BusinessMagazin

Tag: asf

  • Analiză: ASF anunţă măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei

    După BNR, şi ASF vine cu măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, arată o analiză.  

    Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF‟) a lansat în dezbatere publică un proiect de regulament pentru completarea Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi este aplicabil entităţilor raportoare supravegheate şi controlate de ASF („Entităţile reglementate„).

    „Proiectul de Regulament aduce măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, ce trebuie luate de către societăţile de asigurare, administratorii de fonduri alternative de investiţii, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, societăţile de investiţii, administratorii de fonduri de pensii private, organismele de plasament colectiv, depozitarii centrali, contrapărţile centrale şi entităţile care administrează un loc de tranzacţionare”, scrie Cristina Tudoraş, avocat la Schoenherr şi Asociaţii SCA.

    Entităţile reglementate vor trebui să se conformeze prevederilor Regulamentului ASF, astfel cum va fi acesta aprobat în formă finală, până în 17 ianuarie 2020.

    O primă obligaţie impusă de ASF adresează chiar structura de conducere a Entităţilor reglementate. Entităţile reglementate au obligaţia de a desemna un ofiţer de conformitate care să asigure coordonarea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului. Ofiţerul de Conformitate trebuie desemnat în cazul în care entitatea este administrată în sistem unitar, dintre directorii entităţii, activitatea acestuia urmând astfel a fi supravegheată de consiliul de administraţie, sau în situaţia în care entitatea este administrată în sistem dualist, dintre membrii directoratului entităţii, situându-se astfel sub supravegherea consiliului de supraveghere al entităţii.

    Ofiţerul de conformitate, precum şi persoanele desemnate cu responsabilităţi în aplicarea prevederilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului trebuie notificate la ASF prin transmiterea documentaţiei prevăzute de regulamentul privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de ASF, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de începerea exercitării funcţiei.

    În plus, Entităţile reglementate semnificative au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent care să testeze periodic politicile, normele interne, mecanismele, sistemele informatice şi procedurile de administrare a riscului de spălare a banilor şi finanţării terorismului, inclusiv evaluările de risc şi metodologia de realizare şi actualizare a acestora.

    În ce priveşte obligaţia de cunoaştere a clientelei, ASF impune Entităţilor reglementate cerinţe mai elaborate. Astfel, vor trebui solicitate scopul şi natura relaţiei de afaceri derulată, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relaţiei de afaceri, dar şi ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii în cazul clienţilor persoane fizice.

    În fiecare caz entitatea reglementată trebuie să determine, acolo unde este cazul, beneficiarul real al clientului şi să obţină despre acesta informaţii precum numele şi prenumele, data naşterii, codul numeric personal sau echivalentul acestuia pentru persoanele străine, sau dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, seria şi numărul actului de identitate şi informaţii din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia.

    Fata de procedura standard, Entităţile reglementate au obligaţia de a aproba, monitoriza şi revizui periodic, cel puţin anual sau ori de câte ori este necesar, la nivelul structurii de conducere, politicile, normele interne, mecanismele şi procedurile de administrare a riscurilor de spălare a banilor sau finanţare a terorismului, precum şi metodologia, pe baza evaluărilor proprii de risc.

    Entităţile reglementate trebuie să aibă implementate şi să furnizeze la cererea ASF următoarele proceduri şi politici:

    – metodologia de realizare şi actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferente activităţii desfăşurate;

    – evaluarea de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferentă activităţii desfăşurate;

    – politica pentru administrarea şi diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;

    – normele interne de cunoaştere a clientelei;

    – informaţii cu privire la clienţi şi operaţiunile efectuate pentru aceştia;

    – analizele interne realizate de entităţi pentru detectarea tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;

    – documentele şi corespondenţa cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienţi, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului;

    – rapoartele privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului în state terţe, la nivelul sucursalelor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară;

    – rapoarte privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în relaţie cu activităţile externalizate;

    – rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;

    – fundamentarea standardelor de desemnare a ofiţerului de conformitate;

    – orice alte informaţii şi documente necesare ASF pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma şi termenele precizate în solicitare.

    Factori de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului

    ASF a inclus sub formă de anexă la proiectul de regulament indicaţii cu privire la ce factori de risc pot fi relevanţi pentru o Entitate reglementată în general. Totodată, ASF a inclus orientări specifice cu privire la aspecte referitoare la factorii de risc şi exemple privind măsurile de precauţie privind clientela pentru (i) societăţile de asigurare de viaţă şi de către intermediarii care asigură distribuirea poliţelor de asigurare de viaţă, (ii) societăţi de investiţii financiare şi (iii) organisme de plasament colectiv.”

     

     

     

     

  • Leonardo Badea, ASF: Asigurătorii RCA au început să fie profitabili chiar dacă au scăzut tarifele

    „Preţurile practicate de asigurători au rămas sub nivelul tarifelor de referinţă, în timp ce indicatorii privind ratele combinate şi pierderile s-au îmbunătăţit, arătând că asigurătorii au început să fie profitabili pe acest segment”, a spus Leonardo Badea.

    Succesul ASF în stabilizarea pieţei de asigurări în 2017 a fost recunoscut la nivel naţional şi internaţional la cea de-a 18-a ediţie a Galei Premiilor Pieţei Asigurărilor, organizată de revista Primm, cu sprijinul oficial al Societăţii Internaţionale de Asigurări (IIS). ASF a primit trofeul Primm pentru consolidarea pieţei de asigurări şi a iniţiativelor privind interesele consumatorilor la acest eveniment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, vorbeşte pe 12 noiembrie la conferinţa “Piaţa asigurărilor în Moldova” de la Iaşi

    Invitatul special al acestei conferinţe este domnul Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    ”Anul 2015 a fost <anul reformei în asigurări>, ASF concentrându-şi eforturile pe de o parte pentru promovarea unui pachet legislativ armonizat cu normativele europene şi care pune baze solide pentru creşterea acestui sector în următorii 10-15 ani, iar pe de altă parte pentru a gestiona procesul inevitabil de consolidare a pieţei prin aplicarea consecventă a normelor de supraveghere, în virtutea misiunii de protejare a asiguraţilor şi de menţinere a stabilităţii pieţei asigurărilor”, spune Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF.

    Sucursalele locale ale companiilor de asigurări subscriu anual prime de aproximativ 700 milioane de lei în Moldova, la jumătate faţă de primele raportate în Transilvania, de exemplu, cea mai dinamică regiune a economiei locale. Peste o treime din afacerile asiguratorilor din Moldova vin din doua judeţe, Iaşi şi Suceava, fapt care scoate în evidenţă concentrarea industriei de profil în jurul a doi poli regionali. Această caracterizare scoate la lumină potenţialul de business ce poate fi exploatat aici, potenţial care ar putea face din Moldova o regiune în care afacerile să crească într-un ritm mai accelerat decât în alte zone.

    “Îi aşteptăm pe reprezentanţii mediului financiar-bancar şi de asigurări din Moldova, pe antreprenori şi reprezentanţi ai companiilor din regiune la o dezbatere despre cum pot contribui asigurările la dezvoltarea mediului de business local” spune Sorin Pîslaru, Redactor Şef Ziarul Financiar.

    De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi abordate şi alte teme de interes precum: statistici, tendinţe şi perspective privind piaţa asigurărilor din Moldova, soluţii pentru creşterea businessului de asigurări facultative, aşteptările clienţilor referitoare la caracteristicile poliţelor şi a tarifelor, impactul brokerilor asupra relaţiei asigurat-asigurator, diferenţa de abordare a asigurării între antreprenori locali şi multinaţionale sau rolul asigurărilor non-auto pentru dezvoltarea business-ului.

    Detalii despre eveniment sunt disponibile pe site-ul Ziarului Financiar la secţiunea conferinţe: www.zf.ro/conferinte.

  • Preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, vorbeşte pe 12 noiembrie la conferinţa “Piaţa asigurărilor în Moldova” de la Iaşi

    Invitatul special al acestei conferinţe este domnul Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    ”Anul 2015 a fost <anul reformei în asigurări>, ASF concentrându-şi eforturile pe de o parte pentru promovarea unui pachet legislativ armonizat cu normativele europene şi care pune baze solide pentru creşterea acestui sector în următorii 10-15 ani, iar pe de altă parte pentru a gestiona procesul inevitabil de consolidare a pieţei prin aplicarea consecventă a normelor de supraveghere, în virtutea misiunii de protejare a asiguraţilor şi de menţinere a stabilităţii pieţei asigurărilor”, spune Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF.

    Sucursalele locale ale companiilor de asigurări subscriu anual prime de aproximativ 700 milioane de lei în Moldova, la jumătate faţă de primele raportate în Transilvania, de exemplu, cea mai dinamică regiune a economiei locale. Peste o treime din afacerile asiguratorilor din Moldova vin din doua judeţe, Iaşi şi Suceava, fapt care scoate în evidenţă concentrarea industriei de profil în jurul a doi poli regionali. Această caracterizare scoate la lumină potenţialul de business ce poate fi exploatat aici, potenţial care ar putea face din Moldova o regiune în care afacerile să crească într-un ritm mai accelerat decât în alte zone.

    “Îi aşteptăm pe reprezentanţii mediului financiar-bancar şi de asigurări din Moldova, pe antreprenori şi reprezentanţi ai companiilor din regiune la o dezbatere despre cum pot contribui asigurările la dezvoltarea mediului de business local” spune Sorin Pîslaru, Redactor Şef Ziarul Financiar.

    De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi abordate şi alte teme de interes precum: statistici, tendinţe şi perspective privind piaţa asigurărilor din Moldova, soluţii pentru creşterea businessului de asigurări facultative, aşteptările clienţilor referitoare la caracteristicile poliţelor şi a tarifelor, impactul brokerilor asupra relaţiei asigurat-asigurator, diferenţa de abordare a asigurării între antreprenori locali şi multinaţionale sau rolul asigurărilor non-auto pentru dezvoltarea business-ului.

    Detalii despre eveniment sunt disponibile pe site-ul Ziarului Financiar la secţiunea conferinţe: www.zf.ro/conferinte.

  • ​GHID ASF pentru clienţii care au de recuperat bani de la Astra Asigurări

    “Legea nu face distincţie în ceea ce ce priveşte domiciliul sau cetăţenia, drept urmare, toţi consumatorii care deţin poliţe de asigurare – sau sunt păgubiţi de un asigurat al Astra au dreptul de a fi despăgubiţi de către FGA. Se reţine că şi pentru consumatorii care au încheiat contracte de asigurare cu Astra prin intermediul sucursalelor străine ale acestei societăţi (Germania, Slovacia, Ungaria), indiferent de domiciliul sau cetăţenia consumatorului, aceştia sunt în drept a se adresa FGA, conform procedurii descrise anterior“, se arată în ghidul publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    VEZI AICI GHIDUL ASF

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat pe site-ul propriu, precum şi pe pagina de Facebook a autorităţii un scurt ghid al consumatorului care include şi un set de întrebări şi răspunsuri pentru situaţii frecvent întâlnite în cazul societăţii Asigurare-Reasigurare Astra.

    Consumatorii care au încheiat un contract sau o poliţă de asigurare cu Astra sunt rugaţi să urmărească informaţiile publicate de ASF şi FGA sau să solicite detalii telefonic, notează ASF.

    Lista potenţialilor creditori de asigurări (asigurat, beneficiar al asigurării sau persoană păgubită în cazul asigurării de răspundere civilă – cei îndreptăţiţi a solicita compensaţii de la FGA), rezultate din evidenţele transmise de asigurator, se publică de către FGA după 30 de zile de la apariţia în Monitorul Oficial a deciziei ASF. Persoanele care nu se regăsesc în lista publicată se pot adresa direct FGA în vederea includerii pe lista potenţialilor creditori de asigurări, pe baza documentelor care să susţină cererea.

    Conform legii, falimentul unei societăţi de asigurare este hotărât de către o instanţă judecătorească, iar FGA va efectua plăţile către creditorii de asigurări de la data rămânerii definitive a hotărârii privind deschiderea procedurii de faliment în limita plafonului legal, de 450.000 lei/creditor de asigurare.

    Creditorii de asigurări pot solicita plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări aferente perioadei neexpirate a contractului de asigurare facultativă, în situaţia încetării contractului de asigurare; despăgubirile/indemnizaţiile cuvenite creditorilor de asigurări pentru evenimente produse până la maxim 90 de zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de faliment, în situaţia în care contractele de asigurare nu au încetat până la acea dată.

    În situaţia unor daune produse anterior deciziei ASF şi pentru care a fost deschis dosar de daună la asigurator, dar şi în situaţia producerii în viitor a riscurilor asigurate în perioada de valabilitate a contractului de asigurare, asiguraţii/beneficiarii asigurării/ persoanele păgubite se pot adresa FGA.

    FGA a fost constituit prin lege pentru protejarea asiguraţilor, beneficiarilor asigurării, precum şi terţelor persoane păgubite, în cazul în care societatea asiguratoare se află în stare de faliment. Destinaţia principală a sumelor, aflate la dispoziţia FGA, este plata indemnizaţiilor/despăgubirilor rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate în condiţiile legii, către creditorii de asigurări îndreptăţiţi ai societăţii de asigurare aflată în faliment, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut de lege.

    Consiliul ASF a cerut săptămâna trecută intrarea în faliment a Astra Asigurări, aflată în administrare specială, după ce compania nu a reuşit să atragă 425 milioane lei la capital.

    Valoarea rezervelor de despăgubire la Astra Asigurări este de 650 milioane lei, impactul calculat de ASF ridicându-se la 700 milioane lei, în timp ce Fondul de Garantare a Asiguraţilor are disponibilităţi de un miliard de lei, acoperind necesarul Astra.

    Astra Asigurări are 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile. Acţionarii majoritari ai Astra sunt firmele The Nova Group Investments şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

  • Negriţoiu: Impactul despăgubirilor Astra este de 700 milioane lei, Fondul de garantare are 1 mld lei. Contribuţiile la fond nu cresc. Lăcomia acţionarilor a băgat compania în faliment, au ţinut prea mult la zestre

    Astra Asigurări are 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile.

    “Valoarea rezervelor de despăgubire este de 650 milioane de lei, impactul pe care l-am calculat noi este de 700 milioane lei şi fondul are un miliard de lei. (…) Fondul are rezerve suficiente să administreze acest caz”, a afirmat Negriţoiu miercuri, într-o conferinţă de presă.

    Plafonul de despăgubire la care un asigurat are dreptul este de 450.000 lei, şeful ASF considerând că majoritatea asiguraţilor se încadrează în acest plafon.

    “Pasul următor pe care noi trebuie să-l facem pentru ca Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) să intre în acţiune este să prezentăm cererea de intrare în faliment şi să obţinem decizia instanţei. FGA intră în acţiune doar după intrarea societăţii în faliment”, a spus el.

    Negriţoiu a apreciat că instanţa s-ar putea pronunţa într-un interval de 10-20 de zile asupra falimentului companiei.

    Negriţoiu: Contribuţiile la Fondul de Garantare nu cresc după falimentul Astra

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu vizează, pentru perioada imediat următoare, creşterea contribuţiilor asigurătorilor la Fondul de Garantare a Asiguraţilor, după falimentul Astra, o astfel de măsură nefiind necesară în prezent, potrivit preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu.

    “Nu avem în vedere o creştere a contribuţiilor asigurătorilor la Fond. Când Consiliul Fondului va constata că va fi nevoie de fonduri suplimentare va face o propunere, dar nu este necesar acum”, a afirmat Negriţoiu.

    Ca urmare a deciziei Consiliului ASF de retragere a administrării speciale la Astra, conducerea companiei va fi preluată până la declararea falimentului de conducerea executivă existentă înainte de a se institui mandatul de administrare specială.

    Negriţoiu: Lăcomia acţionarilor a băgat Astra în faliment, au ţinut prea mult la zestre

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, consideră că Astra a ajuns în situaţia falimentului din cauza lăcomiei acţionarilor, care au ţinut prea mult la “zestre” şi nu au reuşit să atragă astfel un investitor, dar a refuzat să spună suma cerută pentru Astra.

    Întrebat de ce în urmă cu o lună se discuta despre o “nuntă” a Astra Asigurări, iar în prezent s-a decis “înmormântarea”, Negriţoiu a răspuns: “Lăcomia!”

    “Am menţionat atunci că depinde cât ţin la zestre (acţionarii companiei – n.r.), se pare că au ţinut prea mult”, a afirmat şeful ASF.

    El spunea în iulie, cu ocazia exerciţiului de stres pentru 13 societăţi de asigurare, că discuţiile pentru preluarea Astra sunt destul de avansate, existând şanse “bune” în această vară să fie rezolvată problema sau ca firma să intre într-un nou plan de redresare cu un investitor strategic, însă că depinde de acţionari, dacă vor “s-o mărite”, cu “pretenţii mari la zestre”.

    Negriţoiu a precizat miercuri că investitorii cu care s-au purtat cele mai avansate discuţii pentru intrarea în acţionariatul Astra au fost Ergo (Germania), PZU (Polonia) şi Fossum Group (Portugalia).

    În ceea ce priveşte planul de acţiune propus de acţionarii majoritari ai Astra, care au transmis ASF că vor să aducă suma necesară majorării de capital de 425 milioane lei, în 2 tranşe, până în septembrie 2016, preşedintele ASF spune că 150 milioane de lei, cât reprezenta prima tranşă propusă a fi plătită până la sfârşitul acestui an, trebuie cheltuiţi “mâine”.

    “Cei 150 de milioane de lei propuse de Adamescu trebuie cheltuiţi mâine, datoriile Astra sunt de peste 200 milioane de lei. Nu putem să aşteptăm sfârşitul anului, să ne permitem să punem în pericol contractele de asigurare şi interesul asiguraţilor. Până la sfârşitul anului avem nevoie nu de 150 milioane lei, ci de 1 miliard de lei”, a spus Negriţoiu.

    Acţionarii au propus un plan de redresare prin care să vină cu aport de capital de 150 milioane lei până la sfârşitul anului, iar restul de 275 milioane lei până la 30 septembrie 2016. The Nova Group Investments şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu, au au mai cerut ASF să retragă administrarea specială, precum şi limitarea activităţii de subscriere aplicată în mai, dar şi să permită Astra să preia AXA Life Insurance.

    Totodată, Negriţoiu a punctat că propunerea a fost insuficientă şi contradictorie, întrucât orice aport pe care acţionarii l-au propus pentru acest an şi anul viitor era legat de ieşirea din starea de administrare specială.

    “Legea 503 nu ne dă voie să scoatem o societate din starea de supraveghere specială fără refacerea indicatorilor. (…) Dacă ar fi fost serios (Adamescu, în privinţa propunerii îanintate ASF – n.r.), ar fi pus măcar un leu în prima etapă a majorării de capital social”, a mai spus şeful ASF.

  • Astra Asigurări intră în FALIMENT. Fondul de Garantare va acoperi despăgubirile

    Consiliul ASF s-a întrunit miercuri în şedinţa săptămânală, în cadrul căreia a dezbătut situaţia Astra, pe baza raportului întocmit de administratorul special al asigurătorului, KPMG, după ce procesul de majorare a capitalului companiei cu 425 milioane lei a eşuat.

    Preşedintele autorităţii, Mişu Negriţoiu spunea la finele lunii mai că, în situaţia în care majorarea de capital nu se va efectua la Astra, varianta de avarie este preluarea obligaţiilor de răscumpărare de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

    “Cu Fondul de garantare avem diverse scenarii pentru Astra, privim cel mai rău caz şi putem face faţă unei situaţii limită. Dacă avem 900 milioane lei la fondul de garantare, iar Astra ar fi în situaţie de lichidare, ar trebui probabil să cheltuim toate aceste rezerve. Dacă am fi avut mecanismul de rezoluţie, cheltuielile ar fi la jumătate. Azi, în cazul Astra, nu putem face nicio intervenţie, în afară de administrarea specială, nu putem face altceva decât lichidarea”, mai spunea şeful ASF la sfârşitul lunii aprilie.

    Acţionarii majoritari ai Astra, The Nova Group Investments şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu, au transmis luni că vor să aducă banii necesari în companie, dar în două etape, până în septembrie 2016, solicitând totodată ASF să retragă administrarea specială, precum şi limitarea activităţii de subscriere aplicată în mai.

    De asemenea, Adamescu a cerut autorităţii sa-i permită asigurătorului să preia AXA Life Insurance.

    Astfel, cei doi acţionari majoritari au propus ca plan de redresare a companiei să contribuie cu 425 milioane lei la capitalul Astra, respectiv suma prevăzută ca necesar pentru majorarea de capital, proces eşuat săptămâna trecută, dar în două etape.

    Prima tranşă, de 150 milioane lei, ar urma să fie plătită până la sfârşitul acestui an, iar restul de 275 milioane lei până la 30 septembrie 2016.

    “În condiţiile aprobării planului de redresare financiară, actionarii sunt pregătiţi să susţină nevoile urgenţe ale companiei cu fonduri, că etapă preliminară şi temporară până la finalizarea demersurilor privid majorarea de capital”, au transmis acţionarii Astra luni.

    ASF a comunicat joi că, în şedinţa din această săptămână a Consiliului autorităţii, se va decide asupra situaţiei Astra Asigurări, după ce va analiza raportul pe care KPMG îl va întocmi cu privire la derularea procesului de redresare.

    Niciun investitor nu a fost interesat să participe la majorarea de capital la Astra, astfel că administratorul special KPMG a transmis miercuri seară că analizează împreună cu ASF posibilele variante de redresare a companiei, apreciind că nu va putea fi adoptat alt plan fără o suplimentare de capital.

    A treia etapă de majorare a capitalului social prevăzută de planul de redresare a Astra, adresată atât acţionarilor existenţi, cât şi altor investitori instituţionali, pentru suma de 425 milioane lei, s-a încheiat pe 19 august.

    “Din analizele efectuate în dezvoltarea planului de redresare, nu am identificat variante fezabile ale acestui plan ce ar putea conduce la redresarea ASTRA fără majorarea capitalului social. (….) nu credem că un plan alternativ la planul actual de redresare ar putea fi conceput fără elementul de majorare a capitalului. Astfel, după clarificarea rezultatului subscrierilor, vom fi în măsură să prezentăm concluziile noastre, precum şi măsurile pe care le propunem în consecinţă spre aprobarea ASF, cu care ne aflăm în permanentă comunicare şi colaborare, aşa cum am fost de altfel pe întreg parcursul perioadei de administrare speciala”, au spus reprezentanţii KPMG.

    Compania de asigurări se află în proces de redresare financiară din februarie 2014, având ca administrator special firma KPMG Advisory.

    Acţionarii Astra Asigurări, companie controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, au aprobat în urmă cu două săptămâni suspendarea procedurii de majorare a capitalului social, ajunsă în cea de-a treia etapă, destinată investitorilor instituţionali. Astfel, acţionarii Astra au decis suspendarea procesului de majorare a capitalului până la suspendarea efectelor deciziei ASF 999 din 26 mai.

    În raportul din 10 iulie prin care KPMG Advisory convoacă AGEA la Astra este prezentat răspunsul Autorităţii de Supraveghere Financiară la o adresă a societăţii privind solicitarea acţionarilor The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider, controlate de Adamescu, de suspendare a implementării majorării capitalului social al Astra.

    Totodată, ASF preciza la acel moment că, în urma analizării efectuate asupra elementelor reclamate de acţionarii celor două firme, respectiv “neconformitatea prospectului”, “administrarea specială exercitată în mod necorespunzător”, “lipsa oportunităţii participării la majorarea capitalului social a acţionarilor existenţi cât mai ales a potenţialilor investitori strategici”, nu au fost identificate încălcări ale prevederilor Legii nr. 297/2004 şi ale reglementărilor emise, astfel încât în cazul în speţă nu sunt incidente prevederile art. 180 litera d din lege.

    Astfel, potrivit legislaţiei incidente, derularea unei oferte de acţiuni se poate suspenda de către ASF, “dacă există indicii temeinice privind încălcarea prevederilor prezentei legi şi a reglementărilor emise” (art. 180 litera d din Legea nr. 297/2004 cu modificările şi completările ulterioare) şi nu la cererea acţionarilor emitentului.

    Compania de asigurări a atras, după primele două etape ale majorării de capital doar 134.000 lei, din totalul de 425 milioane lei necesare. Din 6 august a început etapa destinată investitorilor instituţionali, care s-a încheiat la 19 august, ASF purtând discuţii în ultima perioadă cu mai multe fonduri de investiţii, în special din China.

    Conform reprezentanţilor administratorului special, au avut loc negocieri cu o serie de investitori strategici interesaţi în procesul de majorare a capitalului social al Astra, iar rezultatele acestor negocieri urmau să fie cunoscute la încheierea operaţiunii de majorare a capitalului.

    În octombrie 2014, Astra şi-a majorat capitalul cu 65,1 milioane de lei, în cadrul primei etape, la 257,8 milioane de lei, în urma derulării unei oferte de vânzarea de acţiuni noi către acţionarii existenţi.

    După încheierea operaţiunii, capitalul social al asigurătorul a atins 257,8 milioane de lei, deţinut de The Nova Group Investments România SA – 72,75% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,01%, alături de mai multe persoane fizice şi juridice, cu o participaţie reprezentând 0,23% din capitalul social.

    The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider sunt controlate de omul de afaceri Dan Adamescu, aflat în arest la domiciliu.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, a declarat recent că discuţiile pentru preluarea Astra sunt destul de avansate, existând şanse “bune” în această vară să fie rezolvată problema sau ca firma să intre într-un nou plan de redresare cu un investitor strategic, însă că depinde de acţionari, dacă vor “s-o mărite”, cu “pretenţii mari la zestre”.

  • ASF a recrutat 3 şefi de serviciu – Actuariat, Supraveghere Prudenţială şi Intermediari în Asigurări

    “Postul de Şef Serviciu la Serviciul Control Pensii Private – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Pensii Private – nu a fost ocupat întrucât niciunul dintre candidaţi nu a fost declarat câstigător în urma susţinerii interviului socio-profesional. Prin urmare, procesul de recrutare pentru această poziţie va fi reluat la o dată care va fi comunicată ulterior”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    Pentru ocuparea poziţiilor vacante s-au înscris la concurs 90 de candidaţi.

    Adriana Mihaela Matache, noul şef serviciu la Serviciul Actuariat şi Analiză de Piaţă – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, are o experienţă de 11 ani în domeniul actuariatului şi al auditului.

    În ultimii şase ani a ocupat poziţii de management (auditor manager, manager, senior manager), a coordonat echipe şi proiecte în cadrul Ernst&Young şi PricewaterhouseCoopers. Ea a absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori.

    Cosmin Florin Păunescu, şeful Serviciului Supraveghere Prudenţială – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Instrumente şi Investiţii Financiare, cu o experienţă de 15 ani în domeniul serviciilor financiare, în special pe piaţa de capital, a fost responsabil cu pieţele reglementate la ASF.

    El şi-a început cariera în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe poziţia de supraveghetor pieţe reglementate şi director al Direcţiei Autorizare şi al Direcţiei Organisme de Plasament Colectiv. Ulterior, a fost preşedinte/director general la SAI KD Investments Romania, director al SSIF Finans Securites şi director executiv investiţii la Prima Pensie Fond de Pensii).

    Absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, a ocupat din 2007 funcţia de consilier la Cabinetul Preşedintelui la CNVM, respectiv la ASF.

    Cătălin-Gabriel Gingaşu, care a fost selectat ca şef la Serviciul Supraveghere Intermediari în Asigurări – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, a ocupat atât poziţii de execuţie, cât şi posturi de conducere în cadrul mai multor societăţi şi brokeri de asigurare. Astfel, a fost inspector asigurări/economist la ASIBAN, director executiv la Star Express Broker de Asigurare, director agenţie în cadrul societăţii Uniqua şi Account Manager la GrECo JLT Romania Viena GmbH, ajungând la o experienţă de 17 ani în domeniul asigurărilor.

    Este licenţiat al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice.

  • ASF a recrutat 3 şefi de serviciu – Actuariat, Supraveghere Prudenţială şi Intermediari în Asigurări

    “Postul de Şef Serviciu la Serviciul Control Pensii Private – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Pensii Private – nu a fost ocupat întrucât niciunul dintre candidaţi nu a fost declarat câstigător în urma susţinerii interviului socio-profesional. Prin urmare, procesul de recrutare pentru această poziţie va fi reluat la o dată care va fi comunicată ulterior”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    Pentru ocuparea poziţiilor vacante s-au înscris la concurs 90 de candidaţi.

    Adriana Mihaela Matache, noul şef serviciu la Serviciul Actuariat şi Analiză de Piaţă – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, are o experienţă de 11 ani în domeniul actuariatului şi al auditului.

    În ultimii şase ani a ocupat poziţii de management (auditor manager, manager, senior manager), a coordonat echipe şi proiecte în cadrul Ernst&Young şi PricewaterhouseCoopers. Ea a absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori.

    Cosmin Florin Păunescu, şeful Serviciului Supraveghere Prudenţială – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Instrumente şi Investiţii Financiare, cu o experienţă de 15 ani în domeniul serviciilor financiare, în special pe piaţa de capital, a fost responsabil cu pieţele reglementate la ASF.

    El şi-a început cariera în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe poziţia de supraveghetor pieţe reglementate şi director al Direcţiei Autorizare şi al Direcţiei Organisme de Plasament Colectiv. Ulterior, a fost preşedinte/director general la SAI KD Investments Romania, director al SSIF Finans Securites şi director executiv investiţii la Prima Pensie Fond de Pensii).

    Absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, a ocupat din 2007 funcţia de consilier la Cabinetul Preşedintelui la CNVM, respectiv la ASF.

    Cătălin-Gabriel Gingaşu, care a fost selectat ca şef la Serviciul Supraveghere Intermediari în Asigurări – Direcţia Supraveghere şi Control, Sector Asigurări-Reasigurări, a ocupat atât poziţii de execuţie, cât şi posturi de conducere în cadrul mai multor societăţi şi brokeri de asigurare. Astfel, a fost inspector asigurări/economist la ASIBAN, director executiv la Star Express Broker de Asigurare, director agenţie în cadrul societăţii Uniqua şi Account Manager la GrECo JLT Romania Viena GmbH, ajungând la o experienţă de 17 ani în domeniul asigurărilor.

    Este licenţiat al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice.

  • Negriţoiu: Instituţia de rezoluţie poate fi în ASF sau chiar Fondul de Garantare, cu resurse private

    “Instituţia de rezoluţie este o entitate în primul rând a ASF, noi am constituit acum un serviciu care se ocupă cu pregătirea executării prevederilor Legii rezoluţiei. Sau poate să fie Fondul de Garantare, ştiţi că avem un proiect de lege să-l separăm din ASF”, a declarat joi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, după o conferinţă organizată la ASE.

    El a precizat că respectiva instituţie va trebui controlată de participanţii la Fond, pentru că va cuprinde şi un fond de rezoluţie, care va avea resurse private.

    Totodată, se va ocupa eventual şi cu “dezvoltarea mai departe sau cu recuperarea cheltuielilor pe care le face, din valorificarea activelor entităţii supravegheate”.

    Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege referitor la crearea unui nou cadru legal de gestiune a crizelor în sectorul financiar, prin introducerea de măsuri şi instrumente menite să intervină timpuriu şi rapid în cazul unui asigurător neviabil sau în curs de a intra în dificultate.

    Prin noile reglementări va fi instituit un regim care să pună la dispoziţia Autorităţii de Supraveghere Financiară un set de instrumente care să permită intervenţia cu promptitudine, într-un stadiu incipient, în cazul unui asigurător aflat în dificultate sau în curs de a intra în dificultate.

    Intervenţia ASF are scopul să garanteze continuitatea funcţiilor financiare şi economice critice ale asigurătorului, reducând, în acelaşi timp, impactul situaţiei dificile a asigurătorului asupra pieţei asigurărilor şi sistemului financiar în general.

    De asemenea, noile prevederi vor reglementa competenţele Autorităţii de Supraveghere Financiară în ceea ce priveşte rezoluţia, cu menţiunea că, în cadrul organizării sale interne, ASF trebuie să asigure independenţa operaţională şi evitarea conflictului de interese între funcţia de rezoluţie şi funcţia de supraveghere prudenţială prevăzută în Legea privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor.

    Rezoluţia este procedura care urmează să se declanşeze în situaţia în care nu există perspective rezonabile ca starea de dificultate majoră a asigurătorului să poată fi înlăturată într-o perioadă rezonabilă prin măsuri alternative din partea sectorului privat sau prin măsuri de supraveghere.

    Potrivit proiectului de lege, cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-nebancar cuprinde prevederi care se referă la trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenţia timpurie şi rezoluţia. Pentru fiecare dintre aceste etape sunt stabilite condiţiile de declanşare, autorităţile implicate, competenţele şi instrumentele ce pot fi aplicate, precum şi modalitatea de implementare a acestora.

    Proiectul prevede şi obligaţia autorităţii de rezoluţie de a elabora planuri de rezoluţie pentru fiecare asigurător, precum şi conţinutul acestor planuri.

    Din punct de vedere procedural, rezoluţia urmează să se declanşeze în situaţia în care nu există perspective rezonabile ca starea de dificultate majoră a asigurătorului să poată fi înlăturată într-o perioadă rezonabilă prin măsuri alternative din partea sectorului privat sau prin măsuri de supraveghere. Proiectul de lege stabileşte obiectivele, condiţiile de declanşare şi principiile rezoluţiei, desemnarea administratorului de rezoluţie, procedura de evaluare şi cele trei instrumente de rezoluţie.

    Instrumentele de rezoluţie care pot fi aplicate în procedura de rezoluţie sunt vânzarea activităţii şi a portofoliului, instituţia-punte, separarea activelor asigurătorului supus rezoluţiei, cu scopul de a le proteja în vederea vânzării sau lichidării lor ordonate.

    Vânzarea activităţii şi a portofoliului asigurătorului supus rezoluţiei presupune vânzarea totală sau parţială a acţiunilor sau a altor instrumente de proprietate emise de acesta, după caz, a activităţii acestuia (active, drepturi sau obligaţii) unuia sau mai multor cumpărători din sectorul privat (fără a necesita acordul acţionarilor), în condiţii transparente şi nediscriminatorii, care să nu confere avantaje neloiale vreunui potenţial cumpărător.