BusinessMagazin

Tag: asf

  • ​GHID ASF pentru clienţii care au de recuperat bani de la Astra Asigurări

    “Legea nu face distincţie în ceea ce ce priveşte domiciliul sau cetăţenia, drept urmare, toţi consumatorii care deţin poliţe de asigurare – sau sunt păgubiţi de un asigurat al Astra au dreptul de a fi despăgubiţi de către FGA. Se reţine că şi pentru consumatorii care au încheiat contracte de asigurare cu Astra prin intermediul sucursalelor străine ale acestei societăţi (Germania, Slovacia, Ungaria), indiferent de domiciliul sau cetăţenia consumatorului, aceştia sunt în drept a se adresa FGA, conform procedurii descrise anterior“, se arată în ghidul publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    VEZI AICI GHIDUL ASF

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat pe site-ul propriu, precum şi pe pagina de Facebook a autorităţii un scurt ghid al consumatorului care include şi un set de întrebări şi răspunsuri pentru situaţii frecvent întâlnite în cazul societăţii Asigurare-Reasigurare Astra.

    Consumatorii care au încheiat un contract sau o poliţă de asigurare cu Astra sunt rugaţi să urmărească informaţiile publicate de ASF şi FGA sau să solicite detalii telefonic, notează ASF.

    Lista potenţialilor creditori de asigurări (asigurat, beneficiar al asigurării sau persoană păgubită în cazul asigurării de răspundere civilă – cei îndreptăţiţi a solicita compensaţii de la FGA), rezultate din evidenţele transmise de asigurator, se publică de către FGA după 30 de zile de la apariţia în Monitorul Oficial a deciziei ASF. Persoanele care nu se regăsesc în lista publicată se pot adresa direct FGA în vederea includerii pe lista potenţialilor creditori de asigurări, pe baza documentelor care să susţină cererea.

    Conform legii, falimentul unei societăţi de asigurare este hotărât de către o instanţă judecătorească, iar FGA va efectua plăţile către creditorii de asigurări de la data rămânerii definitive a hotărârii privind deschiderea procedurii de faliment în limita plafonului legal, de 450.000 lei/creditor de asigurare.

    Creditorii de asigurări pot solicita plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări aferente perioadei neexpirate a contractului de asigurare facultativă, în situaţia încetării contractului de asigurare; despăgubirile/indemnizaţiile cuvenite creditorilor de asigurări pentru evenimente produse până la maxim 90 de zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de faliment, în situaţia în care contractele de asigurare nu au încetat până la acea dată.

    În situaţia unor daune produse anterior deciziei ASF şi pentru care a fost deschis dosar de daună la asigurator, dar şi în situaţia producerii în viitor a riscurilor asigurate în perioada de valabilitate a contractului de asigurare, asiguraţii/beneficiarii asigurării/ persoanele păgubite se pot adresa FGA.

    FGA a fost constituit prin lege pentru protejarea asiguraţilor, beneficiarilor asigurării, precum şi terţelor persoane păgubite, în cazul în care societatea asiguratoare se află în stare de faliment. Destinaţia principală a sumelor, aflate la dispoziţia FGA, este plata indemnizaţiilor/despăgubirilor rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate în condiţiile legii, către creditorii de asigurări îndreptăţiţi ai societăţii de asigurare aflată în faliment, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut de lege.

    Consiliul ASF a cerut săptămâna trecută intrarea în faliment a Astra Asigurări, aflată în administrare specială, după ce compania nu a reuşit să atragă 425 milioane lei la capital.

    Valoarea rezervelor de despăgubire la Astra Asigurări este de 650 milioane lei, impactul calculat de ASF ridicându-se la 700 milioane lei, în timp ce Fondul de Garantare a Asiguraţilor are disponibilităţi de un miliard de lei, acoperind necesarul Astra.

    Astra Asigurări are 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile. Acţionarii majoritari ai Astra sunt firmele The Nova Group Investments şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

  • Negriţoiu: Impactul despăgubirilor Astra este de 700 milioane lei, Fondul de garantare are 1 mld lei. Contribuţiile la fond nu cresc. Lăcomia acţionarilor a băgat compania în faliment, au ţinut prea mult la zestre

    Astra Asigurări are 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile.

    “Valoarea rezervelor de despăgubire este de 650 milioane de lei, impactul pe care l-am calculat noi este de 700 milioane lei şi fondul are un miliard de lei. (…) Fondul are rezerve suficiente să administreze acest caz”, a afirmat Negriţoiu miercuri, într-o conferinţă de presă.

    Plafonul de despăgubire la care un asigurat are dreptul este de 450.000 lei, şeful ASF considerând că majoritatea asiguraţilor se încadrează în acest plafon.

    “Pasul următor pe care noi trebuie să-l facem pentru ca Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) să intre în acţiune este să prezentăm cererea de intrare în faliment şi să obţinem decizia instanţei. FGA intră în acţiune doar după intrarea societăţii în faliment”, a spus el.

    Negriţoiu a apreciat că instanţa s-ar putea pronunţa într-un interval de 10-20 de zile asupra falimentului companiei.

    Negriţoiu: Contribuţiile la Fondul de Garantare nu cresc după falimentul Astra

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu vizează, pentru perioada imediat următoare, creşterea contribuţiilor asigurătorilor la Fondul de Garantare a Asiguraţilor, după falimentul Astra, o astfel de măsură nefiind necesară în prezent, potrivit preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu.

    “Nu avem în vedere o creştere a contribuţiilor asigurătorilor la Fond. Când Consiliul Fondului va constata că va fi nevoie de fonduri suplimentare va face o propunere, dar nu este necesar acum”, a afirmat Negriţoiu.

    Ca urmare a deciziei Consiliului ASF de retragere a administrării speciale la Astra, conducerea companiei va fi preluată până la declararea falimentului de conducerea executivă existentă înainte de a se institui mandatul de administrare specială.

    Negriţoiu: Lăcomia acţionarilor a băgat Astra în faliment, au ţinut prea mult la zestre

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, consideră că Astra a ajuns în situaţia falimentului din cauza lăcomiei acţionarilor, care au ţinut prea mult la “zestre” şi nu au reuşit să atragă astfel un investitor, dar a refuzat să spună suma cerută pentru Astra.

    Întrebat de ce în urmă cu o lună se discuta despre o “nuntă” a Astra Asigurări, iar în prezent s-a decis “înmormântarea”, Negriţoiu a răspuns: “Lăcomia!”

    “Am menţionat atunci că depinde cât ţin la zestre (acţionarii companiei – n.r.), se pare că au ţinut prea mult”, a afirmat şeful ASF.

    El spunea în iulie, cu ocazia exerciţiului de stres pentru 13 societăţi de asigurare, că discuţiile pentru preluarea Astra sunt destul de avansate, existând şanse “bune” în această vară să fie rezolvată problema sau ca firma să intre într-un nou plan de redresare cu un investitor strategic, însă că depinde de acţionari, dacă vor “s-o mărite”, cu “pretenţii mari la zestre”.

    Negriţoiu a precizat miercuri că investitorii cu care s-au purtat cele mai avansate discuţii pentru intrarea în acţionariatul Astra au fost Ergo (Germania), PZU (Polonia) şi Fossum Group (Portugalia).

    În ceea ce priveşte planul de acţiune propus de acţionarii majoritari ai Astra, care au transmis ASF că vor să aducă suma necesară majorării de capital de 425 milioane lei, în 2 tranşe, până în septembrie 2016, preşedintele ASF spune că 150 milioane de lei, cât reprezenta prima tranşă propusă a fi plătită până la sfârşitul acestui an, trebuie cheltuiţi “mâine”.

    “Cei 150 de milioane de lei propuse de Adamescu trebuie cheltuiţi mâine, datoriile Astra sunt de peste 200 milioane de lei. Nu putem să aşteptăm sfârşitul anului, să ne permitem să punem în pericol contractele de asigurare şi interesul asiguraţilor. Până la sfârşitul anului avem nevoie nu de 150 milioane lei, ci de 1 miliard de lei”, a spus Negriţoiu.

    Acţionarii au propus un plan de redresare prin care să vină cu aport de capital de 150 milioane lei până la sfârşitul anului, iar restul de 275 milioane lei până la 30 septembrie 2016. The Nova Group Investments şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu, au au mai cerut ASF să retragă administrarea specială, precum şi limitarea activităţii de subscriere aplicată în mai, dar şi să permită Astra să preia AXA Life Insurance.

    Totodată, Negriţoiu a punctat că propunerea a fost insuficientă şi contradictorie, întrucât orice aport pe care acţionarii l-au propus pentru acest an şi anul viitor era legat de ieşirea din starea de administrare specială.

    “Legea 503 nu ne dă voie să scoatem o societate din starea de supraveghere specială fără refacerea indicatorilor. (…) Dacă ar fi fost serios (Adamescu, în privinţa propunerii îanintate ASF – n.r.), ar fi pus măcar un leu în prima etapă a majorării de capital social”, a mai spus şeful ASF.

  • Astra Asigurări intră în FALIMENT. Fondul de Garantare va acoperi despăgubirile

    Consiliul ASF s-a întrunit miercuri în şedinţa săptămânală, în cadrul căreia a dezbătut situaţia Astra, pe baza raportului întocmit de administratorul special al asigurătorului, KPMG, după ce procesul de majorare a capitalului companiei cu 425 milioane lei a eşuat.

    Preşedintele autorităţii, Mişu Negriţoiu spunea la finele lunii mai că, în situaţia în care majorarea de capital nu se va efectua la Astra, varianta de avarie este preluarea obligaţiilor de răscumpărare de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

    “Cu Fondul de garantare avem diverse scenarii pentru Astra, privim cel mai rău caz şi putem face faţă unei situaţii limită. Dacă avem 900 milioane lei la fondul de garantare, iar Astra ar fi în situaţie de lichidare, ar trebui probabil să cheltuim toate aceste rezerve. Dacă am fi avut mecanismul de rezoluţie, cheltuielile ar fi la jumătate. Azi, în cazul Astra, nu putem face nicio intervenţie, în afară de administrarea specială, nu putem face altceva decât lichidarea”, mai spunea şeful ASF la sfârşitul lunii aprilie.

    Acţionarii majoritari ai Astra, The Nova Group Investments şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu, au transmis luni că vor să aducă banii necesari în companie, dar în două etape, până în septembrie 2016, solicitând totodată ASF să retragă administrarea specială, precum şi limitarea activităţii de subscriere aplicată în mai.

    De asemenea, Adamescu a cerut autorităţii sa-i permită asigurătorului să preia AXA Life Insurance.

    Astfel, cei doi acţionari majoritari au propus ca plan de redresare a companiei să contribuie cu 425 milioane lei la capitalul Astra, respectiv suma prevăzută ca necesar pentru majorarea de capital, proces eşuat săptămâna trecută, dar în două etape.

    Prima tranşă, de 150 milioane lei, ar urma să fie plătită până la sfârşitul acestui an, iar restul de 275 milioane lei până la 30 septembrie 2016.

    “În condiţiile aprobării planului de redresare financiară, actionarii sunt pregătiţi să susţină nevoile urgenţe ale companiei cu fonduri, că etapă preliminară şi temporară până la finalizarea demersurilor privid majorarea de capital”, au transmis acţionarii Astra luni.

    ASF a comunicat joi că, în şedinţa din această săptămână a Consiliului autorităţii, se va decide asupra situaţiei Astra Asigurări, după ce va analiza raportul pe care KPMG îl va întocmi cu privire la derularea procesului de redresare.

    Niciun investitor nu a fost interesat să participe la majorarea de capital la Astra, astfel că administratorul special KPMG a transmis miercuri seară că analizează împreună cu ASF posibilele variante de redresare a companiei, apreciind că nu va putea fi adoptat alt plan fără o suplimentare de capital.

    A treia etapă de majorare a capitalului social prevăzută de planul de redresare a Astra, adresată atât acţionarilor existenţi, cât şi altor investitori instituţionali, pentru suma de 425 milioane lei, s-a încheiat pe 19 august.

    “Din analizele efectuate în dezvoltarea planului de redresare, nu am identificat variante fezabile ale acestui plan ce ar putea conduce la redresarea ASTRA fără majorarea capitalului social. (….) nu credem că un plan alternativ la planul actual de redresare ar putea fi conceput fără elementul de majorare a capitalului. Astfel, după clarificarea rezultatului subscrierilor, vom fi în măsură să prezentăm concluziile noastre, precum şi măsurile pe care le propunem în consecinţă spre aprobarea ASF, cu care ne aflăm în permanentă comunicare şi colaborare, aşa cum am fost de altfel pe întreg parcursul perioadei de administrare speciala”, au spus reprezentanţii KPMG.

    Compania de asigurări se află în proces de redresare financiară din februarie 2014, având ca administrator special firma KPMG Advisory.

    Acţionarii Astra Asigurări, companie controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, au aprobat în urmă cu două săptămâni suspendarea procedurii de majorare a capitalului social, ajunsă în cea de-a treia etapă, destinată investitorilor instituţionali. Astfel, acţionarii Astra au decis suspendarea procesului de majorare a capitalului până la suspendarea efectelor deciziei ASF 999 din 26 mai.

    În raportul din 10 iulie prin care KPMG Advisory convoacă AGEA la Astra este prezentat răspunsul Autorităţii de Supraveghere Financiară la o adresă a societăţii privind solicitarea acţionarilor The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider, controlate de Adamescu, de suspendare a implementării majorării capitalului social al Astra.

    Totodată, ASF preciza la acel moment că, în urma analizării efectuate asupra elementelor reclamate de acţionarii celor două firme, respectiv “neconformitatea prospectului”, “administrarea specială exercitată în mod necorespunzător”, “lipsa oportunităţii participării la majorarea capitalului social a acţionarilor existenţi cât mai ales a potenţialilor investitori strategici”, nu au fost identificate încălcări ale prevederilor Legii nr. 297/2004 şi ale reglementărilor emise, astfel încât în cazul în speţă nu sunt incidente prevederile art. 180 litera d din lege.

    Astfel, potrivit legislaţiei incidente, derularea unei oferte de acţiuni se poate suspenda de către ASF, “dacă există indicii temeinice privind încălcarea prevederilor prezentei legi şi a reglementărilor emise” (art. 180 litera d din Legea nr. 297/2004 cu modificările şi completările ulterioare) şi nu la cererea acţionarilor emitentului.

    Compania de asigurări a atras, după primele două etape ale majorării de capital doar 134.000 lei, din totalul de 425 milioane lei necesare. Din 6 august a început etapa destinată investitorilor instituţionali, care s-a încheiat la 19 august, ASF purtând discuţii în ultima perioadă cu mai multe fonduri de investiţii, în special din China.

    Conform reprezentanţilor administratorului special, au avut loc negocieri cu o serie de investitori strategici interesaţi în procesul de majorare a capitalului social al Astra, iar rezultatele acestor negocieri urmau să fie cunoscute la încheierea operaţiunii de majorare a capitalului.

    În octombrie 2014, Astra şi-a majorat capitalul cu 65,1 milioane de lei, în cadrul primei etape, la 257,8 milioane de lei, în urma derulării unei oferte de vânzarea de acţiuni noi către acţionarii existenţi.

    După încheierea operaţiunii, capitalul social al asigurătorul a atins 257,8 milioane de lei, deţinut de The Nova Group Investments România SA – 72,75% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,01%, alături de mai multe persoane fizice şi juridice, cu o participaţie reprezentând 0,23% din capitalul social.

    The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider sunt controlate de omul de afaceri Dan Adamescu, aflat în arest la domiciliu.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, a declarat recent că discuţiile pentru preluarea Astra sunt destul de avansate, existând şanse “bune” în această vară să fie rezolvată problema sau ca firma să intre într-un nou plan de redresare cu un investitor strategic, însă că depinde de acţionari, dacă vor “s-o mărite”, cu “pretenţii mari la zestre”.

  • ASF a recrutat 3 şefi de serviciu – Actuariat, Supraveghere Prudenţială şi Intermediari în Asigurări

    “Postul de Şef Serviciu la Serviciul Control Pensii Private – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Pensii Private – nu a fost ocupat întrucât niciunul dintre candidaţi nu a fost declarat câstigător în urma susţinerii interviului socio-profesional. Prin urmare, procesul de recrutare pentru această poziţie va fi reluat la o dată care va fi comunicată ulterior”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    Pentru ocuparea poziţiilor vacante s-au înscris la concurs 90 de candidaţi.

    Adriana Mihaela Matache, noul şef serviciu la Serviciul Actuariat şi Analiză de Piaţă – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, are o experienţă de 11 ani în domeniul actuariatului şi al auditului.

    În ultimii şase ani a ocupat poziţii de management (auditor manager, manager, senior manager), a coordonat echipe şi proiecte în cadrul Ernst&Young şi PricewaterhouseCoopers. Ea a absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori.

    Cosmin Florin Păunescu, şeful Serviciului Supraveghere Prudenţială – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Instrumente şi Investiţii Financiare, cu o experienţă de 15 ani în domeniul serviciilor financiare, în special pe piaţa de capital, a fost responsabil cu pieţele reglementate la ASF.

    El şi-a început cariera în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe poziţia de supraveghetor pieţe reglementate şi director al Direcţiei Autorizare şi al Direcţiei Organisme de Plasament Colectiv. Ulterior, a fost preşedinte/director general la SAI KD Investments Romania, director al SSIF Finans Securites şi director executiv investiţii la Prima Pensie Fond de Pensii).

    Absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, a ocupat din 2007 funcţia de consilier la Cabinetul Preşedintelui la CNVM, respectiv la ASF.

    Cătălin-Gabriel Gingaşu, care a fost selectat ca şef la Serviciul Supraveghere Intermediari în Asigurări – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, a ocupat atât poziţii de execuţie, cât şi posturi de conducere în cadrul mai multor societăţi şi brokeri de asigurare. Astfel, a fost inspector asigurări/economist la ASIBAN, director executiv la Star Express Broker de Asigurare, director agenţie în cadrul societăţii Uniqua şi Account Manager la GrECo JLT Romania Viena GmbH, ajungând la o experienţă de 17 ani în domeniul asigurărilor.

    Este licenţiat al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice.

  • ASF a recrutat 3 şefi de serviciu – Actuariat, Supraveghere Prudenţială şi Intermediari în Asigurări

    “Postul de Şef Serviciu la Serviciul Control Pensii Private – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Pensii Private – nu a fost ocupat întrucât niciunul dintre candidaţi nu a fost declarat câstigător în urma susţinerii interviului socio-profesional. Prin urmare, procesul de recrutare pentru această poziţie va fi reluat la o dată care va fi comunicată ulterior”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    Pentru ocuparea poziţiilor vacante s-au înscris la concurs 90 de candidaţi.

    Adriana Mihaela Matache, noul şef serviciu la Serviciul Actuariat şi Analiză de Piaţă – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, are o experienţă de 11 ani în domeniul actuariatului şi al auditului.

    În ultimii şase ani a ocupat poziţii de management (auditor manager, manager, senior manager), a coordonat echipe şi proiecte în cadrul Ernst&Young şi PricewaterhouseCoopers. Ea a absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori.

    Cosmin Florin Păunescu, şeful Serviciului Supraveghere Prudenţială – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Instrumente şi Investiţii Financiare, cu o experienţă de 15 ani în domeniul serviciilor financiare, în special pe piaţa de capital, a fost responsabil cu pieţele reglementate la ASF.

    El şi-a început cariera în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe poziţia de supraveghetor pieţe reglementate şi director al Direcţiei Autorizare şi al Direcţiei Organisme de Plasament Colectiv. Ulterior, a fost preşedinte/director general la SAI KD Investments Romania, director al SSIF Finans Securites şi director executiv investiţii la Prima Pensie Fond de Pensii).

    Absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, a ocupat din 2007 funcţia de consilier la Cabinetul Preşedintelui la CNVM, respectiv la ASF.

    Cătălin-Gabriel Gingaşu, care a fost selectat ca şef la Serviciul Supraveghere Intermediari în Asigurări – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, a ocupat atât poziţii de execuţie, cât şi posturi de conducere în cadrul mai multor societăţi şi brokeri de asigurare. Astfel, a fost inspector asigurări/economist la ASIBAN, director executiv la Star Express Broker de Asigurare, director agenţie în cadrul societăţii Uniqua şi Account Manager la GrECo JLT Romania Viena GmbH, ajungând la o experienţă de 17 ani în domeniul asigurărilor.

    Este licenţiat al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice.

  • Negriţoiu: Instituţia de rezoluţie poate fi în ASF sau chiar Fondul de Garantare, cu resurse private

    “Instituţia de rezoluţie este o entitate în primul rând a ASF, noi am constituit acum un serviciu care se ocupă cu pregătirea executării prevederilor Legii rezoluţiei. Sau poate să fie Fondul de Garantare, ştiţi că avem un proiect de lege să-l separăm din ASF”, a declarat joi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, după o conferinţă organizată la ASE.

    El a precizat că respectiva instituţie va trebui controlată de participanţii la Fond, pentru că va cuprinde şi un fond de rezoluţie, care va avea resurse private.

    Totodată, se va ocupa eventual şi cu “dezvoltarea mai departe sau cu recuperarea cheltuielilor pe care le face, din valorificarea activelor entităţii supravegheate”.

    Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege referitor la crearea unui nou cadru legal de gestiune a crizelor în sectorul financiar, prin introducerea de măsuri şi instrumente menite să intervină timpuriu şi rapid în cazul unui asigurător neviabil sau în curs de a intra în dificultate.

    Prin noile reglementări va fi instituit un regim care să pună la dispoziţia Autorităţii de Supraveghere Financiară un set de instrumente care să permită intervenţia cu promptitudine, într-un stadiu incipient, în cazul unui asigurător aflat în dificultate sau în curs de a intra în dificultate.

    Intervenţia ASF are scopul să garanteze continuitatea funcţiilor financiare şi economice critice ale asigurătorului, reducând, în acelaşi timp, impactul situaţiei dificile a asigurătorului asupra pieţei asigurărilor şi sistemului financiar în general.

    De asemenea, noile prevederi vor reglementa competenţele Autorităţii de Supraveghere Financiară în ceea ce priveşte rezoluţia, cu menţiunea că, în cadrul organizării sale interne, ASF trebuie să asigure independenţa operaţională şi evitarea conflictului de interese între funcţia de rezoluţie şi funcţia de supraveghere prudenţială prevăzută în Legea privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor.

    Rezoluţia este procedura care urmează să se declanşeze în situaţia în care nu există perspective rezonabile ca starea de dificultate majoră a asigurătorului să poată fi înlăturată într-o perioadă rezonabilă prin măsuri alternative din partea sectorului privat sau prin măsuri de supraveghere.

    Potrivit proiectului de lege, cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-nebancar cuprinde prevederi care se referă la trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenţia timpurie şi rezoluţia. Pentru fiecare dintre aceste etape sunt stabilite condiţiile de declanşare, autorităţile implicate, competenţele şi instrumentele ce pot fi aplicate, precum şi modalitatea de implementare a acestora.

    Proiectul prevede şi obligaţia autorităţii de rezoluţie de a elabora planuri de rezoluţie pentru fiecare asigurător, precum şi conţinutul acestor planuri.

    Din punct de vedere procedural, rezoluţia urmează să se declanşeze în situaţia în care nu există perspective rezonabile ca starea de dificultate majoră a asigurătorului să poată fi înlăturată într-o perioadă rezonabilă prin măsuri alternative din partea sectorului privat sau prin măsuri de supraveghere. Proiectul de lege stabileşte obiectivele, condiţiile de declanşare şi principiile rezoluţiei, desemnarea administratorului de rezoluţie, procedura de evaluare şi cele trei instrumente de rezoluţie.

    Instrumentele de rezoluţie care pot fi aplicate în procedura de rezoluţie sunt vânzarea activităţii şi a portofoliului, instituţia-punte, separarea activelor asigurătorului supus rezoluţiei, cu scopul de a le proteja în vederea vânzării sau lichidării lor ordonate.

    Vânzarea activităţii şi a portofoliului asigurătorului supus rezoluţiei presupune vânzarea totală sau parţială a acţiunilor sau a altor instrumente de proprietate emise de acesta, după caz, a activităţii acestuia (active, drepturi sau obligaţii) unuia sau mai multor cumpărători din sectorul privat (fără a necesita acordul acţionarilor), în condiţii transparente şi nediscriminatorii, care să nu confere avantaje neloiale vreunui potenţial cumpărător.

  • ASF a încheiat primul trimestru cu excedent de 10,18 milioane lei, cu venituri peste cele bugetate

    “Consiliul ASF a aprobat execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli la 31.03.2015, precum şi rectificarea BVC pe anul în curs. În primul trimestru al anului 2015, veniturile realizate au reprezentat 110% din cele bugetate, iar cheltuielile au fost de 72% faţă de prevederile bugetare, din care cheltuielile cu personalul au fost de 77% în raport cu cele previzionate. Trimestrul I s-a încheiat cu un excedent curent de 10.179.301 lei”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    ASF a încheiat anul trecut cu un excedent de 18,3 milioane de lei, de la un deficit de 9,8 milioane de lei în 2013, la venituri din activitatea de bază de 165,92 milioane de lei, în creştere cu 18,67% faţă de 2013.

    Guvernul intenţionează ca 80% din excedentul anual al ASF şi al Autorităţii pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii să fie virat la Fondul asigurărilor de sănătate, pentru acest an baza de calcul incluzând şi excedentul rămas neutilizat din anii anteriori.

    ASF se finanţează integral din venituri proprii extrabugetare.

    Cheltuielile totale au scăzut faţă de 2013 cu 1,32%, de la 149,61 milioane de lei la 147,63 milioane de lei.

    Cheltuielile de personal ale membrilor Consiliului ASF în 2014 s-au redus cu peste 78% faţă de bugetele destinate în acest sens membrilor consiliilor celor trei autorităţi precedente (CSA, CNVM şi CSSPP).

    Bugetul ASF pe 2015 prevede în continuare reduceri substanţiale cu cheltuielile de personal ca urmare a finalizării procesului de restructurare.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este instituţia care autorizează, reglementează, supraveghează şi controlează entităţile care activează pe piaţa financiară non-bancară din România.

    Instituţia a fost înfiinţată în 2013 prin preluarea şi reorganizarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • ASF a aprobat regulamentul pentru titlurile de interes, prin care FP vrea să se listeze la Londra

    “În şedinţa din data de 8 aprilie, Consiliul ASF a aprobat Regulamentul privind listarea pe o piaţă din alt stat membru, prin intermediul titlurilor de interes, a acţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România. Adoptarea Regulamentului vine ca o continuare firească a unor măsuri, adoptate în perioada octombrie 2014-martie 2015, care au vizat creşterea lichidităţii pe piaţa de capital din România, precum şi atragerea investitorilor străini”, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    În urma consultărilor publice au fost primite comentarii tehnice de la Depozitarul Central, precum şi observaţii de principiu de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    “Consiliul ASF a luat notă de comentariile BVB legate de riscul potenţial al migrării tranzacţiilor pentru societăţile strategice româneşti din portofoliul Fondului Proprietatea pe Bursa de la Londra, deşi de regulă migrarea are loc în sens invers. Pentru a contracara acest efect, Consiliul a elaborat anterior o propunere de listare a mai multor societăţi strategice pe BVB în care statul deţine poziţii minoritare”, potrivit ASF.

    Proiectul de regulament privind titlurile de interes a devenit disponibil pentru consultare publică vineri, 3 aprilie.

    ASF a luat în discuţie titlurile de interes şi la sfârşitul lunii noiembrie, dar a decis să nu aprobe proiectul de regulament.

    Aprobarea regulamentului era ultimul pas necesar pentru a permite Fondului Proprietatea să înceapă procedurile pentru listarea secundară la Bursa de Valori de la Londra.

    Acţionarii Fondului Proprietatea au acordat, în luna ianuarie, un nou mandat administratorului societăţii, valabil până în luna iulie, pentru listarea pe piaţa britanică.

    Fondul Proprietatea intenţionează să se listeze secundar pe bursa de la Londra până la începutului lunii mai, a declarat managerul fondului Greg Konieczny, potirvit unui articol recent publicat de Wall Street Journal.

    Konieczny, a declarat, în contextul AGA din ianuarie, că Fondul s-ar putea lista secundar pe bursa de la Londra în aprilie-mai, dacă va primi la timp aprobarea ASF.

    Solicitarea pentru completarea ordinii de zi a AGA cu propunerea acordării unui nou mandat a venit din partea firmei de brokeraj Manchester Securities, prin care fondul american Elliott deţine, potrivit celor mai recente raportări, 15,86% din acţiunile Fondul Proprietatea. Manchester Securities este cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea.

    Autorizarea Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului, pentru derularea operaţiunilor de intrare pe piaţa londoneză este valabilă până la 10 iulie.

    Administratorul Fondului a primit mandat pentru listare “prin intermediul unor deţineri directe sau indirecte, cum ar fi certificate de depozit (depository receipts), titluri de interes (depositary interests) sau alte forme de proprietate indirectă”.

    Mandatul precedent al administratorului pentru listarea la Londra a fost aprobat în aprilie 2014, iar Fondul Proprietatea a înaintat pe parcursul anului trecut mai multe termene pentru listarea la Londra, aşteptând aprobarea de către ASF a regulamentului privind titlurile de interes.

    În Marea Britanie, Fondul Proprietatea vizează o listare pe Specialist Fund Market, piaţa reglementată a bursei de la Londra pentru fonduri de investiţii specializate. Specialist Fund Market este destinată investitorilor instituţionali, profesionişti şi bine informaţi.

    ASF a aprobat la 5 noiembrie modificările necesare extinderii posibilităţii emiterii certificatelor de depozit pentru toţi emitenţii listaţi în România. În urma deciziei, toate societăţile listate pe piaţa de capital din România pot să fie admise la tranzacţionare şi în alte state membre ale Uniunii Europene prin intermediul certificatelor de depozit (listare indirectă).

    Certificatele de depozit au la bază acţiuni suport şi conferă deţinătorului drepturi şi obligaţii aferente acţiunilor suport, precum şi dreptul de a obţine, prin conversie, acţiuni suport.

    Titlurile de interes sunt un instrument financiar mai simplu şi mai puţin costisitor decât certificatele de depozit. Astfel, un investitor care deţine acţiuni Fondul Proprietatea le-ar poate tranzacţiona în orice moment la bursa de la Londra ca titluri de interes, în cazul unei astfel de listări, iar cumpărătorul de titluri de interes la Londra ar putea similar să le vândă ca acţiuni pe piaţa de la Bucureşti. Fiecărui titlu de interes îi corespunde o acţiune.

    Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2011.

  • PwC România va evalua şi va stabili salarizarea posturilor de execuţie din cadrul ASF

    Potrivit datelor ASF comunicate la finele lunii februarie, autoritatea avea 466 de salariaţi, cu 143 de angajaţi mai puţin faţă de luna martie a anului 2014, din care 382 salariaţi în posturi de execuţie.

    PwC România va evalua posturile de execuţie prevăzute în organigrama ASF, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2015.

    “Vom face o analiză profesionistă a posturilor de execuţie pe baza căreia vom stabili un nivel al salariilor bazat pe competenţă şi performanţă, raportat la alte instituţii de acest gen şi la piaţă”, a declarat preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu.

    Evaluarea posturilor de execuţie va fi realizată în funcţie de criterii prestabilite, cum ar fi: cunoştinţele de specialitate, procesul de rezolvare a problemelor, responsabilitate şi impact asupra organizaţiei şi va reflecta importanţa postului în structura instituţiei.

    Analiza efectuată de PwC România va evidenţia diferenţele de responsabilitate şi de valoare adăugată aferente fiecărui post în parte, se mai spune în comunicat.

    “Corelarea sistemului de remunerare cu posturile de execuţie va fi făcută în urma realizării unei analize salariale de tip benchmarking în raport cu nivelul pieţei financiare de referinţă. Astfel, implementarea noului sistem de salarizare va urmări asigurarea echităţii externe (în raport cu piaţa) şi interne (aliniată cu ierarhia organizaţiei)”, se mai arată în comunicat.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în aprilie 2013, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

  • PwC România va evalua şi va stabili salarizarea posturilor de execuţie din cadrul ASF

    Potrivit datelor ASF comunicate la finele lunii februarie, autoritatea avea 466 de salariaţi, cu 143 de angajaţi mai puţin faţă de luna martie a anului 2014, din care 382 salariaţi în posturi de execuţie.

    PwC România va evalua posturile de execuţie prevăzute în organigrama ASF, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2015.

    “Vom face o analiză profesionistă a posturilor de execuţie pe baza căreia vom stabili un nivel al salariilor bazat pe competenţă şi performanţă, raportat la alte instituţii de acest gen şi la piaţă”, a declarat preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu.

    Evaluarea posturilor de execuţie va fi realizată în funcţie de criterii prestabilite, cum ar fi: cunoştinţele de specialitate, procesul de rezolvare a problemelor, responsabilitate şi impact asupra organizaţiei şi va reflecta importanţa postului în structura instituţiei.

    Analiza efectuată de PwC România va evidenţia diferenţele de responsabilitate şi de valoare adăugată aferente fiecărui post în parte, se mai spune în comunicat.

    “Corelarea sistemului de remunerare cu posturile de execuţie va fi făcută în urma realizării unei analize salariale de tip benchmarking în raport cu nivelul pieţei financiare de referinţă. Astfel, implementarea noului sistem de salarizare va urmări asigurarea echităţii externe (în raport cu piaţa) şi interne (aliniată cu ierarhia organizaţiei)”, se mai arată în comunicat.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în aprilie 2013, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.