identificat şi notificat peste 71.000 de creditori. Dintre aceştia 1.600 de creditori s-au înscris la masa credală cu o expunere de 8,4 mld. lei. În acelaşi timp, lichidatorul judiciar are de gestionat direct peste 14.000 de litigii în 10 ţări, în care City Insurance este angrenată.

    Următorii paşi în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor, care a avut loc pe data de 6 mai 2022, sunt evaluarea patrimoniului, demersurile pentru recuperarea creanţelor şi valorificarea activelor.

  • Analiză UNSAR: Avariile la instalaţiile de apă, cauza a peste 50% din dosarele de daună despăgubite prin asigurări facultative de locuinţe

    Aproximativ 54% din totalul daunelor provocate locuinţelor din România în 2021 au fost cauzate de avarierea accidentală a conductelor de apă, a instalaţiilor sanitare de apă şi canalizare ale imobilelor, precum şi de inundaţiile provocate de vecini, potrivit unei analize efectuate în rândul companiilor de asigurări membre ale Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare (UNSAR). Pe lângă avarierea instalaţiilor de apă, inundaţia din cauze naturale, furtuna, răspunderea civilă faţă de terţi şi incendiul sunt alte cauze pentru cele mai multe daune regăsite la locuinţe. Deşi incendiul are o frecvenţă mai redusă comparativ cu alte riscuri, valoarea despăgubirilor achitate în aceste situaţii este mult mai mare.

    „În plus faţă de poliţele obligatorii PAD, care acoperă trei riscuri (cutremur, alunecări de teren şi inundaţii), o asigurare facultativă oferă protecţie financiară pentru mult mai multe riscuri, inclusiv pentru cele mai frecvente, precum inundaţiile provocate de spargerea conductelor de apă sau pentru daunele provocate vecinilor. Pe lângă aceste riscuri, să nu uităm că asigurările oferă protecţie financiară împotriva riscurilor catastrofale, care se produc mai rar, dar care pot avea un impact total diferit ca şi severitate pentru o familie“, a declarat Adrian Marin, Preşedinte UNSAR.

    Conform celui mai recent studiu sociologic privind percepţia faţă de asigurările de locuinţe realizat de UNSAR, doar 44% dintre români ştiu că daunele pe care le-ar putea provoca vecinilor, inclusiv ca urmare a avarierii instalaţiilor de apă şi canalizare, pot fi acoperite pe poliţa de asigurare facultativă pentru locuinţă. „În România, mai puţin de 20% din locuinţe sunt asigurate printr-o poliţă de asigurare facultativă, ceea ce ne motivează să accelerăm şi mai mult demersurile de informare a populaţiei în această direcţie“, a precizat Alexandru Ciuncan, Director General UNSAR.

    În România, asigurările facultative de locuinţe se pot încheia pentru locuinţele care sunt protejate de o poliţă obligatorie PAD. Poliţa PAD acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundaţii şi alunecări de teren) până la limita de 20.000 euro, respectiv 10.000 euro, în funcţie de tipul construcţiei, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare.În schimb, locuinţa poate fi protejată la valoarea ei reală şi pentru mult mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor poliţe li se pot ataşa şi clauze speciale, precum asigurarea instalaţiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, servicii de asistenţă tehnică la locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceţi vecinilor).